RECURS LITIGII CU PROFESIONIŞTI. PROCEDURA INSOLVENŢEI. CONTESTAŢIE ÎMPOTRIVA TABELULUI DEFINITIV AL CREANŢELOR. EROARE ESENŢIALĂ SĂVÂRŞITĂ DE LICHIDATORUL JUDICIAR PRIN ÎNSCRIEREA ÎN TABELUL DE CREANŢE A UNEI PERSOANE CE NU A JUSTIFICAT DEŢINEREA ÎN MOD
| Comentarii |
|
Curtea de Apel ORADEA Decizie nr. 634 din data de 05.12.2013
SECȚIA A II - A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL.
RECURS LITIGII CU PROFESIONIȘTI. PROCEDURA INSOLVENȚEI. CONTESTAȚIE ÎMPOTRIVA TABELULUI DEFINITIV AL CREANȚELOR. EROARE ESENȚIALĂ SĂVÂRȘITĂ DE LICHIDATORUL JUDICIAR PRIN ÎNSCRIEREA ÎN TABELUL DE CREANȚE A UNEI PERSOANE CE NU A JUSTIFICAT DEȚINEREA ÎN MOD VALABIL A UNEI CREANȚE ÎMPOTRIVA DEBITOAREI. VĂTĂMAREA DREPTURILOR PROCESUALE ALE CONTESTATOAREI - TITULARĂ A CREANȚEI.
-art.7, 75 și 76 din Legea nr.85/2006.
Decizia nr.634/05.12.2013 a Curții de Apel Oradea - Secția a II -a civilă, de contencios administrativ și fiscal.
Prin sentința nr.1592/F din 22 mai 2013, Tribunalul Bihor a respins excepțiile lipsei calității procesuale active a creditoarei SC S. SRL și excepția tardivității contestației invocată de pârâta R. S. LTD și a admis contestația creditoarei SC S. SRL, împotriva tabelului definitiv de creanțe al debitoarei SC M. I. SRL, și pe cale de consecință a dispus înscrierea în tabelul definitiv de creanțe a creditoarei SC S. SRL cu suma de 10.708.671,96 lei în locul creditoarei R. S. LTD.
Pentru a pronunța această hotărâre, judecătorul sindic a reținut următoarele:
Raportat la excepțiile formulate de părți în condițiile art.137 VCPC, s-a reținut că, contestatoarea/creditoare a formulat o contestație la tabelul definitiv al creanțelor, în condițiile art.75 din Legea nr.85/2006, și care conferă legitimitate procesuală activă de a formula contestație la tabelul definitiv al creanțelor, orice parte interesată în cazul descoperirii existenței unui fals, dol, sau a unei erori esențiale, care au determinat admiterea creanței sau a dreptului de preferință, precum și în cazul descoperirii unor titluri hotărâtoare, și până atunci nedescoperite. Este adevărat că, potrivit susținerilor pârâtei a cărei creanță este contestată R. S. LTD în conformitate cu art.76 din Legea nr.85/2006, creditorul care nu depune declarația de creanță în termenul prevăzut de art.62 alin.B este decăzut din dreptul de a fi înscris în tabelul creditorilor, și pe cale de consecință nu dobândește calitatea de creditor îndreptățit să participe la procedură, însă dispozițiile art.75 din Legea nr.85/2006 derogă de la dispozițiile generale, întrucât vizează contestație la tabelul definitiv de creanță, și se referă la situații excepționale, doare în cazul descoperirii unui fals, dol sau erori esențiale, care au determinat admiterea creanței sau a dreptului de preferință, și prin urmare, având în vedere faptul că, contestatorul justifică creanța față de debitoarei conform facturii fiscale atașate, factură care poartă ștampila debitoarei, judecător sindic în baza art.137 VCPC, raportat la art.75 din Legea nr.85/2006 a respins ca neîntemeiată excepția lipsei calității procesuale active a contestatoarei invocată de pârâtă.
Nu în ultimul rând, chiar creditoarea a cărei creanță este contestată în finalul cererii recunoaște în mod tacit calitatea procesuală activă a contestatoarei, când afirmă că în cazul în care înscrisul a fost fals, avea posibilitatea să o denunțe, având la îndemână chiar procedura înscrierii în fals, aspecte și față de care, instanța constatând legitimitatea procesuală activă prin justificarea interesului de a formula contestație la tabelul definitiv al creanțelor, instanța a respins excepția lipsei calității procesuale active a creditoarei/contestatoare.
În ceea ce privește excepția tardivității formulării contestației invocată de către creditoarea R. S. LTD, instanța a reținut că în conformitate cu art.75 din Legea nr.85/2006, după expirarea termenului de depunere a contestațiilor la tabelul preliminar prevăzut la art.73 și până la închiderea procedurii, orice parte interesată poate formula contestații, prin urmare având în vedere că nu a fost închisă procedura insolvenței debitoarei, instanța a constatat că a fost introdusă în termenul legal contestația formulată de creditoare, astfel că instanța în baza art.137 VCPC a respins excepția tardivității, ca neîntemeiată.
În ceea ce privește examinarea pe fond a contestației, instanța a reținut că pentru admisibilitatea contestației la tabelul definitiv al creanței, partea interesată trebuie să justifice existența dolului care a stat la baza înscrierii creanței sau a dreptului de preferință în tabelul definitiv al creanțelor.
Examinând cererea prin prisma acestor dispoziții legale, instanța a reținut că declarația de creanță a creditoarei R. S. LTD nu este însoțită de actul de cesiune de creanță în formă materializată, și nici cu ocazia soluționării contestației nu a fost depus la dosar, prin urmare această creditoare prin manoperă dolosivă a solicitat înscrierea în tabelul preliminar de creanță, aspecte față de care instanța a constatat că în cauză sunt incidente disp. art.75 din Legea nr.85/2006, și pe cale de consecință, a admis contestația și a dispus înscrierea în tabelul definitiv de creanțe a creditoarei SC S. SRL cu suma de 10.708.671,96 lei în locul creditoarei R. S. LTD.
Împotriva hotărârii pronunțate de judecătorul sindic a formulat recurs creditoarea SC ";R. S. LTD, solicitând instanței admiterea recursului, modificarea în întregime a sentinței nr. 1592/F/2013 a Tribunalului Bihor, ca fiind nelegală și netemeinică, în sensul respingerii contestației formulate împotriva tabelului definitiv de creanțe al debitoarei SC M. I. SRL.
În dezvoltarea motivelor de recurs recurenta arată că, pentru soluționarea judicioasă a excepției lipsei calității procesuale active a SC S. SRL, se impun a fi analizate dispozițiile art. 75 din Legea nr.85/2006. Potrivit acestor dispoziții legale: "după expirarea termenului... și până la închiderea procedurii, orice parte interesată poate face contestație...". Câtă vreme legiuitorul nu folosește expresia orice persoană interesată, ci orice parte interesată, dobândește legitimare procesuală activă doar contestatorul care justifică o calitate în cadrul procedurii insolvenței falitei (în speță SC M. I. SRL), cea de creditor îndreptățit să participe la procedura insolvenței, iar nu orice persoană care pretinde o creanță asupra falitei, dar nu a intervenit defel în procedura insolvenței. În acest sens, nu pot fi imaginate decât 2 situații în care contestatoarea, care se intitulează creditor al falitei, ar avea calitate procesuală activă:
- are calitatea de creditor în procedura insolvenței falitei, înscris fiind în tabelul definitiv de creanțe, ca urmare a admiterii, în tot sau în parte, a unei declarații de creanțe, situație în care contestă întinderea sau ordinea de preferință a altei creanțe; nu are calitatea de creditor în procedura insolvenței falitei, deoarece, formulând o cerere de admitere a creanței și de înscriere în tabel, cererea i-a fost respinsă, ca urmare a erorii, dolului etc. care au condus la înscrierea în tabel a altei părți în detrimentul său.
Această interpretare se desprinde și din dispozițiile art. 76 din Legea nr.85/2006, potrivit cărora "titularul de creanțe anterioare deschiderii procedurii, care nu depune cerere de admitere a creanței... va fi decăzut din dreptul de a fi înscris în tabelul creditorilor și nu va dobândi calitatea de creditor îndreptățit să participe la procedură". Astfel, exercitarea procedurii prevăzute de art. 75 din Legea nr.85/2006, nu este conferită de legiuitor oricărei persoane interesate (oricărui pretins titular de creanțe) care, urmare a propriei pasivități, a pierdut toate termenele din procedură și nu mai poate deveni parte, nefiind o procedură de repunere generală în termen.
Or, reclamanta nu este înscrisă în tabelul definitiv de creanțe al falitei, și mai mult decât atât, nici nu a formulat vreodată vreo cerere de admitere a unei creanțe asupra averii debitoarei, sens în care nu este parte interesată și nu are legitimare procesuală activă în formularea acțiunii introductive. În ciuda faptului că, pe toată durata procesului, contestatoarea a recunoscut această stare de fapt, respectiv nedepunerea cererii/declarației de creanță, instanța de fond respinge excepția, « constatând legitimitatea procesuală activă prin justificarea interesului de a formula contestația ». Practic, singura motivare a instanței de fond este : respinge excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei, deoarece aceasta are calitate procesuală activă. Mai mult decât atât, instanța a reținut în mod eronat că recurenta a recunoscut în mod tacit calitatea procesuală activă a reclamantei. Or, dimpotrivă, aceasta a subliniat lipsa calității procesuale active, decurgând din chiar pasivitatea reclamantei, care nici nu a denunțat vreodată contractul, și nici nu a formulat declarație de creanță, adresându-se instanței abia la data de 16.01.2013.
Pentru toate aceste argumente, a solicitat admiterea excepției și respingerea cererii ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă.
Independent de soarta excepției invocate, se impunea analizarea contestației, atât sub aspectul dreptului procesual, cât și sub aspectul dreptului material. Prin contestație se solicită rectificarea tabelului definitiv de creanțe, prin înlocuirea în tabel a creditoarei R. S. LTD cu reclamanta SC S. SRL. Apreciază că această "înlocuire" în tabel a unui creditor cu altul nu poate fi decât rezultatul a 2 operațiuni distincte: excluderea creditorului R. S. LTD, dacă creanța acestuia a fost înscrisă fraudulos, și admiterea cererii de înscriere în tabel a creanței SC S. SRL, sens în care contestația are 2 capete de cerere distincte.
Cât privește excluderea sa, situația este evidentă: dacă creanța a fost înscrisă prin dol, eroare, etc, aceasta urmează a fi înlăturată, în cadrul unei contestații la tabelul definitiv, formulată de orice parte interesată.
Cât privește admiterea creanței SC S. SRL, instanței de fond i s-a solicitat înscrierea, direct în tabelul definitiv, a unei creanțe pentru care nu s-a formulat cerere de admitere, nu a fost supusă verificării de către administratorul judiciar, potrivit art. 20 lit. k din Legea nr.85/2006, nu a fost înscrisă în tabelul preliminar al creanțelor - spre a putea fi eventual contestată de alți creditori. Or, o astfel de procedură, respectiv înscrierea, pe calea sentinței, direct în tabelul definitiv - fără posibilitatea contestării creanței de către alți creditori, nu este reglementată de lege, admiterea unei asemenea cereri încălcând toate principiile care guvernează procedura insolvenței.
Instanța de fond a analizat superficial motivele contestației, și în ceea ce privește dreptul material. Pe de o parte, a reținut îndeplinirea condițiilor prevăzute de art.75 din Legea nr.85/2006, respectiv ca fiind o manoperă dolosivă depunerea declarației de creanță a recurentei. Pe de altă parte, a analizat în același mod temeinicia creanței reclamantei.
Prin întâmpinarea depusă la dosar, SC ";S."; SRL solicită instanței respingerea recursului și menținerea în totalitate a sentinței recurate. În esență arată că, nu există contract de cesiune de creanță între S.C. S. S.R.L. și S.C. R. S. LTD; creanța în cuantum de 10.708 671,96 lei nu a fost cesionată către S.C. R. S. LTD; S.C. R. S. LTD nu este creditor al S.C. M. I. S.R.L. S.C. S. S.R.L. este titulara creanței împotriva S.C. M. I. S.R.L. în cuantum de 10.708.671,96 lei conform facturii 77608/29.12.2009 acceptată de către debitor prin semnătură. Ca urmare a manoperelor dolosive ale societății R. S. L.T.D. concretizate prin formularea cererii de înscriere la masa credală a debitorului S.C. M. I. S.R.L , S.C. S. S.R.L. i-au fost blocate toate căile de valorificare a creanței, creându-se în reprezentarea administratorului judiciar al S.C. M. I. S.R.L. falsa premiză a cesionării creanței noastre către societatea R. S. L.T.D., ceea ce a dus la eliminarea noastră de la procedura de notificarea prevăzută de art. 61 și următoarele din Legea nr.85/2006 și pe cale de consecință de la dreptul de a participa la procedura insolvenței.
Potrivit dispozițiilor art. 75 al.l din Legea nr.85/2006, în cazul descoperirii unui doi sau a unei erori esențiale care au determinat admiterea unei creanțe, orice parte interesată poate face contestație împotriva trecerii unei creanțe în tabelul definitiv de creanțe. Societatea R. S. L.T.D. în fața judecătorului sindic a invocat excepția lipsei calității procesuale active a S.C. S. S.R.L., ca urmare a lipsei calității de parte în cadrul procedurii insolvenței societății M. I. S.R.L. Apreciază această excepție ca fiind nefondată, în condițiile în care administratorul judiciar al S.C. M. I. S.R.L. respectiv R. I.P.U.R.L. a pus concluzii de însușire a contestației formulate si implicit de admitere a acesteia. Este în afara oricărei discuții faptul că administratorul judiciar al societății debitoare este parte în procedura insolvenței, chiar Legea nr.85/2006 enumerând în mod expres administratorul judiciar ca fiind participant la procedura insolvenței la art. 5 Legea nr.85/2006. Pe de altă parte, având în vedere practica judiciară consecventă la nivelul instanțelor din Bihor, atare cerere/contestație - că e vorba de cerere de înlocuire a administratorului judiciar, de contestație la tabelul definitiv sau altă cerere pentru care Legea nr.85/2006 prevede întrunirea în persoana solicitantului a unei calități exprese - este calificată în mod constant ca cerere de sesizare din oficiu a judecătorului sindic, dându-se astfel deplină eficiență și finalitate rolului activ pe care judecătorul sindic îl are în această procedură.
A arătat în fața judecătorului sindic faptul că intimata nu a fost notificată niciodată potrivit dispozițiilor Legii nr.85/2006 pentru a putea să își valorifice creanța împotriva debitoarei S.C. M. I. S.R.L., astfel încât nu i se poate imputa o tardivitate în încercarea de valorificare a dreptului său, iar pe de altă parte prin acțiunea dolosivă a societății R. S. L.T.D., care s-a pretins cesionar al creanței sale față de debitorul cedat S.C. M. I. S.R.L, s-a ajuns să fie îndepărtați de la procedura insolvenței. Apărările societății R. S. L.T.D. îmbracă forma unei invocării a propriei culpe, respectiv a propriilor manopere dolosive în urma cărora se formulează apărări care invocă nedepunerea declarației de creanța în termen. A ajuns astfel la situația paradoxală în care o societate care se pretinde în mod fraudulos succesoarea sa, în drepturi - R. S. L.T.D. -, depunând declarație de creanță în acest sens, să se întrebe de ce nu a depus declarație de creanța pentru aceeași sumă. Fără îndoială, prin faptul lipsei notificării prevăzută de art. 61 și următoarele din Legea nr.85/2006 și prin faptul manoperelor dolosive întreprinse de către R. S. L.T.D. a fost în imposibilitate de a-și valorifica dreptul de creanță împotriva debitoarei S.C.M. I. S.R.L.
În ceea ce privește această înlocuire în tabelul definitiv de creanță a unui creditor cu altul, apreciază că atare operațiune este în deplină concordanță cu Legea nr.85/2006 în condițiile în care această creanță este una certă, provenită din înscrisuri însușite de către părți - factura și contract: -, este una necontestată de către debitor sau de către oricare dintre creditori, fiind înscrisă în contabilitatea atât a creditorului cât și a debitorului, având în vedere și finalitatea contestației la tabelul definitiv reglementată de art. 75 din Legea 85/2006. Procedura de depunere a declarațiilor de creanță prevăzută de art. 64 și următoarele din Legea 85/2006 are ca și rațiune clarificarea situației patrimoniului debitorului, prin stabilirea în mod corect a pasivului patrimonial, or creanța sa a fost trecută în tabelul de creanță, a fost supusă controlului administratorului judiciar și inclusiv a instanței de judecată, a fost acceptată ca fiind reală, singura discuție care s-a ivit este cea a titularului acestei creanțe respectiv a creditorului care trebuie să stea în tabelul de creanțe în baza acesteia.
Societatea R. S. L.T.D. nu a prezentat nici până la această dată înscrisuri care să confirme existența convenției de cesiune a creanței, apărările acesteia limitându-se la apărări formale fără a atinge la nici un moment problema reală, respectiv dacă a existat sau nu această cesiune de creanță. Prin cererea de recurs S.C. R. S. LTD nu face altceva decât să reitereze apărările care în mod justificat au fost înlăturate de către judecătorul sindic, discuțiile referitoare la o anumită lipsă de calitate procesuală activă fiind nefondate cu atât mai mult cu cât administratorul judiciar al debitoarei S.C. M. I. S.R.L. si-a însușit contestația formulată, achiesând la concluziile sale, iar pe fondul cauzei este evidentă lipsa titlului de creanță al S.C. R. S. LTD împotriva debitorului S.C.M. I. S.R.L. și manoperele dolosive folosite de către recurentă pentru a obține înscrierea la masa credală cu o creanță care nu îi aparține. Finalitatea contestației la tabelul definitiv este aceea de a îndrepta erorile apărute la întocmirea tabelului creanțelor, îndreptare care nu poate fi realizată decât prin măturarea recurentei S.C. R. S. LTD și înscrierea S.C. S. S.R.L. în locul acesteia ca urmare a calității de adevărat titular al creanței existente în tabel împotriva debitoarei S.C. M. I. S.R.L.
Nu poate fi primită susținerea recurentei în ceea ce privește imposibilitatea unei asemenea înlocuiri în condițiile în care, practica judiciară confirmă în mod consecvent înlocuirea în tabelul de creanță în ipoteza creanțelor cesionate, care dau dreptul la înlocuire în orice fază a procedurii insolvenței s-ar găsi debitorul. Prin urmare, aplicând analogia, rezultă că și în situația în care - față de o creanță înscrisă în tabel aparent cesionată - se constată inexistența cesiunii să se poată face înlocuirea creditorului aparent cesionar cu adevăratul creditor.
Instanța de recurs analizând recursul declarat prin prisma motivelor invocate cât și din oficiu, a reținut că este nefondat astfel că în baza prevederilor art. 8 din Legea nr. 85/2006, art. 312 Cod procedură civilă a dispus respingerea lui pentru următoarele considerente:
Recurenta R. S. LTD a fost înscrisă la masa pasivă a debitoarei falite cu suma de 10.708.671,96 lei, în urma depunerii de către aceasta a declarației de creanțe în cadrul căreia a invocat dobândirea creanței prin cesiune de creanță de la intimata SC S. SRL Oradea.
Intimata SC S. SRL Oradea, titulara inițială a creanței cu care recurenta a fost înscrisă în tabloul definitiv de creanțe a debitoarei, a contestat înscrierea recurentei în tabelul definitiv a creanțelor, invocând existența unor manopere dolosive ale recurentei și inducerea în eroare a lichidatorului judiciar prin prisma prevederilor art. 75 din Legea nr. 85/2006.
Conform acestor prevederi legale, după expirarea termenului de depunerea a contestațiilor prevăzut de art. 73 alin. 2 și până la închiderea procedurii, orice parte interesată poate face contestație împotriva trecerii unei creanțe sau a unui drept de preferință în tabelul definitiv de creanțe, în cazul descoperirii existenței unui fals, dol sau unei erori esențiale care au determinat admiterea creanței sau a dreptului de preferință, precum și în cazul descoperirii unor titluri hotărâtoare și până atunci necunoscute.
Prin intermediul acestor dispoziții legiuitorul a conferit posibilitatea oricărei părți interesate de a contesta, pentru motivele expres prevăzute, creanțele înscrise în tabelul definitiv după expirarea termenului de depunere a contestațiilor și până la închiderea procedurii.
Acest drept a fost conferit oricărei părți ce justifică un interes prin contestația formulată, textul de lege neprecizând în cuprinsul acestuia anumite categorii de persoane sau participanți la procedură cărora să le fie deschisă calea contestației la tabelul definitiv, fiind suficient ca acestea să justifice interesul în contestarea creanței respective.
Noțiunea de "parte interesată"; vizată de textul de lege trebuie interpretată în sens larg, în sensul de persoană ce justifică interes, deoarece textul de lege este unul de excepție aplicabil doar în cazurile expres prevăzute și care reclamă situații deosebite ce au dus la înscrierea unei creanțe sau drept de preferință eronat în tabelul de creanțe. Asemenea situații de excepție pot leza drepturile și interesele legitime ale altor persoane care datorită unui fals sau dol nu au posibilitatea de a se înscrie în tabelul de creanțe al debitorului și de a participa la procedura colectivă, limitarea dreptului de contestare doar la participanții la procedura îngrădește liberul acces la justiție și posibilitatea a de a obține satisfacția drepturilor încălcate prin manoperele dolosive ori erorile esențiale săvârșite de practicianul în insolvență a altor pesoane.
O asemenea situație este și în speța de față, contestatoarea intimată fiind emitenta facturii invocată ca titlu justificativ al creanței de recurentă, alături de o cesiune a creanței respective în privința căreia nu s-a depus vreun contract de cesiune, nefiind precizat nici măcar momentul și condițiile în care ar fi intervenit respectiva cesiune de creanță de la contestatoare la recurentă.
Nu se poate reține că intimata contestatoare ar fi avut legitimare procesual activă doar dacă anterior contestației i s-ar fi refuzat dreptul de a se înscrie la masa credală deoarece neexercitarea dreptului procedural al intimatei contestatoare în termenul prevăzut de lege în vederea înscrierii la masa credală, s-a datorat culpei practicianului în insolvență care în exercitarea atribuțiilor conferite de lege, nu a procedat la verificarea corespunzătoare a creanței invocat de recurentă.
Astfel, deși recurenta nu a justificat pretinsa cesiune de creanță ce ar fi avut loc între ea și intimata contestatoare prin nici un fel de mijloc de probă, nefiind depus vreun contract de cesiune de creanță și nici precizat momentul când acesta a avut loc, lichidatorul judiciar a înscris recurenta în tabel pe baza unui singur înscris - respectiv factura nr. 77608/29.12.2009 în care titular de creanțe apare contestatoarea și nu recurenta.
Niciuna din cele două părți, nici recurenta și nici contestatoarea, nu apare în lista creditorilor întocmită de debitoare aflată la fila 13 vol. I, însă notificată pentru depunerea declarației de creanță a fost doar recurenta. În cuprinsul raportului aflat la filele 109-113 vol. II dosar de fond, lichidatorul arată că a notificat creditorii ce apar înscriși în evidența contabilă a falitei, recurenta fiind una din persoanele notificate de lichidator, însă ulterior depunerii de către aceasta a declarației de creanțe lichidatorul nu face nici un fel de verificări în privința temeiului creanței invocate în condițiile în care recurenta nu a depus contractul de cesiune invocat în declarația de creanță, iar factura atașată era emisă de o terță persoană ce ar fi justificat înscrierea la masa credală.
Neefectuându-se verificări sub acest aspect, intimata contestatoare care apărea ca și titular al creanței în singurul înscris justificativ depus de recurentă nu a fost notificată să prezinte explicații cu privire la creanță ori să solicite înscrierea la masa credală, situație în care acesteia nu i se poate aplica sancțiunea prevăzută de art. 76 din Legea nr. 85/2006 deoarece în raport de ea au fost încălcate dispozițiile art. 7 privind notificarea deschiderii procedurii.
În consecință, având în vedere aceste aspecte s-a reținut că intimatei contestatoare nu i se poate nega dreptul de a contesta înscrierea recurentei în tabelul de creanțe cu o creanță al cărei titular este contestatoarea, excepția lipsei calității procesual active fiind în mod judicios respinsă de judecătorul sindic.
Nici motivele de recurs ce vizează fondul cauzei deduse judecării nu pot fi reținute ca fondate câtă vreme recurenta, nici în fața judecătorului sindic și nici în recurs, nu a justificat prin vreo probă temeiul creanței cu care a solicitat să fie înscrisă la masa credală, cesiunea de creanță intervenită între recurentă și contestatoare invocată în declarație nefiind probată.
În cauză, practicianul în insolvență nu a solicitat nici un fel de explicații de la recurentă ori de la contestatoarea intimată pentru a verifica realitatea cesiunii de creanță invocate și adevăratul titular al creanței izvorâte din factura emisă de contestatoare depusă de recurentă și nici nu a verificat veridicitatea înscrierii creanței recurentei în evidența contabilă a debitoarei.
După depunerea contestației, efectuând verificările ce se impuneau, lichidatorul a precizat că s-a aflat în eroare și că titularul creanței înscrise la masa credală este contestatoarea și nu recurenta, sens în care a și solicitat admiterea contestație formulate de aceasta.
Această eroare săvârșită de lichidatorul judiciar a fost una esențială ce a dus la înscrierea în tabelul de creanțe a unei persoane ce nu a justificat deținerea în mod valabil a unei creanțe împotriva debitoarei și la vătămarea drepturilor procesuale ale contestatoarei, care deși apărea înscrisă ca și titular al creanței în înscrisul constatator al creanței nu a fost notificată pentru a se înscrie la masa credală.
Nu s-a putut reține că nu se justifică înscrierea contestatoarei în tabelul de creanțe deoarece aceasta odată cu formularea contestației a solicitat și înscrierea la masa credală a falitei cu creanța cu care în mod eronat a fost înscrisă recurenta și nici nu i se poate aplica sancțiunea de la art. 76 din lege câtă vreme față de ea au fost încălcate dispozițiile art. 7 din Legea nr. 85/2006 .
De asemenea, nu s-a putut reține că nu s-a procedat la verificarea creanței invocate de contestatoare de către lichidator câtă vreme acesta, după momentul sesizării cu contestația intimatei a procedat la efectuarea verificării legitimității creanței arătând că titularul ei este contestatoarea și nu recurenta și că din eroare anterior a înscris-o cu aceeași creanță pe recurentă. Într-adevăr, înscrierea contestatoarei în tabelul de creanțe intervine direct în cel definitiv prin radierea recurentei și înscrierea contestatoarei pe aceeași poziție și loc din tabelul de creanțe, însă acest fapt intervine tocmai datorită existenței situației de excepție ce a determinat trecerea inițială ca titular al creanței pe recurentă și nu pe contestatoarea intimată și momentului în care se află în prezent procedura insolvenței. Întinderea și rangul de preferință al creanței nu s-a contestat în cauză, singura modificare ce intervine fiind sub aspectul titularului ei, ce este intimata și nu recurenta.
Concluzionând, s-a reținut că în cauză câtă vreme recurenta nu a justificat prin nici o probă că ar fi titulara creanței înscrise în factura nr. 77608/29.12.2009 emisă de contestatoare, aceasta a obținut în mod dolosiv înscrierea la masa credală a debitoarei, practicianul în insolvență dintr-o eroare esențială a înscriind-o în tabelul de creanțe.
Drept urmare, instanța de recurs a reținut că motivele de recurs invocate sunt nefondate, în mod judicios dispunând judecătorul sindic admiterea contestației formulate și incidența în cauză prevederilor art. 75 din Legea nr. 85/2006.
Pentru aceste considerente, recursul declarat în cauză a fost respins, iar sentința atacată menținută în totalitate.
Instanța nu a acordat cheltuieli de judecată deoarece părțile nu au solicitat acordarea lor.
| ← RECURS LITIGII CU PROFESIONIŞTI. PROCEDURA INSOLVENŢEI.... | RECURS CONTENCIOS ADMINISTRATIV. ACHIZITIE PUBLICA NERESPECTAREA... → |
|---|
