Desemnare lichidator definitiv. Condiţii
| Comentarii |
|
Legea nr. 85/2006, art. 19 alin. (21)
Nu există confirmare tacită de către adunarea creditorilor a lichidatorului desemnat iniţial ca lichidator provizoriu, dacă în cadrul primei şedinţe nu s-a luat în discuţie această problemă. Potrivit dispoziţiilor art. 14 din lege, hotărârile adunării creditorilor sunt valabile numai dacă problema respectivă a fost cuprinsă în convocare, lipsa din convocare fiind sancţionată cu nulitatea deliberării asupra chestiunii respective şi dacă hotărârea în problema respectivă a întrunit cvorumul legal, votul neputând să fie exprimat decât expres, nu şi tacit.
Cât timp nu s-a luat în discuţia primei şedinţe a adunării creditorilor problema desemnării lichidatorului definitiv şi nu s-a pronunţat de judecătorul-sindic o hotărâre de desemnare a unui lichidator
definitiv, mandatul lichidatorului desemnat iniţial are caracter de mandat provizoriu.
C.A. Craiova, s. corn., dec. nr. 101 din 26 ianuarie 2011,
nepublicată
Prin cererea formulată la 20 iulie 2010, creditoarea B.T. SA Cluj, în calitate de titular al unei creanţe împotriva debitoarei M.T. SRL care reprezintă peste 50% din masa pasivă, a solicitat judecătorului-sindic desemnarea ca lichidator definitiv a SC C.C. I.P.U.R.L., cu un onorariu lunar de 1000 lei ce va fi plătit din averea debitoarei, în temeiul art. 19 alin. (21) din Legea nr. 85/2006, în locul lichidatorului desemnat în mod provizoriu la deschiderea procedurii. Prin închcierea din 18 octombrie 2010, pronunţată de judecătorul-sindic, s-a respins cererea creditorului.
împotriva încheierii a declarat recurs creditoarea, criticând-o ca netemeinică şi nelegală.
Curtea de Apel a apreciat că recursul este fondat pentru cele ce se vor arăta în continuare: Potrivit dispoziţiilor art. 11 lit. c) şi d), raportat la art. 19 alin. (1), (2) şi (21) care devine aplicabil conform art. 24 din lege, prin hotărârea de deschidcre a procedurii falimentului, judecătorul-sindic desemnează un lichidator provizoriu care va îndeplini atribuţiile prevăzute de lege. Mandatul administratorului provizoriu durează până când judecă-torul-sindic desemnează, prin încheiere, lichidatorul definitiv, fie confirmând pe cel desemnat provizoriu, fie desemnând un altul, în baza hotărârii adunării creditorilor sau a hotărârii creditorului majoritar. De regulă, prima adunare a creditorilor trebuie să ia în discuţie problema desemnării lichidatorului definitiv, fie prin confirmarea celui desemnat provizoriu, fie să decidă desemnarea unei alte persoane. Textul art. 19 alin. (2), în forma actuală, permite ca această chestiune să se discute şi „ulterior”, dacă prima adunare nu a luat-o în discuţie, fară a fixa vreo limită în timp.
Curtea a apreciat că nu există confirmarc tacită dc către adunarea creditorilor a lichidatorului desemnat iniţial ca lichidator provizoriu, dacă în cadrul primei şedinţe nu s-a luat în discuţie această problemă. Potrivit dispoziţiilor art. 14 din lege, hotărârile adunării creditorilor sunt valabile numai dacă problema respectivă a fost cuprinsă în convocare, lipsa din convocare fiind sancţionată cu nulitatea deliberării asupra chestiunii respective şi dacă hotărârea în problema respectivă a întrunit cvorumul legal, votul neputând să fie exprimat decât expres, nu şi tacit. In speţă, nu s-a luat în discuţia primei şedinţe a adunării creditorilor problema desemnării lichidatorului definitiv şi nu s-a pronunţat de judecătorul-sindic o hotărârea de desemnare
a unui lichidator definitiv. In aceste condiţii, şi la momentul de faţă, manda
tul lichidatorului Cabinetului individual de insolvenţă P.E. are caracter de mandat provizoriu. S-a mai reţinut că, deşi au trecut mai multe luni de la deschiderea procedurii, câtă vreme nu s-a desemnat un lichidator definitiv, adunarea creditorilor ori creditorul care deţine peste 50% din masa pasivă poate hotărî desemnarea unei anumite persoane ca lichidator definitiv.
In cauză, B.T. SA, crcditorul care deţine peste 50% din masa pasivă, a luat, în condiţiile art. 19 alin. (21), decizia dc a desemna ca lichidator definitiv un alt practician în insolvenţă decât cel desemnat provizoriu, cu respectarea prevederilor art. 19 alin. (2). Decizia, sub semnătura reprezentanţilor legali ai creditorului, a fost publicată în Buletinul procedurilor de insolvenţă. Publicarea arc rolul de opozabilitate a deciziei faţă de ceilalţi creditori, care o pot contesta la judecătorul-sindic, contestaţiile urmând a fi soluţionate
odată cu cererea de desemnare a lichidatorului definitiv. Intr-adevăr, în Buletinul procedurilor de insolvenţă nr. 5629/2010 s-a publicat cererea de desemnare a lichidatorului definitiv dar, din conţinutul acesteia, reiese clar decizia creditorului majoritar de a desemna în calitate de lichidator definitiv pe C.C. I.P.U.R.L. Nu se poate considera că lipsa de formalism echivalează cu neîndeplinirea unei formalităţi prealabile, câtă vreme voinţa creditorului era evidentă.
Curtea a mai reţinut că în termenul prevăzut de art. 19 alin. (3), niciun creditor nu a formulat contestaţie la decizia creditorului majoritar, încât pe rolul judecătorului-sindic a ajuns doar cererea de desemnare a lichidatorului definitiv formulată de acest creditor. Lichidatorul provizoriu nu poate contesta decizia creditorului majoritar, legiuitorul acordând acest drept numai celorlalţi creditori încât apărarea acestuia nu poate fi calificată ca o contestaţie, ci pur şi simplu ca o apărare care tinde la respingerea cererii creditorului de desemnare a unei alte persoane ca lichidator definitiv.
Intr-adevăr, înlocuirea neculpabilă a lichidatorului presupune doar posibilitatea dc înlocuire a lichidatorului provizoriu cu un lichidator definitiv stabilit de creditori sau de crcditorul majoritar, în condiţiile art. 19 alin. (2) şi alin. (21). După desemnarea lichidatorului definitiv, acesta poate fi înlocuit numai pentru motive temeinice la ccrerca comitetului creditorilor sau din oficiu de judecătorul-sindic. în cauză, nu se pune problema unei înlocuiri pentru motive temeinice, ci pur şi simplu a înlocuirii neculpabile a lichidatorului provizoriu cu cel definitiv.
Faţă de considerentele expuse, curtea a apreciat că judecătorul-sindic a pronunţat o soluţie nelegală, întemeiată pe interpretarea eronată a dispoziţiilor art. 19 şi art. 11 alin. (1) lit. c) şi d), dar şi pe aprecierea eronată a situaţiei de fapt. Astfel, în temeiul art. 304 pct. 9 şi art. 304' C. proc. civ., a admis recursul şi a modificat încheierea judecătorului-sindic, în sensul admiterii cererii creditorului majoritar şi desemnării ca lichidator definitiv pe C.C. I.P.U.R.L., în locul lichidatorului provizoriu.
| ← Desemnarea lichidatorului judiciar prin hotărârea creditorului... | Desemnare lichidator judiciar de către creditorul majoritar.... → |
|---|
