Anularea actelor frauduloase încheiate de debitor în dauna creditorilor. Antecontract de vânzare-cumpărare. Inadmisibilitate

Legea nr. 85/2006, art. 79, art. 80 alin. (1) lit. d) şi alin. (2) lit. c)

Acţiunea în anulare reglementată de Legea insolvenţei are un domeniu de aplicare limitat la constituirile sau transferurile de drepturi patrimoniale către terţi realizate de debitor prin acte şi operaţiuni neobişnuite sau care depăşesc limitele normale ale acti-vitătii sale.

Promisiunea bilaterală de vânzare-cumpărare este un antecon-tract, ambele părţi putând cere încheierea convenţiei de vânzare. Ea nu are caracter translativ de proprietate, ci dă naştere numai obligaţiei de a se transmite proprietatea bunului în viitor, astfel încât nu intră în domeniul de aplicare a dispoziţiilor art. 79 şi art. 80 din Legea nr. 85/2006.

C.A. Timişoara, s. com., dec. civ. nr. 909 din 21 octombrie 2008, nepublicată

Prin sentinţa comercială nr. 1363 din 8 iulie 2008, judecătorul-sindic din cadrul Tribunalului Arad a admis acţiunea formulată de reclamanta SC S SA Arad, prin lichidatorul judiciar A I.P.U.R.L. Arad, şi a constatat nulitatea convenţiei încheiată la data de 17 aprilie 2007 între SC P SRL, în calitate de creditor gajist, SC S SA, în calitate de debitor vânzător şi A.S.C., în calitate de cumpărător, privind vânzarea a 130.770 acţiuni deţinute de SC S SA la SC I SA către A.S.C. la preţul de 415.500 lei, dispunând şi repunerea părţilor în situaţia anterioară, fară cheltuieli de judecată. Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut că din contract rezultă că acţiunile care au făcut obiectul actului contestat aveau o valoare nominală de 10 lei/acţiune şi au fost înstrăinate pentru suma de 415.500 lei, deşi valoarea acestora era de 1.307.700 lei. Pentru debitoare convenţia a fost semnată de administratorul T.F., însă ultimul administrator statutar al acestei societăţi a fost M.V.E., al cărui mandat, început la 20 decembrie 2004, a expirat la 28 octombrie 2006. Având în vedere că scopul mediat al creditorului gajist a fost accla de a încasa creanţa pe care o avea faţă de debitoare înainte de deschiderea procedurii insolvenţei acesteia, că SC P SRL nu a adus la cunoştinţă despre existenţa sentinţei civile nr. 512 din 9 mai 2005 a Tribunalului Arad, rămasă irevocabilă, prin care s-a pronunţat nulitatea absolută a contractului de garanţie reală mobiliară încheiat între societatea debitoare şi această pârâtă, raportat la art. 969 C. civ., art. 80 alin. (1) lit. d) şi alin. (2) lit. c) din Legea insolvenţei, judecătorul-sindic a apreciat că cercrca lichidatorului este întemeiată.

împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâtul A.S.C., criticând-o pentru netemeinicie şi nelegalitate, solicitând modificarea în tot a sentinţei atacate în sensul respingerii acţiunii reclamantei.

Prin decizia civilă nr. 909 din 21 octombrie 2008, Curtea de Apel Timişoara a admis recursul pârâtului şi a modificat în tot sentinţa comercială nr. 1363 din 8 iulie 2008 pronunţată de Tribunalul Arad în contradictoriu cu debitoarea intimată SC S SA Arad, reprezentată prin lichidator judiciar A I.P.U.R.L. Arad, în sensul că a respins acţiunea reclamantei debitoare, prin lichidator. Din prevederile art. 79 din Legea nr. 85/2006 rezultă fară echivoc că, pc de o parte, titularul acţiunii în anularea actelor frauduloase încheiate de către debitor în dauna creditorilor este administratorul judiciar

sau lichidatorul, după caz, iar pe de altă parte, că anularea vizează actele frauduloase. Ca atare, caracteristicile acţiunii în anulare reglementată de art. 79 sunt următoarele: a) acţiunea are caracter facultativ, dat fiind faptul că practicianul nu are obligaţia promovării unei asemenea cereri; b) acţiunea este limitată în timp, ea putând fi introdusă în termen de un an de la data expirării termenului stabilit pentru întocmirea raportului prevăzut de art. 20 alin. (1) lit. b), dar nu mai târziu de 18 luni de la data deschiderii procedurii, sub sancţiunea decăderii; c) acţiunea în anulare este o acţiune specială ce implică preexistenţa insolvenţei debitorului ca parte în actul juridic contestat, cererea fiind scutită de la plata taxelor judiciare; d) acţiunea în anulare are un domeniu de aplicare limitat la constituirile sau transferurile de drepturi patrimoniale către terţi realizate de debitor prin acte şi operaţiuni neobişnuite sau care depăşesc limitele normale ale activităţii sale, administratorul judiciar sau lichidatorul putând solicita şi restituirea de către terţi a bunurilor transmise ori a contravalorii acestora, dacă restituirea în natură nu mai este posibilă, precum şi a valorii altor prestaţii executate în baza actelor, constituirilor sau a transferurilor anulate.

Printre condiţiile de admisibilitate a acţiunii rcvocatorii spccialc se pot menţiona următoarele: a) actul juridic a cărui anulare se solicită trebuie să fie un act fraudulos, cerinţă care impune ca prin actul contestat debitorul să fi urmărit fraudarea intereselor creditorilor înscrişi la masa credală; ca atare, pentru ca acţiunea să poată fi promovată este necesar, aşadar, ca debitorul să urmărească sau să conştientizeze măcar că actul săvârşit va conduce, total sau parţial, la destabilizarea activităţii sale, patrimoniul său putând ajunge într-o stare de insuficienţă de fonduri băneşti disponibile; b) actul juridic încheiat să aibă ca efect prejudicierea creditorilor; c) actul a cărui revocare se cere să fi fost încheiat în perioada suspectă, respectiv în cei trei ani anteriori deschiderii procedurii colective, perioadă în care unii debitori, simţind apropierea stării de încetare de plăţi, încearcă să diminueze efectcle negative pentru sine ale insolvenţei externalizând fraudulos sau prin mijloace ruinătoare activele de care dispun, îşi diminuează pasivul în dauna unora dintre crcditori, efectuează plăţi fară contraprestaţie, constituie unele garanţii pentru creanţe neprioritarc etc.

Convenţia din 17 aprilie 2007 faţă de care lichidatorul debitoarei a solicitat judecătorului-sindic constatarea nulităţii reprezintă, cum în mod corcct a subliniat şi recurentul, o veritabilă promisiune bilaterală de vân-zare-cumpărare. Deşi vânzarea-cumpărarea ia naştere şi produce efecte din momentul învoielii, al acordului de voinţă al părţilor asupra lucrului şi preţului, chiar dacă lucrul nu s-a predat şi preţul nu s-a plătit, este posibilă, totuşi, încheierea unui contract în baza căruia părţile să-şi asume doar obligaţia de a perfecta în viitor un contract de vânzare-cumpărare, fară ca prin acea convenţie să se transmită şi dreptul de proprietate, acest

contract, care poartă denumirea de promisiune de vânzare-cumpărare, fiind de două feluri: unilaterală, respectiv bilaterală. Promisiunea bilaterală (si-nalagmatică) de vânzare-cumpărare este acel contract prin care una din părţi (promitcnt) se obligă că va vinde, iar cealaltă parte (beneficiar) se obligă că va cumpăra un anumit bun la un preţ determinat, contract care va fi perfectat în viitor. Promisiunea bilaterală de vânzare-cumpărare este un antecontract, ambele părţi putând cere încheierea convenţiei de vânzare. Ea nu are caracter translativ de proprietate, ci dă naştere numai obligaţiei de a se transmite proprietatea bunului în viitor. Pentru încheierea valabilă a acestui contract nu se cere formalităţi speciale, fiind suficient simplul acord de voinţă al părţilor, chiar dacă pentru încheierea contractului de vânzare-cumpărare legea prevede o anumită formă. Dacă promitentul-vânzător nu-şi respectă obligaţia stabilită, beneficiarul-cumpărător nu poate cere predarea bunului, întrucât nu a devenit proprietar. Nerespectarca din culpă a obligaţiei de încheiere a contractului de vânzare-cumpărare dă dreptul celeilalte părţi de a solicita rezoluţiunea promisiunii de vânzare-cumpă-rare (art. 1020 C. civ.) şi, eventual, despăgubiri pentru prejudiciul cauzat (daune-interese) în baza art. 1075 din acelaşi cod. Nu poate fi exclusă nici posibilitatea ca, dacă lucrul se mai găseşte în patrimoniul vânzătorului şi nu există alte impedimente legale, instanţa sesizată să oblige promitentul, sub sancţiunea de daune cominatorii, la încheierea contractului şi să pronunţe, în baza art. 1073-1077 C. civ., o hotărâre care să ţină loc de contract de vânzare-cumpărare, această hotărâre urmând să aibă caracter constitutiv de drepturi la data rămânerii definitive şi irevocabile.

Faţă de cele arătate mai sus, dat fiind faptul că, prin convenţia contestată, părţile contractante s-au obligat doar ca în termen de maxim 5 zile de la semnarea actului, debitoarea SC S. SA Arad să-şi înstrăineze dreptul de proprietate asupra unui număr de 130.770 acţiuni cu o valoare nominală de 10 lei fiecare, însumând 1.307.700 lei deţinute la SC I. P. SA Arad către pârâtul recurent A.S.C. în schimbul sumei de 415.500 lei, transferul dreptului de proprietate având loc în temeiul contractului de cesiune de acţiuni încheiat la 20 aprilie 2007, curtea a constatat că în mod greşit judecătorul-sindic a dispus anularea antecontractului, în privinţa acestuia nefiind îndeplinite condiţiile impuse de legiuitor pentru a se putea pronunţa nulitatea actului pretins fraudulos. Tocmai de aceea, în cauză nu are nicio relevanţă juridică împrejurarea că prin decizia civilă nr. 325/R din 7 aprilie 2008, Curtea de Apel Timişoara ar fi constatat, printre altele, şi nelegalitatea şi caracterul lezionar al transferului de acţiuni.

In ceea ce priveşte criticile lichidatorului privitoare la nerespectarea condiţiei cauzei actului juridic de a fi licită şi morală, condiţii pretinse de art. 966 şi 968 C. civ., ceea ce ar duce la nulitatea absolută a convenţiei, precum şi la lipsa mandatului semnatarului actului din partea societăţii de

bitoare, în persoana numitului T.F., considerând că în speţă ar fi fost încălcate prevederile art. 1432, coroborat cu art. 45 din Legea nr. 31/1990, instanţa reţine că aceste motive nici într-un caz nu pot viza o acţiune întemeiată pe art. 79 şi art. 80 din Legea insolvenţei, care, fără putinţă de tăgadă, este de competenţa exclusivă a judecătorului-sindic raportat la art. 11 lit. h) din lege, ele putând fi, eventual, valorificate în faţa instanţei comerciale competente printr-o acţiune separată.

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Anularea actelor frauduloase încheiate de debitor în dauna creditorilor. Antecontract de vânzare-cumpărare. Inadmisibilitate