Ordonanţă preşedinţială
| Comentarii |
|
Conservarea provizorie a unor lucrări nu poate constitui motiv pentru luarea acestei măsuri pe calea ordonanţei preşedinţiale, atât timp cât nu s-a dovedit îndeplinirea condiţiilor impuse de art. 581 Cod procedură civilă.
Curtea de Apel Cluj, secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal, decizia nr. 50 din 11 ianuarie 2007
Prin ordonanţa preşedinţială nr. 284 pronunţată la data de 23 octombrie 2006 în dosarul nr. 5898/1285/2006 al Tribunalului Comercial Cluj s-a admis cererea formulată de reclamanta SC S.V.C. SRL în contradictoriu cu pârâta SC C.Q. SRL şi în consecinţă, pârâta a fost obligată să conserve provizoriu lucrările de la „clădirea administrativă a societăţii, aflată în localitatea Apahida, str.L.” , până la executarea lucrărilor de expertizare în dosarul nr. 5897/1285/2006 al Tribunalului Comercial Cluj totodată, pârâta a fost obligată să plătească reclamantei suma de 510,3 RON, cheltuieli de judecată.
Pentru a se hotărî astfel, instanţa a reţinut următoarele:
În baza contractului de execuţie de lucrări nr. 45/2006, reclamanta a executat lucrări de construcţii la „clădirea administrativă” a pârâtei, situată în localitatea Apahida, str L.
Pe parcursul derulării contractului, între părţi au apărut neînţelegeri astfel încât potrivit susţinerilor reclamantei, pârâta a refuzat să recepţioneze şi să achite lucrarea.
În dosarul nr. 5897/1285/2006 al Tribunalului Comercial Cluj, reclamanta a chemat-o în judecată pe pârâtă solicitând constatarea executării lucrărilor contractate, obligarea la încheierea proceselor verbale de recepţie şi la achitarea contravalorii lucrărilor executate şi neachitate.
Pentru dovedirea susţinerilor sale, reclamanta a solicitat şi efectuarea unei expertize în construcţii.
Ordonanţa preşedinţială este o procedură specială în temeiul căreia instanţa, la cererea părţii interesate poate lua măsuri vremelnice, în cazuri urgente, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube
iminente şi care nu s-ar putea repara, precum şi pentru înlăturarea piedicilor ivite cu prilejul vreunei executări.
Urgenţa în materia ordonanţei preşedinţiale trebuie să rezulte din elemente concrete şi, spre deosebire de dreptul comun, potrivit căruia o acţiune se judecă în raport cu situaţia existentă la momentul sesizării urgenţa trebuie apreciată în raport cu situaţia existentă la momentul judecării.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta SC C.Q. SRL Apahida solicitând admiterea acestuia, desfiinţarea hotărârii atacate şi respingerea cererii formulate de reclamanta-intimată .
Analizând recursul, prin prisma motivelor invocate, curtea reţine următoarele:
Reclamanta SC S.V.C. SRL CLUJ-NAPOCA a chemat în judecată pârâta SC C.Q. SRL APAHIDA solicitând instanţei de judecată să ordone pe calea ordonanţei preşedinţiale obligarea pârâtei la conservarea provizorie a unor lucrări de construcţii efectuate de reclamantă şi aflate în proprietatea pârâtei, până la executarea unor lucrări de expertizare într-un alt dosar aflat pe rolul Tribunalului Comercial Cluj.
Cercetând obiectul solicitărilor reclamantei prin prisma condiţiilor prevăzute de art. 581 Cod procedură civilă se va reţine că aceste condiţii nu sunt întrunite cumulativ, nefiind dovedit prejudiciul, paguba iminentă şi care nu s-ar putea repara pe care ar suferi-o reclamanta dacă măsura nu s-ar dispune.
Pe de altă parte, formularea generică a cererii, regăsită în conţinutul dispozitivului hotărârii atacate, respectiv aceea de „conservare provizorie a lucrărilor” nu determină cu exactitate conduita care îi incumbă pârâtei în respectarea acestor dispoziţii.
Se va reţine totodată că, procedura de urmat în speţă era aceea prevăzută de art. 235 şi următoarele Cod procedură civilă care, contrar celor susţinute în apărare de intimată are tot un caracter urgent, fapt ce rezultă atât din formularea prevăzută la art. 235 alin. 1, cât şi cea de la art. 236 alin 3 şi 4 Cod procedură civilă, precum şi art. 237 Cod procedură civilă. De asemenea, măsura dispusă prin această instituţie legală este executorie, iar regimul căilor de atac şi al termenului în care pot fi ele exercitate definesc acelaşi caracter de urgenţă al măsurii dispuse pe această cale.
Desigur, aşa cum a arătat intimata cadrul procesual este fixat de reclamant, în virtutea principiului disponibilităţii şi, în urma analizării ca atare a cererii formulată în temeiul art. 581 Cod procedură civilă, pentru considerentele expuse anterior, se va reţine că aceasta nu este întemeiată, astfel că în baza art. 312 alin 1 Cod procedură civilă se va admite recursul pârâtei, cu consecinţa modificării hotărârii atacate şi pe fond al respingerii cererii de ordonanţă preşedinţială.
| ← Sunt de natură comercială litigiile privind valorificarea de... | Intervenţia în interes propriu → |
|---|
