Aspecte legate de suspendarea procedurilor de vânzare prin licitaţie publică, organizate de lichidatorul judiciar în vederea valorificării bunurilor debitoarei
| Comentarii |
|
Un asociat al debitoarei nu are calitate procesuală activă de a bloca desfăşurarea vânzării prin licitaţie publică, iniţiată în baza Hotărârii Adunării Generale a Creditorilor - hotărâre pe care nu are nici calitatea procesuală activă de a o ataca, cu atât mai mult cu cât vânzarea priveşte cota parte din bunul aparţinând debitorului. În cazul coproprietăţii pe cote părţi, fiecare coproprietar este liber să dispună de cota sa parte din dreptul de proprietate, putând să o înstrăineze, dreptul de a dispune limitându-se asupra cotei sale părţi.
Secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, Decizia nr. 137 din 1 februarie 2011
Prin Sentința nr. 3067/12.10.2010, pronunțată în dosarul nr. 204.1/96/2010 al Tribunalului Harghita, judecătorul sindic a admis contestația formulată de V.M. și a dispus suspendarea licitațiilor organizate de lichidatorul judiciar G.M.C. SPRL pentru data de 14 octombrie 2010, în vederea valorificării bunurilor debitoarei SC R.M. SNC - spațiu comercial și cota de 20/250-a parte din casă și din terenul aferent - până la clarificarea situației acestor imobile.
în considerentele Sentinței, judecătorul sindic a reținut, în esență, următoarele aspecte:
- asociata-contestatoare a solicitat suspendarea licitațiilor programate pentru data de 14 octombrie 2010 pe motiv că imobilele fac obiectul unui dosar de partaj al bunurilor codevălmașe (ale cărui părți sunt foștii soți, V.M. și M.I., asociați ai debitoarei) și că pune sub semnul întrebării dreptul de creanță, în sumă de 113.790 lei, pe care asociatul M.I. îl are față de debitoare;
- excepția tardivității contestației, invocată de lichidatorul judiciar, a fost respinsă, dat fiind faptul că nu se aplică dispozițiile art. 14 alin. (8) din Legea nr. 85/2006, în speță neatacându-se nici raportul de evaluare și nici regulamentul de vânzare, cuprins în procesul verbal înregistrat la data de 27 august 2010; cererea nu poate fi apreciată ca prematură, pe considerentul că licitația nu a avut loc deoarece contestatoarea urmărește chiar preîntâmpinarea desfășurării procedurii de vânzare, până la clarificarea situației imobilelor; folosul practic urmărit este evident, unul din imobile constituind casa contestatoarei, debitoarea având doar o cotă mică de proprietate, astfel că și excepția lipsei interesului, invocată de lichidatorul judiciar, a fost respinsă;
- față de existența dosarului de partaj, față de vânzarea unei case care este proprietatea firmei doar în cotă de 20/250-a parte, precum și față de existența creanței asociatului și administratorului M.I. (creditor majoritar), judecătorul sindic a apreciat că asociata V.M. este îndreptățită să ceară și să obțină suspendarea licitației.
împotriva Sentinței nr. 3067/12.10.2010 a declarat recurs lichidatorul judiciar, invocând art. 299, 3041, 305 C.proc.civ. și solicitând admiterea recursului, modificarea în tot a hotărârii atacate, în sensul respingerii contestației, în principal, prin admiterea excepției tardivității sau a prematurității, excepției lipsei de interes, excepției lipsei de temei legal, excepției lipsei calității procesuale active a contestatoarei, iar în subsidiar, prin respingerea contestației, pe fondul acesteia. în motivarea cererii, recurentul a expus, în esență, următoarele argumente: dacă demersul judiciar este calificat ca o contestație împotriva procesului verbal al adunării creditorilor din 26 august 2010 (depus la dosar la 27 august 2010) prin care au fost aprobate documentele referitoare la valorificarea bunurilor, contestația este tardivă - art. 14 alin. (8) din Legea nr. 85/2006; dacă este o contestație împotriva licitațiilor organizate, apare ca prematur introdusă întrucât licitațiile nu au avut loc; prima instanță a considerat, în mod eronat, că licitația constituie un demers de executare în condițiile dreptului comun, care poate fi atacat de orice persoană, deși procedura lichidării patrimoniului unei societăți comerciale, în baza Legii nr. 85/2006, nu poate fi asimilată cu cea de drept comun; având calitatea de asociat, contestatoarea poate participa la distribuirea valorii reziduale, rămase după acoperirea datoriilor, din suma obținută în urma vânzărilor, astfel că nu are interes să se opună la valorificarea bunurilor; cererii contestatoarei îi lipsește temeiul de drept; pe fondul cauzei, recurentul a arătat că asociații s-au căsătorit în 2002 și au divorțat în 2004, astfel că problemele de dreptul familiei nu afectează patrimoniul debitoarei care, la data căsătoriei, era deja constituit; așa cum rezultă din toate înscrisurile existente la dosarul de insolvență, se vinde cota de 20/250-a parte din imobil (casă de locuit și teren), nicidecum întreaga casă.
Intimata nu a formulat întâmpinare.
Examinând actele și lucrările dosarului, Curtea de Apel - învestită cu soluționarea recursului potrivit motivelor invocate, precum și potrivit regulilor statornicite de dispozițiile art. 3041 C.proc.civ. -, a reținut următoarele aspecte:
în cererea având ca obiect suspendarea procedurilor de vânzare prin licitație publică, organizate de lichidatorul G.M.C. SPRL în vederea valorificării bunurilor debitoarei SC R.M. S.N.C. (imobilul - spațiu comercial situat în Toplița, str. Borsecului, și cota de 20/250-a parte din imobilul situat în Toplița, str. Mioriței), reclamanta a invocat existența dosarului de partaj al bunurilor codevălmașe, între ea și fostul soț, M.I., ambii asociați ai debitoarei.
Adunarea generală a creditorilor din 26 august 2010 a aprobat documentele necesare pentru inițierea și desfășurarea procedurii de valorificare a bunurilor debitoarei SC R.M. S.N.C. - raport de evaluare, regulament de vânzare prin licitație publică -, potrivit mențiunilor din procesul verbal nr. 2860/26.08.2010, încheiat cu ocazia adunării generale a creditorilor (și depus la dosarul de insolvență nr. 204/96/2010 al Tribunalului Harghita, la data de 27 august 2010). în același sens și pe baza hotărârii adunării generale, a fost întocmit anunțul de vânzare cu privire la imobilul - spațiul comercial - situat în Toplița, str. Borsecului, înscris în CF nr. 199/C/IV Toplița, nr. top. 11204/696/C/IV și la cota de 20/250-a parte din imobilul situat în Toplița, str. Mioriței.
Curtea constată că potrivit extrasului CF nr. 7524 Toplița, nr. top. 799-800/1/1/1/1/1/2, proprietarii imobilului situat în Toplița, str. Borsecului, sunt M.I., în cota de 115/250-a parte, V.M., în cota de 115/250-a parte și debitoarea SC R.M. S.N.C., în cota de 20/250-a parte. Astfel cum rezultă din procesul verbal încheiat la data de 26 august 2010 și din anunțul de licitație publică, din acest imobil - cu privire la care reclamanta a invocat existența dosarului de partaj al bunurilor codevălmașe -, urma să se vândă, în cadrul procedurii speciale a insolvenței debitoarei SC R.M. S.N.C. doar cota de 20/250-a parte, aparținând acestei debitoare.
Curtea a reținut faptul că în cazul coproprietății pe cote-părți, fiecare coproprietar este liber să dispună de cota sa parte din dreptul de proprietate, putând să o înstrăineze, total sau parțial, prin acte cu titlu oneros sau gratuit, dreptul de dispoziție al fiecărui coproprietar limitându-se la dispoziție juridică asupra cotei sale părți. Așadar, prin documentele de vânzare la licitație publică, lichidatorul judiciar a respectat principiile anterior enunțate, vânzarea referindu-se numai la cota-parte aparținând coproprietarei SC R.M. S.N.C. (20/250), intabulată pe numele acesteia, în CF nr. 7524 Toplița. Cotele-părți care fac obiectul partajului între foștii soți (115/250 + 115/250) nu au fost supuse procedurii vânzării prin licitație publică, în temeiul Legii nr. 85/2006.
în conformitate cu dispozițiile art. 14 alin. (7) din Legea nr. 85/2006, au calitate procesuală activă de a solicita desființarea hotărârilor adunării generale creditorii care au votat împotriva hotărârilor respective sau creditorii care au lipsit motivat de la ședința adunării creditorilor. Așadar, legiuitorul nu le-a conferit asociaților debitoarei calitate procesuală pentru a ataca hotărârea adunării generale prin care s-a aprobat raportul de evaluare și regulamentul de vânzare a bunurilor debitoarei prin licitație publică.
Reclamanta-intimată nu a atacat regulamentul de vânzare, iar, față de norma anterior menționată, nici nu avea calitatea procesuală activă pentru un astfel de demers judiciar. Cu atât mai puțin, s-ar putea pretinde că un asociat al debitoarei ar avea calitatea procesuală activă de a bloca desfășurarea procedurii vânzării prin licitație publică, inițiată pe baza hotărârii adunării generale a creditorilor - pe care nu are calitatea procesuală de a o ataca. Așadar, în speță, reclamanta-intimată nu are calitatea procesuală de a cere suspendarea procedurilor de vânzare prin licitație publică a unui bun (cotă-parte dintr-un imobil) aparținând debitoarei.
Curtea a reținut și faptul că excepția lipsei calității procesuale este o excepție de fond, dirimantă, absolută, putând fi invocată în orice stare a pricinii - nu numai de partea interesată, dar și de instanță, din oficiu -, admiterea excepției făcând de prisos cercetarea fondului dreptului alegat (sau, cu prioritate, cercetarea altor excepții invocate).
Având în vedere argumentele anterior expuse, urmează ca instanța să admită recursul lichidatorului judiciar și să modifice în tot Sentința atacată, în sensul respingerii cererii formulate de reclamanta V.M., ca urmare a admiterii excepției lipsei calității procesuale active a acesteia - art. 312 alin. (1) teza I, alin. (2) teza I C.proc.civ.
| ← Natura juridică a garanţiei constituite asupra soldului... | Legea insolvenţei. Calitate procesuală → |
|---|
