Judecată. Citarea părţii care are calitatea de asociat şi administrator într-o societate comercială la adresa înscrisă în registrul comerţului. Legalitatea măsurii
Comentarii |
|
Este exclusiv culpa părţii faptul că după ce a constituit o societate comercială nu s-a mai preocupat de soarta juridică a acesteia, în sensul că nu s-a prezentat la registrul comerţului să ceară înscrierea noii sale adrese, contrar dispoziţiilor Legii nr. 26/1990, republicată. În conformitate cu art. 22 din acelaşi act normativ, comerciantul are obligaţia să solicite înregistrarea în registrul comerţului a menţiunilor prevăzute la art. 21, în cel mult 15 zile de la data actelor şi faptelor supuse obligaţiei de înregistrare, faptul că menţiunile pot fi înregistrate şi la cererea altor persoane sau din oficiu nescutindu-l pe acesta de obligaţia de a cere efectuarea lor.
Secţia comercială, Decizia nr. 698 din 23 septembrie 2008
Prin sentința comercială nr. 893 din 23 noiembrie 2006, Tribunalul Caraș-Severin a dispus închiderea procedurii insolvenței debitoarei SC P. SNC Reșița și radierea acesteia din registrul comerțului, descărcându-l, totodată, pe lichidatorul judiciar de orice îndatoriri și responsabilități. De asemenea, judecătorul-sindic a dispus antrenarea răspunderii asociaților P.I. și S.N. pentru datoriile societății debitoare, obligându-i să plătească suma de 15.788 lei, notificând, totodată, sentința debitorului, creditorilor, direcției teritoriale a finanțelor publice, Oficiului Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Caraș-Severin pentru efectuarea mențiunilor de radiere și publicarea sentinței în Buletinul procedurilor de insolvență.
împotriva acestei hotărâri a declarat recurs administratorul pârât P.I., solicitând casarea ei în tot și trimiterea cauzei la Tribunalul Caraș-Severin pentru rejudecare în fond.
în motivare recurentul a arătat că la data de 12 iunie 2008 a fost somat de către Direcția Generală a Finanțelor Publice Caraș-Severin să achite în termen de 15 zile suma de 15.788 lei reprezentând venituri din despăgubiri, conform titlului executoriu nr. 1003/J.S./2008 emis în baza hotărârii judecătorești recurate. Această hotărâre este netemeinică și nelegală întrucât întreaga procedură de soluționare a dosarului nr. 5072/COM/2005 a fost făcută fără citarea sa, fiindu-i încălcat dreptul la apărare, drept consacrat și garantat atât de legislația română, cât și de art. 6 din Convenția europeană a drepturilor omului. Mai mult decât atât, în perioada ianuarie 2005 - septembrie 2006 el executa o pedeapsă privativă de libertate, astfel că nu poate fi vorba de îndeplinirea procedurii de citare prin afișare. Administratorul recurent a mai precizat faptul că hotărârea tribunalului nu i-a fost comunicată nici până în prezent, luând la cunoștință de existența acesteia doar din conținutul titlului executoriu nr. 1003/J.S./2008, sens în care a solicitat și repunerea în termenul de declarare a recursului.
Prin decizia civilă nr. 698 din 23 septembrie 2008, Curtea de Apel Timișoara a respins ca nefondat recursul formulat de administratorul pârât P.I. împotriva sentinței comerciale nr. 893/23.11.2006 pronunțată de Tribunalul Caraș-Severin în dosarul nr. 5072/COM/2005 în contradictoriu cu debitoarea intimată SC P. SNC Reșița, reprezentată prin lichidator judiciar SC P. M S.P.R.L. Timișoara.
în considerente s-a arătat că deși recurentul susține că hotărârea primei instanțe nu este legală întrucât nu ar fi fost legal citat, ceea ce a determinat încălcarea dreptului său la apărare și pronunțarea unei hotărâri nefavorabile, contrar principiilor statuate atât în Constituția României, cât și în Convenția europeană a drepturilor omului, critică care se încadrează, potrivit alin. (3) al art. 306 C.proc.civ., în motivul prevăzut de pct. 5 al art. 304 din același cod, Curtea constată că în speță nu este incident acest caz de recurs.
Astfel, este de necontestat faptul că pe durata procesului având ca obiect administrarea dosarului de insolvență privitor la debitoarea SC P. SNC Reșița recurentul, care a fost atât asociat, cât și administrator al acestei societăți, după cum rezultă din informațiile furnizate de Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Timiș prin adresa nr. 40368/31.10.2005, a fost citat, în conformitate cu dispozițiile art. 85 și urm. C.proc.civ., la domiciliul pe care tocmai el și l-a indicat cu ocazia constituirii acestei persoane juridice. De asemenea, notificările trimise de administratorul judiciar au fost semnate de un membru al familiei sale, confirmările de primire purtând mențiunea „soră destinatar”, respectiv „unchi destinatar”.
Având în vedere că pe dovada de comunicare către recurent a încheierii de ședință nr. 368/J.S. din 11 mai 2006 prin care tribunalul a dispus începerea procedurii falimentului împotriva debitoarei SC P. SNC Reșița agentul procedural a trecut mențiunea „destinatarul nu mai locuiește în loc. Doman”, aceeași mențiune apărând și pe citația emisă pentru termenul din 26 octombrie 2006, necunoscându-se noua adresă a pârâtului, în conformitate cu prevederile art. 95 C.proc.civ., judecătorul-sindic a dispus ca citarea acestuia să se facă prin publicitate. Potrivit articolului menționat, când reclamantul învederează că, deși a făcut tot ce i-a stat în putință, nu a izbutit să afle domiciliul pârâtului, președintele instanței va dispune citarea acestuia prin publicitate, respectiv prin afișarea citației la ușa instanței. Citația se publică și în Monitorul Oficial al României sau într-un ziar mai răspândit, în cazurile în care președintele tribunalului sau completului de judecată apreciază că o asemenea măsură este necesară. Afișarea, precum și publicarea citației în Monitorul Oficial sau într-un ziar mai răspândit se fac cu cel puțin 15 zile înainte de data fixată pentru judecată, în cazurile urgente, președintele tribunalului sau completului de judecată putând reduce acest termen la 5 zile. Dacă pârâtul se înfățișează și dovedește că a fost citat prin publicitate cu rea-credință, toate actele de procedură ce au urmat încuviințării acestei citări vor fi anulate, reclamantul putând fi sancționat cu amendă și obligat la despăgubiri, potrivit legii. în speță, prima instanță a luat și măsura publicării citației în cotidianul „T”, astfel cum rezultă din dovezile aflate în dosarul de fond.
în aceste condiții, Curtea apreciază că administratorul-pârât a fost legal citat în fața judecătorului-sindic, neexistând nici o dovadă a faptului că citarea lui prin publicitate s-ar fi făcut cu rea-credință pentru a se putea dispune anularea actelor de procedură care au urmat încheierii de ședință de la termenul de judecată din 26 octombrie 2006, când s-a luat măsura citării acestuia în conformitate cu prevederile art. 95 C.proc.civ.
De asemenea, instanța constată că este exclusiv culpa părții faptul că după ce a constituit o societate comercială nu s-a mai preocupat de soarta juridică a acesteia, în sensul că nu s-a prezentat la registrul comerțului să ceară înscrierea noii sale adrese, contrar dispozițiilor Legii nr. 26/1990, republicată, care la art. 1 și art. 21 lit. h) prevăd următoarele: comercianții, înainte de începerea comerțului, precum și alte persoane fizice sau juridice, prevăzute în mod expres de lege, înainte de începerea activității acestora, au obligația să ceară înmatricularea în registrul comerțului, iar în cursul exercitării și la încetarea comerțului sau, după caz, a activității respective, să ceară înscrierea în același registru a mențiunilor privind actele și faptele a căror înregistrare este prevăzută de lege. în registrul comerțului se vor înregistra mențiuni referitoare la: (…) h) orice modificare privitoare la actele, faptele și mențiunile înregistrate.
Mai mult decât atât, în conformitate cu art. 22 din același act normativ, comerciantul are obligația să solicite înregistrarea în registrul comerțului a mențiunilor prevăzute la art. 21, în cel mult 15 zile de la data actelor și faptelor supuse obligației de înregistrare, faptul că mențiunile pot fi înregistrate și la cererea altor persoane sau din oficiu nescutindu-l pe acesta de obligația de a cere efectuarea lor. Pe de altă parte, recurentul, deși susține că în perioada ianuarie 2005 - septembrie 2006 ar fi fost privat de libertate, el nu a depus la dosar vreo probă în acest sens.
(Judecător Csaba Bela Nasz)
← Procedura insolvenţei. Executarea hotărârii de atragere a... | Limitarea cuantumului despăgubirilor solicitate în temeiul... → |
---|