Contract de depozit. Asigurarea condiţiilor de păstrare a mărfii perisabile
| Comentarii |
|
Contract de depozit. Asigurarea condiţiilor de păstrare a mărfii perisabile.
Într-un contract de depozit pentru marfă perisabilă, neexecutarea obligaţiilor asumate, prin neasigurarea temperaturii optime de conservare, printr-o ventilaţie defectuoasă şi folosirea unui sistem de decongelare neperformant, atrage culpa depozitarului pentru prejudiciul produs deponentului ca urmare a alterării produsului aflat în depozit.
La 01.11.1997, între S.C. CME S.R.L. şi S.C. O S.A. s-a încheiat un contract având ca obiect prestarea de către secundus a unor servicii de depozitare, manipulare şi gestionare de peşte congelat, la nivelul capacităţii spaţiului său frigorific.
Una dintre obligaţiile asumate de depozitarul S.C.O S.A. a fost cea a asigurării conservabilităţii mărfii preluate prin recepţia cantitativă şi calitativă.
Reclamanta S.C. CME S.R.L. susţine că potrivit normelor legale în vigoare la acea dată (Legea sanitar-veterinară nr. 60/ 1974 modificată prin Legea nr. 75/ 1991), depozitarea peştelui congelat trebuia să se realizeze la o temperatură situată între - 18* C şi - 15*C, asigurarea acestei temperaturi condiţionând valabilitatea produsului alimentar, pe termenul stabilit şi declarat de producător, atestat prin documentele sanitar-veterinare însoţitoare.
Aceste cerinţe nu au fost, potrivit opiniei reclamantei, îndeplinite de către societatea pârâtă, fapt care a dus la deprecierea unei cantităţi importante de peşte livrat către consum şi retras ulterior de pe piaţă.
Expertiza judiciară efectuată în conformitate cu obiectivele stabilite de părţi a arătat că peştele - macrou congelat - a corespuns standarelor sanitar-veterinare la data intrării în ţară ca urmare a efectuării importului de către reclamantă, fiind declarat bun pentru consumul uman, astfel cum rezultă din certificatele emise de organele de stat abilitate în acest sens. Art. 2 din Ordinul M.A.A. nr. 12/ 26.02.1993 prevede că pentru admiterea la import a peştelui gras (n.n. ca în speţă) se stabileşte o condiţie de vechime - ca termen de valabilitate - de max. 3 luni, calculată de la data congelării, vechimea stabilită fiind condiţionată de asigurarea temperaturii de conservare a cărnii congelate de min. - 18* C.
Întregul material probator susţine răspunsurile date de expertiza obiectivelor propuse, fiind dovedită culpa exclusivă a pârâtei în neexecutarea obligaţiilor asumate prin contract, care prin neasigurarea temperaturii optime de conservare, printr-o ventilaţie defectuoasă şi folosirea unui sistem de decongelare neperformant a determinat alterarea produsului aflat în depozit. Alterarea produsului nu s-a realizat ca urmare a unei eventuale infestări cu parazitul Anisakis, întrucât acesta este distrus prin menţinerea peştelui la temperatura recomandată.
În raport de aceste considerente, acţiunea reclamantei va fi admisă.(sentinţa civilă nr. 358 COM/ 17.02.2000, definitivă conform deciziei civile nr.523/2001 a Curţii de Apel Constanţa-secţia comercială)
| ← Contract de concesiune. Nulitate. | Căi de atac. Cereri de împărţeală judiciară → |
|---|
