Rolul activ al instantei Nedepunerea unor inscrisuri de care se face vorbire in cererea de chemare in judecata
| Comentarii |
|
DECIZIE COMERCIALĂ Nr. 146 Şedinţa publică de la 27 Martie 2009
Prin acţiunea înregistrată pe rolul Tribunalul Bucureşti - Secţia a VI-a Comercială la data de 20.08.2008, reclamantul MINISTERUL DEZVOLTĂRII LUCRĂRILOR PUBLICE ŞI LOCUINŢELOR a chemat în judecată pe pârâta SC 3 Z E. DE T. SRL, solicitând instanţei ca, prin hotărârea pe care o va pronunţa, să dispună obligarea pârâtei la plata sumei de 96.518,73 RON, fonduri Phare, reprezentând suma virată cu titlu de finanţare nerambursabilă în baza contractului de grant şi a dobânzii datorate pentru achitarea cu întârziere a acestei sume, conform art.18 alin.3 din Condiţiile Generale, precum şi a cheltuielilor de judecată ocazionate de desfăşurarea procedurii.Prin sentinţa comercială nr.10342/08.10.2008, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VI-a Comercială a respins acţiunea reclamantului, întrucât reclamantul nu a depus contractul de grant şi înscrisurile despre care face vorbire în cererea de chemare în judecată, ignorând dispoziţiile art.112 Cod procedură civilă.Judecătorul de fond a mai arătat că nu-i este permis să dispună din oficiu cu privire la probele ce ar trebui administrate pentru soluţionarea prezentei cauze.
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel, în termenul legal, reclamantul, apel înregistrat pe rolul Curţii de APEL BUCUREŞTI - Secţia a VI-a Comercială la data de 17.12.2008. În motivarea apelului declarat, apelantul a arătat că sentinţa atacată este nelegală, solicitând în principal, desfiinţarea acesteia şi trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiaşi instanţe, întrucât nedepunerea înscrisurilor pe care se întemeiază cererea de chemare în judecată,atrage sancţiunea suspendării cauzei conform art.155 indice 1 Cod procedură civilă, faţă de dispoziţiile art.114 Cod procedură civilă care prevăd obligaţia instanţei dea-i comunica reclamantului lipsurile cererii de chemare în judecată,în vederea completării acesteia.În plus, a arătat apelantul, prin cererea de chemare în judecată, apelantul a solicitat probe pe care instanţa era obligată să se pronunţe în virtutea rolului activ prevăzut de art.129 Cod procedură civilă.Apelantul a mai învederat că în instanţă au fost refuzate concluziile reprezentantului legal al apelantului, fără a i se da posibilitatea să depună delegaţie, conform art.161 Cod procedură civilă.În subsidiar, apelantul a solicitat schimbarea sentinţei apelate, întrucât, intimata-pârâtă a încălcat dispoziţiile contractului de grant, încheiat de părţile în litigiu.Examinând actele şi lucrările dosarului prin prisma motivelor de apel formulate, văzând şi dispoziţiile art.294 şi următoarele Cod procedură civilă, Curtea reţine că apelul declarat este întemeiat pentru următoarele considerente:Conform art.114 alin.1 teza a II-a Cod procedură civilă: „(…) Când este cazul, reclamantului i se pune în vedere să completeze sau să modifice cererea şi să depună, potrivit art. 112 alin. 2 şi art. 113, cererea şi copii certificate de pe toate înscrisurile pe care îşi întemeiază cererea”, iar conform art.129 alin.5 Cod procedură civilă: „Judecătorii au îndatorirea să stăruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greşeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor şi prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunţării unei hotărâri temeinice şi legale. Ei vor putea ordona administrarea probelor pe care le consideră necesare, chiar dacă părţile se împotrivesc”.Din analiza acestor texte de lege, văzând şi alineatele 2 şi 3 ale art.114 Cod procedură civilă, Curtea reţine că, în aplicarea principiuluirolului activprevăzut de art.129 Cod procedură civilă, judecătorul este obligat, în ipoteza în care cererea de chemare în judecată este expediată prin poştă, cazul în speţă, să-i pună în vedere reclamantului complinirea eventualelor lipsuri, sancţiunea fiind lăsată la aprecierea instanţei de fond, conform art.114 alin.3 Cod procedură civilă, respectiv suspendarea judecăţii conforma rt.1551 Cod procedură civilă sau judecata pe fond prin aplicarea principiului prevăzut de art.1169 Cod civil.Aşadar, din examinarea logico-juridică şi sistematică a dispoziţiilor legale menţionate, Curtea reţine că legiuitorul a reglementat cu prioritate obligaţia instanţei de a avea rol activ prin atenţionarea reclamantului asupra eventualelor lipsuri, doar sancţionarea reclamantului pentru nerespectarea acestei obligaţii impusă de instanţa de judecată, fiind lăsată la luminile şi aprecierea instanţei, aspect ce rezultă din folosirea verbului „a putea” în finalul alin.3 al art.114 Cod procedură civilă.Examinând conţinutul dosarului de fond, instanţa de apel reţine că soluţionarea cauzei s-a făcut la primul termen de judecată, în lipsa părţilor, fără ca instanţa de fond să-şi respecte obligaţia prevăzută de art.114 Cod procedură civilă în aplicarea principiului rolului activ al judecătorului, fie la momentul înregistrării cererii şi acordării primului termen de judecată, fie la primul termen de judecată acordat în speţă.Cât priveşte susţinerea apelantei cu privire la neaplicarea dispoziţiilor art.161 Cod procedură civilă pentru reprezentantul reclamantei, Curtea nu poate reţine acest motiv de apel, faţă de conţinutul încheierii de şedinţă de la data soluţionării cauzei, care infirmă această susţinere.Pentru considerentele mai sus invocate, în baza art.114, art.112 şi art.129 Cod procedură civilă, văzând şi principiul dreptului la un proces echitabil prevăzut de art.6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, Curtea va admite apelul declarat, va desfiinţa sentinţa atacată şi trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe, reţinând că prima instanţă de fond nu a intrat în cercetarea pe fond a prezentei cauze.
| ← Cerere de ordonanţă preşedinţială având ca obiect... | Sediul secundar al unei societăţi comerciale care este si... → |
|---|
