Spete procedura insolventei. Decizia 636/2008. Curtea de Apel Bucuresti
Comentarii |
|
Dosar nr- (Număr în format vechi 652/2008)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A VI-A COMERCIALĂ
DECIZIE COMERCIALĂ Nr. 636
Ședința publică de la 30 Mai 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Alecsandrina Rădulescu
JUDECĂTOR 2: Rodica Zaharia
JUDECĂTOR 3: Iulia Manuela I--
GREFIER -
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de recurenta ADMINISTRAȚIA FONDULUI IMOBILIAR împotriva sentinței comerciale nr. 992 din data de 04.03.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VII a Comercială, în dosarul nr- în contradictoriu cu intimata SC AUTO SRL.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurenta prin consilier juridic, cu delegație la dosar, lipsă fiind intimata.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care:
Recurenta prin consilier juridic arată că alte cereri nu mai are de formulat și nici probe de administrat solicitând cuvântul pe cererea de recurs.
Nemaifiind cereri de formulat și nici probe de administrat constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe cererea de recurs.
Recurenta prin consilier juridic solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, casarea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe.
CURTEA
Prin cererea înregistrată la 16.04.2007 creditoarea ADMINISTRAȚIA FONDULUI IMOBILIAR Bas olicitat deschiderea procedurii insolvenței împotriva debitoarei AUTO, care se află în stare de insolvență de mai mult de 30 de zile și pentru care deține o creanță certă, lichidă și exigibilă în valoare de 9.961,49 USD, în echivalent în lei.
Prin sentința comercială nr.992/04.03.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VII-a Comercială s-a respins ca nefondată cererea creditoarei prin care a solicitat deschiderea procedurii insolvenței împotriva pârâtei.
În motivarea sentinței instanța de fond în urma unei analize amănunțite a creanței și a componenței acesteia reține că parte din creanță, respectiv suma de 2.040,46 USD în echivalent în lei, creanță stabilită în baza hotărârii judecătorești nr.5476/29.06.2004, pronunțată de Judecătoria Sectorului 3 B, este prescrisă, deoarece de la data pronunțării acesteia și până la data intentării prezentei acțiuni au trecut mai mult de 3 ani, termen de prescripție prevăzut de Decretul nr.167/1958. Pe de altă parte, deși se vorbește de un dosar de executare silită nr.391/2005, nu s-a făcut nici o dovadă în acest sens.
De asemenea, pretențiile pentru suma de 4.406,68 USD în echivalent în lei reprezentând contravaloare spațiu și penalități aferente perioadei august 2002 - august 2003 sunt prescrise pentru aceleași motive.
Face o analiză amănunțită și pentru diferența ce reprezintă penalități pentru debitul neachitat care de asemenea nu poate fi considerată o creanță certă, lichidă și exigibilă deoarece pentru aceste pretenții ar fi existat pe rolul Judecătoriei Sectorului 3 B dosarul nr-, acțiune la care creditoarea ar fi și renunțat.
În plus debitul invocat nu reprezintă o creanță bugetară, ci pretenții izvorâte dintr-un contract comercial d e asociere în participațiune reglementat de art.251 Cod comercial, astfel că pretențiile nu curg până la achitarea integrală a debitului.
S-a reținut în esență că reclamanta nu a putut face dovada existenței unei creanțe certe, lichide și exigibile așa cum cer dispozițiile art.3 alin.1 pct.6 din Legea nr.85/2006 și nici nu a putut-o dovedi în condițiile art.46 Cod comercial și art.1169 Cod civil.
Pentru toate cele reținute s-a pronunțat sentința de mai sus.
Împotriva sentinței comerciale nr.992/04.03.2008 a declarat recurs creditoarea ADMINISTRAȚIA FONDULUI IMOBILIAR B criticând sentința atacată pe care o consideră ca fiind netemeinică și nelegală deoarece instanța de fond a dat o interpretare greșită actelor sale, a considerat cele trei extrase privind modul de calcul al debitului și fișa de calcul 7011/1999 nu constituie dovezi certe a temeiniciei pretențiilor solicitate, de vreme ce nu au la bază un contract încheiat.
Ori, susține recurenta, tocmai acest act semnat și ștampilat de instituția recurentă cu nr.7011/11.05.1999 reprezintă fișa de calcul în baza căreia debitoarea a utilizat spațiul în discuție, este actul ce a stat la baza relațiilor dintre părți.
Pentru debitul de 4.406,68 USD, ce reprezintă folosință spațiu și majorări pe perioada august 2002 - august 2003, susține că acesta nu este prescris deoarece termenul de prescripție este de 5 ani, invocând în acest sens dispozițiile Legii nr.571/2003 - Codul fiscal și OG nr.92/2003 Codul d e procedură fiscală.
Mai arată că în mod greșit instanța de fond a reținut că pentru parte din debite reprezentând penalități cerute în dosarul nr- ce se află pe rolul Judecătoriei Sectorului 3 Bar enunțat la judecata cauzei. În realitate, cauza s-a suspendat pentru motivul prevăzut de art.36 din Legea nr.85/2006.
Considerând că în fapt creanța sa îndeplinește condițiile Legii nr.85/2006, că pârâta în mod nejustificat nu i-a achitat nimic din debitul datorat, cere admiterea recursului, casarea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare la judecătorul sindic.
A depus la dosar cererea de executare făcută către executorul judecătoresc care a format dosarul de executare 391/2005, adresa MFP înregistrată la sub nr.4999/17.05.2004 și încheierea din 04.12.2007 pronunțată de Judecătoria Sectorului 3 B în dosar nr-.
Recursul este nefondat.
Față de cele de mai sus și având în vedere actele depuse la dosarul cauzei Curtea constată și reține că analiza amănunțită a naturii creanțelor și componenței acestora este temeinic efectuată la instanța de fond. S-a mai reținut corect de aceeași instanță că parte din suma totală reprezentând creanță în baza căreia recurenta de azi a cerut instanței deschiderea procedurii falimentului împotriva debitoarei este prescrisă, recurenta nefăcând dovada în recurs că ar fi fost pornit vreun act de executare împotriva pârâtei, situație în care parte din creanță nu este exigibilă. În plus, dovedește cu încheierea din 04.12.2007 că în dosar nr-, s-a dispus suspendarea conform art.36 din Legea nr.85/2006. Referitor la creanța privind penalitățile, aceasta nu este întemeiată și nici dovedită, deoarece în lipsa unui contract nu se pot cere penalități. Creditoarea trebuia să depună la dosar contractul de colaborare încheiat cu Primăria Municipiului B în baza fișei 7011/11.05.1999 și nu numai fișa de calcul. În consecință, creditoarea nu face dovada unei creanțe certe, lichide și exigibile.
Față de cele reținute Curtea constată că într-adevăr creanța în sumă de 9.961,49 USD plătibili în lei nu îndeplinește condițiile imperative cerute de art.3 alin.1 pct.6 și 12din Legea nr.85/2006, nefiind vorba de o creanță certă, lichidă și exigibilă, condiții ce trebuiesc îndeplinite cumulativ.
Astfel fiind, constatând că sentința nr.992/04.03.2008 este temeinică și legală, va respinge recursul declarat de creditoarea ADMINISTRAȚIA FONDULUI IMOBILIAR B ca nefondat.
Văzând și dispozițiile art.312 Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de ADMINISTRAȚIA FONDULUI IMOBILIAR B, împotriva sentinței comerciale nr.992/04.03.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VII-a Comercială, în contradictoriu cu intimata-pârâtă AUTO
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 30.05.2008.
Președinte, Judecător, Judecător,
Dr. I-
Grefier,
-
Red.Jud. - 11.06.2008
Tehnored. - 12.06.2008
Nr.ex.: 2
Fond: Tribunalul București - Secția a VII-a Comercială
Președinte:
Președinte:Alecsandrina RădulescuJudecători:Alecsandrina Rădulescu, Rodica Zaharia, Iulia Manuela