C.A. Braşov, decizia nr. 102 din 2 februarie 1998
Prin sentinţa instanţei de fond, confirmată în apel, societatea pârâtă a fost obligată să-i plătească societăţii reclamante o sumă, reprezentândcontravaloarea lucrărilor executateşi daune interese. În recurs, pârâta a susţinut că ambele instanţe nu au ţinut seama de probele administrate, mai ales de expertiza tehnică efectuată, din care a rezultat că nu există unproces-verbal de recepţie definitivă a lucrărilor, iar procesele-verbale depuse reprezintă numai situaţii de lucrări provizorii, pe stadii fizice, lipsite de forţă probantă şi, deci, în realitate, nu s-a făcut dovada legală a efectuării lucrărilor. Critica pârâtei recurente nu a fost reţinută. Nerespectarea formelor prevăzute de reglementările aplicabile în materie, privind evidenţierea lucrărilor executate în documente intermediare şi apoi în procesul verbal de recepţie definitivă, este imputabilă ambelor părţi şi nu este de natură a desfiinţa obligaţia pârâtei, ca beneficiară a lucrărilor executate, de a plăti reclamanteicostul lucrărilor. Expertiza tehnică constituie o probă valabilă a pretenţiilor reclamantei, chiar în absenţa unui proces-verbal de recepţie definitivă.
Vezi şi alte speţe de drept comercial:
Comentarii despre Executare lucrări Dovadă Recepţia definitivă
