Angajare raspundere organe de conducere. Art.138 din Legea 85/2006. Sentința nr. 3944/2013. Tribunalul BIHOR
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3944/2013 pronunțată de Tribunalul BIHOR la data de 28-11-2013 în dosarul nr. 10433/111/2011/a1
ROMÂNIA
TRIBUNALUL BIHOR
Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal
Dosar nr._
SENTINȚA NR. 3944/F/2013
Ședința publică din data de 28 noiembrie 2013
Completul constituit din:
Judecător sindic: D. J. L.
Grefier: D. B.
Pe rol derularea procedurii prevăzute de Legea nr.85/2006 privind procedura insolvenței și soluționarea cererii de atragere a răspunderii patrimoniale întemeiate pe art.138 din Legea 85/2006, formulată de C. I. DE INSOLVENȚĂ M. O., cu sediul în Oradea, ., ., . ordine în Registrul Societăților Profesionale 1B2610, în calitate de lichidator judiciar al debitorului S.C. S. I. S.R.L., cu sediul Oradea, ..39/B, județul Bihor, cod unic de înregistrare_, număr de înregistrare în registrul comerțului J_, în contradictoriu cu pârâtul M. N. M., cu domiciliul în loc. Plopiș, nr. 65, jud. S..
La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă nimeni.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Se constată că dezbaterea în fond a cauzei a avut loc la data de 07.11.2013, când părțile prezente au pus concluzii ce au fost consemnate în încheierea de ședință din acea zi, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre și când s-a amânat pronunțarea pentru data de 14.11.2013, 21.11.2013, iar mai apoi pentru data de 28.11.2013, când s-a pronunțat prezenta hotărâre.
JUDECĂTORUL SINDIC
DELIBERÂND,
Constată că, prin sesizarea înregistrată pe rolul instanței la data de 27.06.2013, lichidatorul judiciar C. I. DE INSOLVENȚĂ M. O., cu sediul în Oradea, ., ., . ordine în Registrul Societăților Profesionale 1B2610, în calitate de lichidator judiciar al debitorului S.C. S. I. S.R.L., cu sediul Oradea, ..39/B, județul Bihor, cod unic de înregistrare_, număr de înregistrare în registrul comerțului J_, în contradictoriu cu pârâtul M. N. M., cu domiciliul în loc. Plopiș, nr. 65, jud. S., în calitate de administrator statutar al debitorului, a solicitat instanței obligarea pârâtului susmenționat la plata pasivului rămas neacoperit, în cuantum de 239.642,19 lei noi, așa cum rezultă din tabelul definitiv de creanțe, în temeiul art. 138 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței.
În motivarea cererii s-a menționat în sinteză că, din informațiile bilanțiere la 31.12.2013 obținute de către lichidatorului judiciar de pe portalul Ministerului Finanțelor rezultă că societatea debitoare deținea active totale de_ lei de natura activelor circulante, din care suma de 9654 lei era reprezentată de soldul contului mărfuri, iar potrivit comunicării telefonice făcute de către reprezentantul debitoarei către lichidatorul judiciar, aceste mărfuri au fost deteriorate, întocmindu-se un proces-verbal de casare, care nu a fost prezentat lichidatorului judiciar până la data formulării cererii de atragere a răspunderii patrimoniale.
Lichidatorul judiciar menționează că i-au fost comunicate de către fostul administrator al societății debitoare următoarele documente: Balanța de verificare la luna octombrie 2012; Fișa contului 401 Furnizori, fișa contului 411 Clienți, precum și o balanță de verificare sortimentală cu solduri la 31.12.2012.
Arată că, conform evidențelor contabile, creanțele comerciale pe care debitoarea le înregistrează la data de 01.10.2012 erau în sumă totală de 4880 lei, față de S.C. Poli Tveding S.R.L. și Salcoserv S.R.L. F., iar Fișa contului clienți pusă la dispoziție nu i-a permis lichidatorului judiciar să identifice natura creanțelor, data la care acestea au luat naștere, iar în lipsa documentelor primare lichidatorul judiciar nu a putut întreprinde măsuri în vederea recuperării acestora.
Lichidatorul judiciar mai invocă faptul că pentru soldul debitor de_ lei prezentat în contul debitori diverși nu i-au fost predate documentele justificative, și în consecință, este în imposibilitatea de a formula concluzii legate de posibilitățile de recuperare a acestor creanțe. Potrivit tabelului definitiv de creanțe, pasivul debitoarei era de 239.642,19 lei.
Din informațiile prezentate, cât timp societatea debitoare înregistra active în situațiile contabile sintetice, dar acestea nu au fost predate sau justificate lichidatorului judiciar, se poate trage concluzia că administratorul societății a ascuns o parte din activele persoanei juridice în dauna creditorilor.
Lichidatorul judiciar menționează că, în sarcina pârâtului poate fi reținută fapta de a fi deturnat sau ascuns o parte din activul persoanei juridice, în condițiile în care nu s-au predat stocurile de marfă sau documentele contabile din care să rezulte creanțele pe care societatea debitoare le are de recuperat, astfel încât să se poată efectua demersuri pentru recuperarea acestora.
Arată că, în condițiile menționate, se prezumă existența unui raport de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciul produs, care constă în pasivul înregistrat în tabelul creditorilor, iar raportul de cauzalitate între faptă și prejudiciu se prezumă cât timp există încetarea de păți și una din faptele enumerate la art. 138.
În consecință, având în vedere argumentele expuse, solicită admiterea cererii formulate și angajarea răspunderii personale a pârâtului, în vederea acoperirii pasivului falitei S.C. S. I. S.R.L., în cuantum de 239.642,19 lei.
În drept, invocă prevederile art. 138 lit. e din legea nr. 85/2006, coroborat cu art. 73 din legea nr. 31/1990 și celelalte articole menționate în prezenta lege.
În susținerea cererii atașează l a dosarul cauzei: Balanța de verificare la luna octombrie 2012; Fișa contului 401 Furnizori, fișa contului 411 Clienți, precum și o balanță de verificare sortimentală cu solduri la 31.12.2012.
Prin Concluziile scrise înregistrate la dosarul cauzei la data de 04.11.2013 pârâtul M. N. M. a solicitat respingerea cererii privind atragerea răspunderii administratorului, deoarece, în sinteză, nu sunt incidente dispozițiile art. 138 lit. e din Legea 85/2006 coroborat cu art. 73 din Legea 31/1990, în speță, pârâtul nu se face vinovat de ținerea unei contabilități fictive, nu a contribuit la dispariția documentelor contabile și a ținut contabilitatea în conformitate cu legislația în vigoare, nu se face vinovat de prejudiciul creat, cauzele care au dus societatea în insolvență sunt de natură obiectivă, la momentul instalării stării de insolvență debitoarea era o societate de sine stătătoare, dar își fundamenta activitatea pe relația cu alte societăți, respectiv alți factori, în final ajungându-se la imposibilitatea continuării activității, iar printre demersurile întreprinse de către pârât, pentru a susține continuarea activități, s-a inclus și o finanțare personală care a fost în cuantum semnificativ.
Procedând la analizarea actelor și lucrărilor dosarului, instanța reține în fapt următoarele:
Prin Sentința Comercială nr. 2884/F/2011 pronunțată de Tribunalul Bihor - judecător sindic, în Dosar nr._ 11, la data de 08.12.2011, a fost admisă cererea introductivă formulată de creditorul BANCPOST S.A. cu sediul în București, .. 6A, sector 2, cod unic de înregistrare_, număr de înregistrare în registrul comerțului J_, împotriva debitorului în cauză dispunându-se deschiderea procedurii insolvenței, și fiind numit administrator judiciar CABINETUL I. DE INSOLVENȚĂ M. O., instanța constatând că, debitorul se află în insolvență, stare de fapt dovedită cu înscrisurile aflate la filele 8 - 35 din dosar, respectiv contract de credit, raport de credit, extras de cont și graficul de rambursare, iar creditorii au o creanță comercială, certă, lichidă și exigibilă împotriva debitorului în cuantum de 175.466,21 lei, dovedită cu actele depuse la dosar.
În conformitate cu prevederile art. 138 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, „În cazul în care în raportul întocmit în conformitate cu dispozițiile art. 59 alin. (1) sunt identificate persoane cărora le-ar fi imputabilă apariția stării de insolvență a debitorului, la cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului, judecătorul sindic poate dispune ca o parte a pasivului debitorului, persoană juridică, ajuns în stare de insolvență, să fie suportată de membrii organelor de conducere și/sau supraveghere din cadrul societății, precum și de orice altă persoană care a cauzat starea de insolvență a debitorului, prin una dintre următoarele fapte: (…) e) au deturnat sau au ascuns o parte din activul persoanei juridice ori au mărit în mod fictiv pasivul acesteia;”.
Analiza elementelor răspunderii patrimoniale întemeiate pe dispozițiile Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenței presupune îndeplinirea următoarelor condiții cumulative: existența uneia dintre faptele prevăzute la art. 138 alin. 1 lit. a - g din Legea nr. 85/2006, reținerea unei culpe grave în administrarea societății, existența unui prejudiciu patrimonial și existența raportului de cauzalitate între fapta culpabilă și prejudiciul produs societății și implicit, creditorilor.
Referitor la existența faptei culpabile, se reține că potrivit Raportului privind cauzele și împrejurările care au condus la starea de insolvență a debitorului S.C. S. I. S.R.L., depus la dosarul cauzei la data de 27.06.2013 (f. 3 - 5), activele entității sunt reprezentate în bilanț în 2 mari categorii: active imobilizate, deținute pentru perioade mai lungi de timp, și active circulante, care au valori mai reduse și de obicei se consumă în cicluri foarte scurte de activitate.
Potrivit Raportului, societatea debitoare deținea active totale de_ lei de natura activelor circulante, din care suma de 9654 lei era reprezentată de soldul contului mărfuri, iar potrivit comunicării telefonice făcute de către reprezentantul debitoarei către lichidatorul judiciar, aceste mărfuri au fost deteriorate, întocmindu-se un proces-verbal de casare, care nu a fost prezentat lichidatorului judiciar până la data formulării cererii de atragere a răspunderii patrimoniale.
Conform evidențelor contabile, creanțele comerciale pe care debitoarea le înregistrează la data de 01.10.2012 erau în sumă totală de 4880 lei, față de S.C. Poli Tveding S.R.L. și Salcoserv S.R.L. F., iar documentele contabile puse la dispoziție nu i-au permis lichidatorului judiciar să identifice natura creanțelor, data la care acestea au luat naștere, iar în lipsa documentelor primare lichidatorul judiciar nu a putut întreprinde măsuri în vederea recuperării acestora.
Lichidatorul judiciar mai invocă faptul că pentru soldul debitor de_ lei prezentat în contul debitori diverși nu i-au fost predate documentele justificative, și în consecință, este în imposibilitatea de a formula concluzii legate de posibilitățile de recuperare a acestor creanțe.
Potrivit tabelului definitiv de creanțe, pasivul debitoarei era de 239.642,19 lei.
În Raport se precizează că, din informațiile prezentate, cât timp societatea debitoare înregistra active în situațiile contabile sintetice, dar acestea nu au fost predate sau justificate lichidatorului judiciar, se poate trage concluzia că administratorul societății a ascuns o parte din activele persoanei juridice în dauna creditorilor.
Raportat la analiza efectuată de către administratorul judiciar până la data întocmirii raportului referitor la cauzele și împrejurările care au condus la starea de insolvență a societății, se poate concluziona că există suspiciunea că administratorul a ascuns o parte din activul persoanei juridice, faptă prevăzută de art. 138 lit. e din Legea nr. 85/2006.
În consecință, se reține în sarcina administratorului debitoarei fapta culpabilă prevăzută de art. 138 lit. e din Legea nr. 85/2006, constând într-o acțiune, faptă comisivă, având ca element material schimbarea destinației unor bunuri ce aparțin societății, sau în ascunderea unor bunuri sau drepturi patrimoniale ale debitorului, ceea ce s-a produs prin nepredarea sau justificarea unor active către lichidatorul judiciar și nepredarea documentelor justificative pentru diverși debitori ai societății, în vederea recuperării creanțelor în raport cu aceștia.
Referitor la existența raportului cauzal dintre fapta ilicită și prejudiciul cauzat societății și implicit, creditorilor, aceasta constă în aceea că administratorul societății, prin fapta sa culpabilă, greșeală de gestiune în sens larg, a contribuit la aducerea societății în stare de insolvență.
Astfel, prin omisiunea de a conduce evidența contabilă în conformitate cu legea - în speță prin deținerea în evidențele contabile a unor active care nu au fost predate lichidatorului judiciar și a unor creanțe comerciale pentru care nu au fost prezentate lichidatorului judiciar documentele justificative - administratorul debitoarei a creat condițiile favorabile unei activități contabile necontrolate, cu consecințe păgubitoare pentru patrimoniul societății și implicit, pentru creditori, ceea ce indică o administrare frauduloasă a averii debitorului și constituie o premisă pentru aplicarea art. 138 din Legea nr. 85/2006.
Totodată, jurisprudența (Decizia nr. 156/31.01.2003 a Curți de Apel București - Secția a V-a comercială), s-a pronunțat în sensul că se impune existența raportului de cauzalitate între fapta personală și prejudiciul suferit de averea debitorului și, consecutiv, de creditori, (…) și în situația în care fapta a constituit numai o condiție favorabilă pentru realizarea efectului”, această opinie fiind exprimată și în doctrina juridică.
Cu privire la condiția privind existența și întinderea prejudiciului, aceasta constă în contribuția administratorului la diminuarea activului societăți debitoare, în speță prin fapta sa culpabilă administratorul debitoarei fiind răspunzător de întreg pasivul patrimonial.
Față de considerentele anterior expuse, în cauză fiind întrunite condițiile prevăzute de art. 138 alin. 1 lit. d din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, instanța va admite sesizarea formulată de creditoarea introductivă, privind atragerea răspunderii patrimoniale a administratorului debitoarei, și în consecință, va obliga pe acesta să aducă la masa credală a debitoarei, suma de 239.642,19 lei noi, sumă destinată acoperirii datoriei către creditori.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE :
În temeiul art. 138 alin. 1 lit. e din Legea privind procedura insolvenței,
Admite sesizarea formulată de lichidatorul judiciar C. I. DE INSOLVENȚĂ M. O., cu sediul în Oradea, ., ., . ordine în Registrul Societăților Profesionale 1B2610, în calitate de lichidator judiciar al debitorului S.C. S. I. S.R.L., cu sediul Oradea, ..39/B, județul Bihor, cod unic de înregistrare_, număr de înregistrare în registrul comerțului J_, în contradictoriu cu pârâtul M. N. M., cu domiciliul în loc. Plopiș, nr. 65, jud. S., în calitate de administrator statutar al debitorului.
Obligă pe pârâtul M. N. M., cu domiciliul în loc. Plopiș, nr. 65, jud. S. să aducă la masa credală a debitoarei S.C. S. I. S.R.L., cu sediul Oradea, ..39/B, județul Bihor, cod unic de înregistrare_, număr de înregistrare în registrul comerțului J_, suma de 239.642,19 lei noi, sumă destinată acoperirii datoriei către creditori.
Definitivă. Cu recurs în termen de 7 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 28.11.2013.
Judecător sindic, Grefier,
D. J. L. D. B.
Red. JLD/. ex. /24.07.2014
ptr. conf.
2 .>
| ← Procedura insolvenţei. Sentința nr. 388/2013. Tribunalul BIHOR | Procedura insolvenţei. Sentința nr. 392/2013. Tribunalul BIHOR → |
|---|
