Spete procedura insolventei. Decizia 858/2008. Curtea de Apel Timisoara

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA operator - 2928

SECȚIA COMERCIALĂ

DOSAR Nr-

DECIZIA CIVILĂ NR. 858

Ședința publică din 14 octombrie 2008

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Maria Ofelia Gavrilescu

JUDECĂTOR 2: Mircea Boar

JUDECĂTOR 3: Csaba

GREFIER:

Pe rol se află pronunțarea asupra recursurilor declarate de către debitoarea Coronna T, prin lichidator judiciar Management T și creditoarea T împotriva încheierii din data de 19 iunie 2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr- în contradictoriu cu intervenientul intimat.

dezbaterilor și concluziile orale ale părților au fost consemnate în încheierea de ședință din 7 octombrie 2008, care face parte integrantă din prezenta decizie, iar pronunțarea a fost amânată pentru azi, când,

CURTEA,

Deliberând asupra recursurilor de față, constată următoarele:

Prin încheierea pronunțată în ședința publică din 19 iunie 2008 în dosarul nr- Tribunalul Timișa admis în principiu cererea de intervenție în interes propriu formulată de, iar în temeiul art. 244 alin. 1 pct. 1 din Codul d e procedură civilă a suspendat judecarea procedurii de insolvență al debitoarei Coronna T până la clarificarea, din punct de vedere legal, a regimului de proprietate a unicului imobil pretins a fi în patrimoniul societății falite și, pe cale de consecință, a suspendat orice activitate desfășurată de lichidator.

Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut că în conformitate cu dispozițiile art. 149 din Legea nr. 85/2006, raportat la art. 244 alin. 1 pct. 1 din Codul d e procedură civilă, cererea de suspendare formulată de intervenientul în interes propriu este întemeiată. Astfel, procedura insolvenței nu poate continua câtă vreme dreptul de proprietate asupra singurului bun al debitoarei este contestat, atât în procese civile, cât și penale, a căror existență a fost dovedită prin înscrisurile depuse la dosar, reprezentând acțiunile promovate de intervenient și înregistrate la Biroul de carte funciară T, la Judecătoria Timișoara, respectiv decizia civilă nr. 611/A/ 15.06.2007 pronunțată de Tribunalul Timiș -secția civilă în dosarul nr- prin care s-a respins apelul declarat de Management T împotriva sentinței civile nr. 1728/20.02.2007 privitor la partajul bunurilor deținute în comun cu fosta soție, și prin care imobilul înscris în nr. 99328 Taf ost atribuit soțului, obiectivele expertizei tehnice în construcții depuse de în dosarul penal nr. 3179/P/2007.

Având în vedere că în patrimoniul debitoarei se află un singur bun, care va putea fi valorificat doar în momentul stabilirii cu certitudine a titularului dreptului de proprietate, iar acest titular se poate schimba odată cu finalizarea proceselor referitoare la imobil, în temeiul art. 244 alin. 1 pct. 1 din Codul d e procedură civilă, coroborat cu art. 149 din Legea nr. 85/2006, judecătorul-sindic a suspendat procedura de insolvență până la clarificarea, din punct de vedere legal, a regimului de proprietate al imobil pretins a fi în patrimoniul debitoarei Coronna

Împotriva acestei încheieri au declarat recurs atât debitoarea Coronna, prin lichidatorul judiciar Management T, cât și creditoarea

În motivare, lichidatorul debitoarei a arătat că solicită casarea sau modificarea hotărârii atacate și, pe cale de consecință, respingerea cererii de intervenție în interes propriu formulată de intimatul și anularea măsurii de suspendare dispusă de judecătorul-sindic și trimiterea cauzei pentru continuarea judecații la Tribunalul Timiș, fără cheltuieli de judecată.

Prin încheierea recurată prima instanță a admis cererea de intervenție fără a se pronunța asupra excepțiilor invocate de lichidatorul judiciar. Astfel, prin întâmpinarea depusă s-a solicitat admiterea excepției inadmisibilității, de principiu, a formulării unei cereri de intervenție în interes propriu către orice persoană în cadrul unei proceduri de insolvență, supusă reglementărilor speciale ale Legii nr. 85/2006. Față de caracterul special și imperativ al reglementării Legii insolvenței o asemenea cerere este inadmisibilă în cadrul procedurii colective, deoarece "numai în măsura compatibilității" dispozițiile acestui act normativ se completează cu cele ale Codului d e procedură civilă.

Procedând în acest sens s-a încălcat principiul derulării cu celeritate a procedurii insolvenței, faptul că pe rolul Tribunalului Timiș intervenientul a mai promovat, fiind în curs de soluționare, dosarul nr- având ca obiect rezoluțiunea contractului de vânzare-cumpărare nr. 2109/11.06.2002 autentificat la. privind imobilul situat în loc. T,-, județul T, înscris în nr. 99328, nr. top 18880/3/1, constând din casă și teren în suprafață de 2851 mp. și repunerea părților în situația anterioară, inclusiv rectificarea cărții funciare, neavând nicio relevanță asupra prezentei cauze, dat fiind faptul că debitoarea este proprietara acestui imobil.

Intimatul nu are niciuna dintre calitățile procesuale amintite și impuse de legiuitor pentru a putea participa în cadrul procedurii de insolvență a debitoarei Coronna

Prin decizia civilă nr. 537/R/14.05.2007 pronunțată de Curtea de APEL TIMIȘOARA în dosarul nr- instanța a dispus anularea actului de rezoluțiune a contractului de vânzare-cumpărare nr. 2109/11.02.2002, act autentificat sub nr. 687/20.02.2004 de -. Lichidatorul debitoarei a solicitat, pe baza acestei hotărâri judecătorești irevocabile, înscrierea dreptului de proprietate al acestei societăți la Oficiu de cadastru și Publicitate Imobiliară T, care prin încheierea nr. 8829 pronunțată în dosarul nr. 8829/2008 i-a admis cererea.

În consecință, societatea debitoare deține calitatea de proprietar tabular asupra imobilului evidențiat anterior, iar potrivit art. 33 din Legea nr. 7/1996 privind cadastrul și publicitatea imobiliară, dacă în cartea funciară s-a înscris un drept real, în condițiile prezentei legi în folosul unei persoane, se prezumă că dreptul există în folosul ei, dacă a fost dobândit sau constituit cu bună-credință, cât timp nu se dovedește contrariul.

Susținerile intervenientului, care se regăsesc și în încheierea recurată, în sensul că debitoarea Coronna T s-a întabulat în mod nelegal în cartea funciară sunt, deci, total neadevărate, din moment ce înscrierea s-a realizat în baza deciziei civile nr. 537/R/14.05.2007 pronunțată de Curtea de APEL TIMIȘOARA în dosarul nr-. de carte funciară a respectat întocmai dispozițiile prevăzute de art. 22 alin. 1 și 3 din Legea nr. 7/1996, în conformitate cu care dreptul de proprietate și celelalte drepturi reale asupra unui imobil se vor înscrie în cartea funciară pe baza actului prin care s-au constituit ori s-au transmis în mod valabil, iar acest caz actul pe baza căruia debitoarea s-a întabulat este tocmai o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă.

În ceea ce privește măsura suspendării dispusă de către judecătorul-sindic recurenta apreciază că și aceasta este inadmisibilă. Una dintre trăsăturile specifice ale procedurii insolvenței este celeritatea prevăzută de legiuitor în art. 5 alin. 2 din Legea nr. 85/2006. Totodată, deschiderea procedurii suspendă automat toate procedurile în curs pentru realizarea creanțelor asupra debitorului sau contra bunurilor acestuia. În consecință, este inadmisibilă măsura suspendării procedurii colective în așteptarea soluționării altor procese privind averea debitorului. Mai mult decât atât, lichidatorul a întocmit și depus la termenul din 19 iunie 2008 raportul asupra cauzelor și împrejurărilor care au dus la insolvența societății debitoare, împotriva acestuia orice persoană interesantă putând formula contestație. Or, în situația în care procedura este suspendată sunt îngrădite drepturile creditorilor.

Procedura insolvenței debitoarei Coronna Tam ai fost suspendată prin încheierea aceluiași judecător-sindic în data de 21 iunie 2007, măsura fiind desființată de Curtea de APEL TIMIȘOARA prin decizia civilă nr. 1120/04.10.2007 pronunțata în dosarul nr- prin care s-a dispus casarea și trimiterea cauzei pentru continuarea judecății.

În consecință, procedura reglementată de Legea nr. 85/2006 constituie o procedură specială în raport cu procedura de drept comun reglementată de Codul d e procedură civilă, după cum rezulta din dispozițiile art. 149 din această lege. O trăsătură specifică a acestui act normativ este celeritatea, menționata explicit în alin. 2 al art. 5. Pe de altă parte, din dispozițiile art. 36 din Legea nr. 85/2006 rezultă că de la data deschiderii procedurii se suspendă toate acțiunile judiciare sau extrajudiciare pentru realizarea creanțelor asupra debitorului sau bunurilor sale. Măsura luată prin sentința recurată vizează exact opusul acestei norme legale, și anume suspendarea procedurii insolvenței în așteptarea soluționării altor procese privitoare la averea falitei.

Coronna Tad evenit proprietar tabular al bunului imobil în baza deciziei civile nr. 537/R/14.05.2007 a Curții de APEL TIMIȘOARA, hotărâre care este irevocabilă. Acțiunea în rezoluțiune formulată și depusă imediat după pronunțarea deciziei menționate, respectiv la data de 21 mai 2007, nu are drept efect suspendarea judecării unei alte cauze. A susține altfel ar însemna să se nesocotească caracterul irevocabil al unei hotărâri judecătorești întrucât s-ar putea formula la nesfârșit alte acțiuni și în acest fel nu s-ar mai putea executa hotărârile irevocabile. De asemenea, pentru aceleași motive nici plângerea împotriva încheierii de carte funciară prin care s-a înscris dreptul de proprietate al societății debitoare nu prezintă relevanță. Pe de altă parte, nici dosarele penale nu au vreo legătura cu dosarul de insolvență care a fost suspendat.

Creditoarea Tas olicitat modificarea în tot a încheierii atacate în sensul respingerii cererii de suspendare formulată în cauză, fără a arăta motivele pentru care a declarat calea de atac.

Intervenientul intimat, legal citat, s-a prezentat la dezbateri și a formulat întâmpinare (filele 26-27), solicitând respingerea recursurilor, cu cheltuieli de judecată, pentru următoarele motive:

În principal, cu privire la criticile lichidatorului referitoare la cererea de intervenție, recursul este inadmisibil deoarece în conformitate cu prevederile art. 52 alin. 2 din Codul d e procedură civilă, încheierea prin care se va încuviința în principiu cererea de intervenție se poate ataca doar odată cu fondul.

Susținerile acestuia privitoare la faptul că nu poate fi admisă în principiu o cerere de intervenție în baza Legii nr. 85/2006 sunt nefondate. Dispozițiile acestui act normativ se completează cu prevederile Codului d e procedură civilă, astfel că ele permit ca o cerere de intervenție în interes propriu să fie admisibilă în cadrul procedurii de insolvență, în caz contrar fiind deturnata instituția intervenției de la scopul său, respectiv acela de a oferi posibilitatea unui terț de a-și apăra interesele în cadrul unui proces în care nu este parte.

Măsura suspendării prezentei cauze se impunea a fi luată întrucât procesele aflate pe rolul instanțelor judecătorești privesc atât unicul imobil aflat în patrimoniul debitoarei, cât și debitele Coronna La această dată s-a soluționat cauza care are ca obiect plângere împotriva încheierii de carte funciară nr. 8829/2008 prin care s-a admis întabularea deciziei pronunțate în dosarul nr-, prin admiterea plângerii intervenientului, urmând a se radia poziția B 19 din nr. 99328

Cu privire la rezoluțiunea contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2109/2002 intimatul a arătat că și aceasta a fost admisă prin sentința nr. 448 bis/ din 24 iunie 2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-, hotărâre care dispune restabilirea situației anterioare de carte funciară, în sensul radierii dreptului de proprietate al debitoarei. Având in vedere că în patrimoniul Coronna T există un singur bun imobil care poate fi valorificat, până la clarificarea situației acestuia procedura insolvenței trebuie obligatoriu suspendată.

De asemenea, debitul care a dus la declanșarea procedurii insolvenței face obiectul dosarului de cercetare penală nr. 3179/P/2007 și în care s-a întocmit o expertiza tehnică judiciară în construcții din care a rezultat ca totalul lucrărilor de amenajare efectuate în imobil în perioada iunie 2002-decembrie 2003 au valoarea de 184.909 lei, diferența dintre lucrările facturate și cele constatate pe teren fiind de 295.764 lei. Deci, la data judecării prezentului recurs, titlul de proprietate al Coronna Taf ost desființat prin sentința executorie, poziția de sub B 19 prin care s-a întabulat său dreptul de proprietate fiind radiată, soluții care nu erau la data suspendării și care întăresc necesitatea menținerii acestei măsuri, făcând-o chiar obligatorie și în cadrul unei proceduri speciale care are ca și caracteristică principală celeritatea, nefiind posibilă înstrăinarea unui imobil în condițiile în care titlul de proprietate este desființat.

Existența a trei cauze care au legătură directă cu acest dosar este de natură a împiedica derularea prezentului proces, fiind necesară în primul rând finalizarea prin sentințe irevocabile a situației juridice a imobilului situat în loc. T,-, înscris în nr. 99328 T, sub nr. top 8880/3/1, în caz contrar dobânditorul prin vânzarea la licitație a acestui bun riscând cumpărarea lui printr-un titlu lovit de nulitate.

Examinând recursurile declarate în cauză, prin prisma criticilor formulate, a dispozițiilor art. 3041și art. 304 pct. 9, în care se încadrează, conform alin. 3 al art. 306 din Codul d e procedură civilă, motivele invocate de lichidatorul judiciar, cât și din oficiu în baza art. 306 alin. 2 din același cod, Curtea constată că doar recursul debitoarei este este fondat, urmând să fie admis ca atare, în timp ce recursul societății creditoare este nul, având în vedere următoarele considerente:

Judecătorul-sindic în mod nelegal a suspendat judecarea cauzei în temeiul art. 244 alin. 1 pct. 1 din Codul d e procedură civilă, care arată că judecata se poate suspenda, printre altele, atunci când "dezlegarea pricinii" atârnă, în totul sau în parte, de existența sau neexistența unui drept care face obiectul unei alte judecăți, măsura urmând să dăinuie până când hotărârea pronunțată în pricina care a motivat suspendarea a devenit irevocabilă.

În primul rând trebuie avut în vedere că articolul menționat reglementează suspendarea legală facultativă (judecătorească), respectiv acele situații în care suspendarea cursului judecății este lăsată la aprecierea instanței, iar cazul de la punctul 1 vizează exitența unor chestiuni prejudiciale, a căror soluționare ar putea avea o înrâurire hotărâtoare asupra rezolvării pricinii.

În al doilea rând se impune a se observa faptul că dosarul a cărui suspendare a fost dispusă de către prima instanță are ca obiect administrarea procedurii de insolvență față de debitoarea Coronna Ca atare, este greu de imaginat cum ar putea să influențeze soluțiile ce se vor pronunța în alte litigii care se derulează pe rolul instanțelor timișorene "dezlegarea" dosarului de insolvență, știut fiind faptul că Legea nr. 85/2006 are drept unic scop instituirea unei proceduri colective pentru acoperirea pasivului debitorului aflat în insolvență, legiuitorul român reglementând cu precizie și claritate pașii care trebuie urmați în aplicarea procedurii de executare silită concursuală a creanțelor debitorului insolvent. Sub acest aspect, într-o secțiune distinctă a legii intitulată "Primele măsuri", sunt descrise activitățile care trebuie urmate de judecătorul-sindic, administratorul judiciar sau, după caz, lichidatorul judiciar, creditorii sociali și asociați, ordinea operațiilor ce trebuie efectuate și termenele în care persoanele implicate în procedură sunt obligate să se încadreze, toate aceste operațiuni și competențe fiind reglementate punctual.

Într-o altă ordine de idei trebuie menționat că unul dintre principiile procedurii de insolvență este și cel al celerității, acesta având o reglementare expresă în alineatul 2 al art. 5 din Legea insolvenței, care statuează că organele prevăzute la alin. 1 (instanțele judecătorești, judecătorul-sindic, administratorul judiciar și lichidatorul) trebuie să asigure efectuarea cu celeritate a actelor și operațiunilor prevăzute de prezenta lege, precum și realizarea în condițiile legii a drepturilor și obligațiilor celorlalți participanți la aceste acte și operațiuni. El nu este altceva decât o reflexie a principiului celerității desfășurării operațiunilor comerciale care, cum bine se știe, guvernează întreaga reglementare a acestei materii. Principiul celerității nu este numai enunțat de noua Lege a insolvenței, ci el se degajă și din alte prevederi, precum art. 7, art. 8, art. 12, art. 21, art. 32, art. 33, art. 35, art. 94, art. 118 etc. toate aceste norme neurmărind altceva decât crearea unui mecanism juridic adecvat care să asigure cu rapiditate și eficiență ieșirea de pe piață a operatorilor economici neviabili. Ca atare, în mod justificat atât în doctrină, cât și în jurisprudență se constată o aplicare restrictivă a dispozițiilor privitoare la suspendarea legală facultativă a derulării acestei proceduri de executare colectivă. Mai mult decât atât, unii autori au avansat și ideea că același principiu al celerității s-ar opune și aplicării măsurii suspendării judecății în temeiul art. 1551din Codul d e procedură civilă.

Nu în ultimul rând, cum în mod corect a relevat și reprezentanta lichidatorului judiciar, același judecător-sindic prin încheierea de ședință din 21 iunie 2007 mai dispus suspendarea judecării dosarului de administrare a procedurii de insolvență tot pe considerentul soluționării irevocabile a unor alte litigii referitoare la bunul imobil aflat în proprietatea societății debitoare, iar Curtea de APEL TIMIȘOARA, prin decizia civilă nr. 1120 din 4 octombrie 2007 pronunțată în dosarul nr- a admis recursul declarat de unul dintre creditori și a casat hotărârea tribunalului, trimițând cauza pentru continuarea judecății.

Este de necontestat că pe rolul instanțelor timișorene se află dosarul nr- în care tribunalul, în primă instanță, a dispus rezoluțiunea contractului de vânzare-cumpărare încheiat între intervenientul și, pe de o parte, în calitate de vînzători, și debitoarea Coronna T, prin mandatar, pe de altă parte, în calitate de cumpărător, contract autentificat la. sub nr. 2109/11.06.2002, precum și restabilirea situației anterioare de carte funciară în sensul radierii dreptului de proprietate al societății. De asemenea, este adevărat faptul că prin sentința civilă nr. 11759 din 30 septembrie 2008 pronunțată în dosarul nr- Judecătoria Timișoaraa admis plângerea formulată de petentul, în contradictoriu cu intimata Coronna T, reprezentată prin lichidatorul judiciar Management T, și a dispus anularea încheierii nr. 8829 Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară

Însă, pe de o parte, ambele hotărâri menționate sunt pronunțate în primă instanță, deci nedefinitive, iar potrivit art. 20 din Legea nr. 7/1996, republicată, dreptul de proprietate și celelalte drepturi reale asupra unui imobil se vor înscrie în cartea funciară pe baza actului prin care s-au constituit ori s-au transmis în mod valabil, drepturile reale stingându-se numai prin înscrierea radierii lor din cartea funciară, cu consimțământul titularului dreptului, acest consimțământ nefiind necesar dacă dreptul se stinge prin moartea titularului dreptului sau prin împlinirea termenului arătat în înscriere. Dacă dreptul ce urmează să fie radiat este grevat în folosul unei persoane, radierea se va face cu păstrarea dreptului acestei persoane. Hotărârea judecătorească definitivă și irevocabilă sau, în cazurile prevăzute de lege, actul autorității administrative va înlocui acordul de voință cerut în vederea înscrierii drepturilor reale, dacă sunt opozabile titularilor. Ca atare, în prezent proprietarul tabular al imobilului situat în loc. T,-, înscris în nr. 99328 T, sub nr. top 18880/3/1, căruia în natură îi corespunde casă și teren în suprafață de 2851 mp. este debitoarea Coronna Or, atâta timp cât în considerentele încheierii s-a apreciat asupra proprietății debitoarei asupra imobilului, aspect soluționat în prezent irevocabil prin decizia amintită, nu rezultă în ce măsură alt dosar invocat, nr- al Judecătoriei Timișoara, ar duce la concluzia că dezlegarea cauzei ar atârna de un drept litigios care să impună o suspendare. Tot astfel, și dosarul de cercetare penală în care s-a întocmit o expertiza tehnică în construcții din care a rezultat ca totalul lucrărilor de amenajare efectuate în imobil în perioada iunie 2002-decembrie 2003 au valoarea de 184.909 lei nu are vreo relevanță față de "dezlegarea" dosarului de insolvență, creanțele declarate la masa credală trebuind să fie verificate de către lichidator în condițiile legii speciale, ele putând fi contestate doar în aceleași condiții.

Pe de altă parte, astfel cum s-a arătat mai sus, un dosar de insolvență nu poate fi suspendat pur și simplu în temeiul art. 244 alin. 1 pct. 1 din Codul d e procedură civilă, art. 149 din Legea nr. 85/2006 prevăzând că dispozițiile acestui act normativ se completează cu cele ale Codului d e procedură civilă, Codului civil, Codului comercial român și ale Legii nr. 637/2002 cu privire la reglementarea raporturilor de drept internațional privat în domeniul insolvenței numai în măsura compatibilității lor, ceea ce, raportat la principiile procedurii colective, nu poate fi acceptat.

Critica recurentei debitoare referitoare la inadmisibilitatea cererii de intervenție formulată de intimatul, prin lichidator, nu este întemeiată, pentru că tribunalul nu s-a pronunțat decât asupra admisibilității în principiu a acestei cereri, fiind pertinente apărările intimatului în sensul că recursul societății este inadmisibil deoarece, în conformitate cu prevederile art. 52 alin. 2 din Codul d e procedură civilă, încheierea prin care se încuviințează în principiu o cerere de intervenție se poate ataca doar odată cu fondul.

În ceea ce privește recursul creditoarei T, Curtea reține că, potrivit art. 3021Cod procedură civilă, cererea de recurs va cuprinde, sub sancțiunea nulității, următoarele mențiuni: 1. numele, domiciliul sau reședința părților ori, pentru persoanele juridice, denumirea și sediul lor, precum și, după caz, numărul de înmatriculare în registrul comerțului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice, codul unic de înregistrare sau, după caz, codul fiscal și contul bancar. Dacă recurentul locuiește în străinătate, va arăta și domiciliul ales în România, unde urmează să i se facă toate comunicările privind procesul; 2. indicarea hotărârii care se atacă; 3. motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat; 4. semnătura.

De asemenea, în conformitate cu art. 303 din același cod, recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs sau înăuntrul termenului de recurs, termenul pentru depunerea motivelor socotindu-se de la comunicarea hotărârii, chiar dacă recursul s-a făcut mai înainte.

Nu în ultimul rând, art. 306 din Codul d e procedură civilă statuează că recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazurilor prevăzute în alin. 2, potrivit cu care motivele de ordine publică pot fi invocate și din oficiu de instanță, care este însă obligată să le pună în dezbatere părților, ndicarea greșită a motivelor de recurs neatrăgând nulitatea recursului dacă dezvoltarea acestora face posibilă încadrarea lor într-unul din motivele prevăzute de art. 304.

Față de cele arătate, cum calea de atac declarată de societatea creditoare nu a fost motivată prin declarația de recurs, cu arătarea motivelor de modificare sau de casare, trebuia ca aceste motive să fie depuse obligatoriu în termenul de recurs, iar această dispoziție imperativă a legii nu a fost îndeplinită, împrejurarea, reală de altfel, că încheierea de suspendare a cursului judecății nu i-a fost comunicată de către tribunal neavând relevanță juridică atâta vreme cât până la momentul dezbaterii cauzei în calea de atac cererea creditoarei nu a fost motivată în niciun fel, astfel că, în baza art. 312, raportat la art. 306 din Codul d e procedură civilă, instanța urmează să constate nulitatea recursului.

Văzând că practicianul nu a solicitat cheltuieli de judecată,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursul declarat de debitoarea Coronna T, prin lichidator judiciar Management T, împotriva încheierii pronunțată în data de 19 iunie 2008 de Tribunalul Timiș în dosarul nr. 103/S/2006, actual nr-.

Casează în parte hotărârea atacată și trimite cauza pentru continuarea judecății la aceeași instanță, menținând-o în rest.

Constată nul recursul declarat de creditoarea T împotriva aceleiași încheieri de ședință.

Fără cheltuieli de judecată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi, 14 octombrie 2008.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

-

Cu opinie separată

în sensul respingerii

recursului

GREFIER,

Opinie separată

În parțial dezacord cu opinia majorității, consider că recursul declarat de debitoare trebuia respins, menținându‑se soluția de suspendare a judecății în procedura de insolvență a debitoarei până la clarificarea, din punct de vedere legal, a regimului de proprietate a unicului imobil pretins a fi în patrimoniul societății falite, măsură dispusă de judecătorul sindic, pentru următoarele motive:

Invocarea principiului celerității desfășurării procedurii falimentului nu justifică excluderea posibilității suspendării judecății în măsura în care acest principiu nu este specific numai procedurii falimentului, fiind un principiu general al procesului civil, în care instituția suspendării judecății este expres reglementată, existența sa fiind justificată, în situația prevăzută de art. 244 alin. 1 pct. 1 Cod procedură civilă, de necesitatea de a evita soluții judiciare care ignoră existența unor chestiuni prejudiciale a căror rezolvare, într‑un alt proces aflat în curs, are o influență decisivă asupra respectivei soluții.

Incidența reglementărilor legale generale privind suspendarea judecății este atrasă de dispozițiile art. 149 din Legea nr. 85/2006 care prevăd că dispozițiile acestui act normativ se completează cu cele ale Codului d e procedură civilă și nu este înlăturată printr‑o dispoziție expresă a legii speciale, chiar dacă, potrivit specificului materiei trebuie apreciată cu mai multă rigurozitate.

Art. 5 alin. 2 din Legea nr. 85/2006 prevede că organele prevăzute la alin. 1, anume instanțele, judecătorul‑sindic, administratorul judiciar și lichidatorul, trebuie să asigure efectuarea cu celeritate a actelor și operațiunilor prevăzute de prezenta lege dar numai în condițiile realizării, potrivit legii, și a drepturilor și obligațiilor celorlalți participanți la aceste acte și operațiuni.

În speță, dreptul de proprietate al debitoarei asupra imobilului ce constituie principalul dacă nu unicul element activ al patrimoniului acesteia este contestat, fiind chiar desființat printr‑o hotărâre dată în primă instanță, situație în care dreptul de proprietate pe care intervenientul îl pretinde ar fi în mod vădit vătămat prin luarea unor măsuri de valorificare.

Modificarea unei soluții anterioare de suspendare, nu constituie un impediment în calea unei noi suspendări, în circumstanțele actuale.

Nu în ultimul rând, în condițiile în care litigiul de a cărei soluționare depinde prezenta cauză este soluționat în primă instanță, durata suspendării, nu ar trebui să fie prea lungă iar inconvenientele care ar rezulta din continuarea procedurii apar mai grave decât acelea ce ar putea surveni în ipoteza prorogării măsurilor de lichidare până la rezolvarea chestiunii prejudiciale.

Judecător

-

Red. - 24.10.2008

Tehnored. - 29.10.2008

2 ex.

Prima instanță: Tribunalul Timiș

Judecător-sindic:

Președinte:Maria Ofelia Gavrilescu
Judecători:Maria Ofelia Gavrilescu, Mircea Boar, Csaba

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Spete procedura insolventei. Decizia 858/2008. Curtea de Apel Timisoara