Suspendare hotarare aga Spete. Decizia 1227/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA COMERCIAL
DECIZIE Nr. 1227
Ședința public de la 19 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Camelia Gheorghiu
Judector - -
Judector - -
Grefier - -
La ordine fiind pronunțarea în recursul declarat de " I" împotriva încheierii de ședinț din 10 septembrie 2009 a Tribunalului Iași - Secția comercial și contencios administrativ.
La apelul nominal fcut în ședința public lipsesc prțile.
Procedura legal îndeplinit.
S-a fcut referatul cauzei de ctre grefier care învedereaz:
- dezbaterile în recurs au avut loc în ședința public din 12 octombrie 2009, susținerile prților prezente la acel termen fiind consemnate în încheierea de ședinț, încheiere care face parte integrant din prezenta hotrîre;
- la solicitarea formulat de recurent prin aprtor de a se amîna pronunțarea pentru a depune la dosar note de concluzii scrise, Curtea a amînat pronunțarea pentru azi, 19 octombrie 2009. În termenul de pronunțare, recurentul " I" a depus la dosar note de concluzii scrise.
INSTANȚA
Asupra cauzei comerciale de faț;
Prin încheierea din ziua de 10.09.2009 dat în dosarul nr-, Tribunalul Iași, Secția Comercial și Contencios Administrativ a respins ca inadmisibil cererea de sesizare a Curții Constituționale, ca neavând legtur cu obiectul cauzei, cerere formulat de pârâta I
Pentru a dispune astfel judectorul de fond arat urmtoarele:
Din analiza considerentelor, a argumentelor de ordin public, invocate de pârât în sprijinul excepției de neconstituționalitate judectorul de fond a constatat c aceasta nu are legtur cu soluționarea cauzei, termenul de "legtur cu soluționarea cauzei" fiind avut în vedere prin raportare la procedura sumar și urgent în care trebuie soluționat cererea reclamantei de suspendare a Hotrârii AGA a pârâtei din 15.06.2009, și interpretat ca legtur cu fondul cauzei (cererii de suspendare).
Faptul c judectorului i-a fost acordat de ctre legiuitor dreptul de a stabili de la caz la caz, în raport de particularitatea cauzei, obligativitatea plții unei cauțiuni nu este de natur a înclca principiul constituțional al egalitții prților în fața legii și nici a dreptului la un proces echitabil.
De altfel, legiuitorul nu putea în abstract, raportat la diversitatea situațiilor ce pot interveni în activitatea unei societți comerciale, s stabileasc a priori și imperativ obligativitatea plții unei cauțiuni, revenind astfel judectorului dreptul de a analiza necesitatea plții acesteia în vederea înlturrilor cererilor șicanatorii din partea asociaților și de a asigura plata unei despgubiri pentru pârât.
A nega dreptul judectorului în stabilirea cauțiunii reprezint o negare a rolului acestuia într-un stat democratic.
Mai mult, arat judectorul de fond, legiuitorul prevede în art. 133 alin. 2 din Legea nr. 31/1990 c plata cauțiunii, în cazul în care s-a stabilit necesitatea plții acesteia, este esențial în ceea ce privește suspendarea dispus de judector, suspendarea hotrârii AGA putând deveni efectiv doar dup plata cauțiunii.
În consecinț, problema procedural criticat de pârât ca fiind neconstituțional nu are legtur cu soluționarea cererii de suspendare a Hotrârii AGA contestate mai mult, din argumentele succinte expuse anterior rezultând c nu se încalc dreptul pârâtei la un proces echitabil și al egalitții în fața legii în raport cu reclamanta.
În ceea ce privește celelalte prevederi constituționale invocate în sprijinul excepției se constat în mod evident c nu au legtur cu cauza.
De altfel, arat judectorul instanței de fond, Curtea Constituțional a României sesizat cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 133 din Legea nr. 31/1990 a respins excepțiile de neconstituționalitate, considerentele Curții fiind reliefate prin Deciziile nr. 209/2005, nr. 488/2005 și nr. 877/2009.
În ceea ce privește dreptul prților din proces la soluționarea într-un termen rezonabil a cererii de suspendare formulat pe calea procedural a Ordonanței președințiale și lipsa legturii cu cauza a excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 58 Cod procedur civil;
Analizând trunchiat problematica constituționalitții prevederilor art. 58 Cod procedur civil, pârâta omite în mod intenționat s analizeze din punct de vedere teleologic rațiunile pentru care legiuitorul a prevzut posibilitatea instanței ca în calea sumar a ordonanței președințiale s dispun suspendarea efectelor unei hotrâri.
Ceea ce legiuitorul a avut în vedere vizeaz securitatea raporturilor juridice ce pot avea ca fundament hotrârea AGA a crei legalitate o pun în discuție asociații care au votat împotriva acesteia, fiind necesar reglementarea unei proceduri sumare în care judectorul s aprecieze necesitatea suspendrii efectelor unei hotrâri AGA, aceast procedur sumar a ordonanței președințiale fiind pe deplin constituțional raportat la jurisprudența Curții Constituționale în materie.
Prin urmare, prțile au dreptul și instanța de judecat are obligația de a soluționa într-un termen rezonabil cererea de suspendare formulat de reclamant tocmai în scopul înlturrii oricrei incertitudini și a garantrii securitții raporturilor juridice ce pot lua naștere în baza hotrârii AGA contestate.
Îns, ceea ce intereseaz în cauz sub aspectul admisibilitții cererii de sesizare a Curții Constituționale este legtura excepției cu cauza, fiind mai mult decât evident c nu are nici o legtur cu obiectul cauzei (fondul cererii) chestiunile de neconstituționalitate formale ridicate în legtur cu procedura în cauz urmeaz a se soluționa cererea reclamantei.
Astfel, arat judectorul de fond, pârâta învedereaz posibilitatea necitrii acesteia ori în cauz a fost dispus citarea sa, de asemenea, se reitereaz problema privilegiului creat reclamantului prin lipsa de egalitate în fața legii, a lipsei dreptului la un proces echitabil și a exercitrii drepturilor garantate de Constituția României, fiind mai mult decât evident c ambele prți le sunt garantate în cauz toate drepturile constituționale pretins a fi înclcate.
Prin urmare, garantarea efectiv a acestor drepturi constituționale învederate de pârât a fi înclcate prin simpla cerere a reclamantei de suspendare parțial a efectelor Hotrârii AGA a pârâtei din 15.06.2009 este de natur a reliefa caracterul inadmisibil al cererii acesteia de sesizare a Curții Constituționale, având în vedere și jurisprudența acesteia reliefat printre altele de Decizia nr. 555/2006 și nr. 199/2000.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs I SA solicitând admiterea recursului, modificarea în tot a încheierii recurat în sensul admiterii cererii de sesizare a Curții Constituționale cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 133 alin. 2 din Legea nr. 31/1990 privind societțile comerciale și a dispozițiilor art. 581 Cod procedur civil.
În motivarea recursului formulat se arat urmtoarele:
În mod greșit, instanța de fond a apreciat c nu sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate a excepției de neconstituționalitate. Încheierea recurat este nelegal, fiind dat cu înclcarea sau aplicarea greșit a legii (art. 304 pct. 9 Cod procedur civil).
Potrivit dispozițiilor art. 29 alin. 1 din Legea nr. 47/1992 "Curtea Constituțional decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judectorești sau de arbitraj comercial privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanț în vigoare, care are legtur cu soluționarea cauzei în orice faz a litigiului și oricare ar fi obiectul acesteia".
Prin urmare, în vederea sesizrii Curții Constituționale, este necesar îndeplinirea cumulativ a urmtoarelor condiții:
1. obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezint o dispoziție cuprins într-o lege sau ordonanț ce are legtur cu soluționarea cauzei;
2. prevederile invocate ca fiind neconstituționale sunt în vigoare la data invocrii excepției de neconstituționalitate;
3. Curtea Constituțional nu s-a pronunțat în sensul admiterii unei excepții de neconstituționalitate cu privire la prevederile legale invocate ca fiind neconstituționale.
Or, în speț, arat recurenta aceste condiții sunt îndeplinite.
În speț, obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezint o dispoziție cuprins într-o lege sau ordonanț ce are legtur cu soluționarea cauzei.
Precizm c prin cererea de chemare în judecat ce face obiectul dosarului nr-, aflat pe rolul Tribunalului Iași - Secția Comercial și de Contencios Administrativ, s-a solicitat, pe cale de ordonanț președințial, suspendarea executrii Hotrârii AGA.
Așa cum am artat în fața instanței de fond, temeiul juridic al acestei cereri îl reprezint dispozițiile art. 133 alin. 1 din Legea nr. 31/1990, conform crora odat cu intentarea acțiunii în anulare a unei Hotrâri AGA se poate solicita, pe cale de ordonanț președințial, respectiv în baza art. 581 Cod procedur civil, suspendarea executrii Hotrârii AGA atacate. Totodat, potrivit dispozițiilor art. 133 alin. 2 din Legea nr. 31/1990, reclamantul care solicit suspendarea poate fi obligat la darea unei cauțiuni.
În acest context, în mod greșit, instanța de fond a respins cererea de sesizare a Curții Constituționale, justificat de faptul c dispozițiile a cror neconstituționalitate am invocat nu ar avea legtur cu obiectul cauzei. În acest sens, precizm c soluționarea cererii de suspendare a executrii Hotrârii este strâns legat de aprecierea constituționalitții dispozițiilor ce reglementeaz materia ordonanței președințiale, precum și facultatea instanței de a obliga partea la darea unei cauțiuni.
În ceea ce privește îndeplinirea celorlalte condiții de admisibilitate, precizm c la data formulrii excepției de neconstituționalitate, atât prevederile art. 581 Cod procedur civil, cât și prevederile art. 133 alin. 2 din Legea nr. 31/1990 sunt în vigoare, într-o form pe care o apreciem ca fiind neconstituțional.
Prin urmare, în speț, este îndeplinit și aceast condiție prevzut de art. 27 alin. 1 din Legea nr. 47/1992. Totodat, precizeaz faptul c, pân la data invocrii excepției de neconstituționalitate, Curtea Constituțional nu s-a pronunțat în sensul admiterii unei excepții de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 581 Cod procedur civil și art. 133 alin. 2 din Legea nr. 31/1990.
În aceste condiții, în speț, sunt pe deplin aplicabile dispozițiile art. 27 alin. 1 din Legea nr. 47/1992, sens în care se impune sesizarea Curții Constituționale de ctre instanța de fond.
Analizând recursul prin prisma motivelor recurate, Curtea, constat c este nefondat pentru urmtoarele considerente:
Obiectul prezentului recurs îl constituie modalitatea de soluționare a cererii de sesizare a Curții Constituționale, prin care s-a invocat neconstituționalitatea prevederilor art. 133 alin. 2 din Legea nr. 31/1990 și a art. 581 Cod procedur civil.
În esenț recurenta invoc faptul c articolele prin care s-a invocat neconstituționalitatea au legtur cu cauza, deoarece art. 133 alin. 2 din Legea nr. 31/1990 instituie în mod vdit o inechitate între prțile litigante, prin lsarea la aprecierea judectorului a stabilirii sau nu a cauțiunii, iar art. 581 din Codul d e procedur civil nu respect dreptul pârâtului la un proces echitabil deoarece d posibilitatea ca ordonanța s fie dat și fr citarea prților.
Potrivit prevederilor art. 29 al. 1 din Legea nr. 47/1992, republicat, Curtea Constituțional decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judectorești sau de arbitraj comercial privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanț în vigoare, care are legtur cu soluționarea cauzei în orice faz a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia.
Deci, principala condiție pentru sesizarea Curții Constituționale este aceea c articolele pentru care se invoc neconstituționalitatea s aib legtur cu cauza.
Analizând obiectul cauzei și articolele pentru care se invoc neconstituționalitatea, Curtea, constat c prevederile acestora nu au legtur cu cauza la momentul la care s-a invocat neconstituționalitatea.
Astfel, recurenta invoc faptul c art. 581 din Codul d e procedur civil nu respect dreptul pârâtului la un proces echitabil deoarece d posibilitatea ca ordonanța s fie dat și fr citarea prților. În cauza de faț prțile au fost citate.
În ceea ce privește neconstituționalitatea art. 133 alin. 2 din Legea nr. 31/1990, recurenta invoc faptul c, acesta las la aprecierea judectorului fixarea unei cauțiuni în sarcina reclamantei ceea ce creeaz o inechitate între prți.
Din prevederile art. 133 alin. 2 din Legea nr. 31/1990 rezult c președintele numai dac încuviințeaz suspendarea poate obliga pe reclamant la o cauțiune, ori la data la care s-a invocat excepția judectorul de fond nu se pronunțase cu privire la acest aspect.
Faț de cele mai sus expuse, Curtea constat c în mod întemeiat judectorul de fond a respins cererea de sesizare a Curții Constituționale, excepțiile de neconstituționalitate invocate neavând legtur cu cauza.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâta SC " I "SA împotriva încheierii din 10.09.2009 pronunțat de Tribunalul Iași - Secția comercial și contencios administrativ, încheiere pe care o menține.
Irevocabil.
Pronunțat în ședința public, din 19 octombrie 2009.
Președinte Judector Judector
- - - - - -
Grefier
- -
Red.
Dact.
2 ex.
28.10.2009
Tribunalul Iași:
Președinte:Camelia GheorghiuJudecători:Camelia Gheorghiu, Geta Sandu, Cipriana Poiană
