Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr. 1596/2015. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1596/2015 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 27-03-2015 în dosarul nr. 6163/95/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 1596/2015
Ședința publică de la 27 Martie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. C. Ț.
Judecător I. M.
Grefier G. D. L.
Pe rol judecarea apelului declarat de apelant C. L. Rovinari, cu sediul în cu sediul în Rovinari, ., județul Gorj, împotriva sentinței civile nr.5319/16.12.2014, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata U. S. Libere din Învățământ Gorj, cu sediul în Târgu-J., ., județul Gorj, în numele și pentru reclamanta-membru de sindicat P. P., și intimat C. „G. T.” Rovinari, cu sediul în Rovinari, ., județul Gorj, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns consilier juridic Ș. G. C. pentru apelant C. L. Rovinari, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că apelul este declarat înafara termenului.
Curtea, pune în vedere apărătorului apelantului C. L. Rovinari, ca în cazul în care se va prezenta una dintre părți, va dispune reluarea cauzei.
Curtea, pune în discuție excepția tardivității declarării apelului.
Consilier juridic Ș. G. C. pentru apelant C. L. Rovinari, pune concluzii de respingere a excepției tardivității.
CURTEA
Asupra apelului de față:
Prin sentința civilă nr.5319/16.12.2014, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr._, s-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a Consiliului L. Rovinari, invocată de acesta.
A admis în parte acțiunea formulată de reclamanta U. S. Libere din Învățământ Gorj, cu sediul în Târgu-J., ., județul Gorj, în numele și pentru reclamanta-membru de sindicat P. P., CNP_, cu domiciliul în Târgu Jiu, ., scara 3, etaj 3, apartament 25, județul Gorj, în contradictoriu cu pârâții C. „G. T.” Rovinari, cu sediul în Rovinari, ., județul Gorj și C. L. Rovinari, cu sediul în cu sediul în Rovinari, ., județul Gorj.
A obligat pârâții C. „G. T.” Rovinari și C. L. Rovinari la calculul si plata către membrul de sindicat P. P. a dobânzii legale aferente sumelor datorate conform următoarelor hotărâri judecătorești: sentința nr.1139/26.04.2010 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr._, începând cu data de 24.07.2011 și sentința nr. 4207/05.09.2013 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr._ începând cu data pronunțării titlului executoriu până la achitarea integrală a sumelor datorate cu titlu de drepturi salariale.
A respins restul pretențiilor reclamantei, ca neîntemeiate.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut că:
Tribunalul, având în vedere excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul C. L. Rovinari, s-a pronunțat cu precădere asupra acestei excepții, conform art.248 alin.1 Cod de procedură civilă.
Calitatea procesuală a părților este una din condițiile de admisibilitate a acțiunii, iar calitatea procesuală pasivă presupune identitatea dintre persoana chemată în judecată și debitorul obligației a cărei îndeplinire se cere în cauza dedusă judecății, astfel cum rezultă din prevederile art.36 din Codul de procedură civilă.
Prin sentința nr.1139 din 26 aprilie 2010, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr._, a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de intimatul C. local Rovinari.
A fost admisă acțiunea formulată de reclamanții Năgară N., P. P., G. E., Ț. M. V., C. C. M., Iocobescu Elida L., R. V., L. S., M. M. împotriva pârâților Grupul Școlar Industrial Minier Rovinari și C. local Rovinari.
Au fost obligați pârâții să calculeze reclamanților drepturile salariale rezultate din aplicarea Legii 221/2008 și să plătească acestora diferențele dintre drepturile salariale efectiv încasate și cele cuvenite în conformitate cu prevederile Legii 221/2008 pentru aprobarea OG 15/2008, începând cu data de 1.10.2008 și până la 31.12.2009, diferențe ce vor fi reactualizate în raport de data fiecărei scadențe lunare la momentul plății efective.
Prin sentința nr.4207/05.09.2013, pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._ a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului C. L. Rovinari, invocată de respectivul pârât. A fost admisă excepția prescripției dreptului material la acțiune cu privire la pretențiile aferente perioadei ianuarie 2010 – martie 2010 invocată de instanță din oficiu și în consecință respinsă acțiunea cu privire la aceste pretenții, fiind prescris dreptul material la acțiune. A fost admisă în parte acțiunea și obligat pârâtul C. G. T. Rovinari la reîncadrarea reclamantei în temeiul Legii nr.330/2009, Legii nr.284/2010 și Legii nr.285/2010 având în vedere drepturile salariale stabilite prin sentința nr. 1139 din 26 aprilie 2010 pronunțată de Tribunalul Gorj- Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._ . De asemenea a fost obligat pârâtul C. G. T. Rovinari să plătească reclamantului diferențele de drepturi salariale astfel stabilite și cele efectiv încasate pe perioada 01.04._11, sume actualizate cu indicele de inflație până la data plății efective iar pârâtul C. L. Rovinari obligat să aloce fondurile necesare efectuării acestor plăți.
Pârâtul C. L. Rovinari administrează bugetul pentru unitatea de învățământ din prezenta cauză, având calitatea de ordonator de credite.
Chiar dacă întruna dintre sentințele pentru care se solicită dobânda legală pârâtul C. L. Rovinari a fost obligat să plătească drepturile salariale restante iar în celelalte sentințe pentru care se solicită dobânda legală acesta a fost obligat să aloce fondurile necesare plății drepturilor salariale, pârâtul C. L. Rovinari este culpabil pentru neîndeplinirea la timp a obligațiilor stabilite prin sentințe.
În baza prevederilor art.1082 și art.1088 din Codul civil din anul 1864, respectiv art.1531 alin.(1), alin. (2) teza I și art.1535 alin.(1) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, executarea cu întârziere sau neexecutarea obligației de plată stabilite printr-o hotărâre judecătorească reprezintă o faptă ilicită de natură a antrena răspunderea civilă delictuală, putând fi acordate creditorului daune-interese moratorii sub forma dobânzii legale.
Pentru aceste considerente s-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul C. L. Rovinari.
Pe fondul cauzei, instanța a reținut că, potrivit art.1 din O.U.G. nr.71/2009, plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din sectorul bugetar, devenite executorii până la data de 31 decembrie 2011, se va realiza după o procedură de executare care începe astfel:
a) în anul 2012 se plătește 5% din valoarea titlului executoriu;
b) în anul 2013 se plătește 10% din valoarea titlului executoriu;
c) în anul 2014 se plătește 25% din valoarea titlului executoriu;
d) în anul 2015 se plătește 25% din valoarea titlului executoriu;
e) în anul 2016 se plătește 35% din valoarea titlului executoriu.
Alineatul 2 al aceluiași articol prevede că în cursul termenului prevăzut la alin. (1) orice procedură de executare silită se suspendă de drept.
În jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului s-a statuat asupra compatibilității modalității de eșalonare a plății drepturilor salariale stabilită prin O.U.G. nr.71/2009 cu prevederile Convenției europene pentru apărarea drepturilor omului si a libertăților fundamentale (decizia din 4 septembrie 2012 in Cauza D. D. D. si alții împotriva României, publicata in Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 709 din 17 octombrie 2012).
Potrivit dispozițiilor art.1082 din vechiul Cod civil, debitorul este obligat la plata de daune - interese pentru neexecutarea obligației sau pentru întârzierea executării, chiar dacă nu este de rea-credință, iar, conform art.1084 din vechiul Cod civil, daunele interese trebuie să cuprindă pe lângă pierderea efectiv suferită și câștigul nerealizat.
În același sens sunt și prevederile art.1531 din Codul civil din 2009, conform cărora:
(1) Creditorul are dreptul la repararea integrala a prejudiciului pe care l-a suferit din faptul neexecutării
(2)Prejudiciul cuprinde pierderea efectiv suferita de creditor si beneficiul de care acesta este lipsit.
Conform art.1535 din Codul civil din 2009, se pot solicita de către creditor daune moratorii de la scadență până în momentul plății, în cuantumul convenit sau, în lipsă, în cel prevăzut de lege, fără a trebui să dovedească vreun prejudiciu, dispoziția aplicându-se atât profesioniștilor, cât și celorlalte subiecte de drept civil.
În cazul obligațiilor care au ca obiect sume de bani, cum este cazul în speță, legea fixează drept despăgubire dobânda legală, în considerarea faptului că lipsa de folosință a sumei de bani datorată de debitor provoacă creditorului un prejudiciu care este egal cu dobânda legală.
Prin Decizia nr.2/2014, Înalta Curte de Casație si Justiție a admis recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, si a stabilit că: “În aplicarea dispozițiilor art.1082 și art.1088 din Codul civil din anul 1864, respectiv art.1531 alin.(1), alin. (2) teza I și art.1535 alin.(1) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, pot fi acordate daune-interese moratorii sub forma dobânzii legale pentru plata eșalonată a sumelor prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din sectorul bugetar în condițiile art.1 și art.2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, aprobată cu modificări prin Legea nr. 230/2011, cu modificările și completările ulterioare”.
S-a reținut că, atâta timp cât repararea integrala a prejudiciului presupune, cu valoare de principiu, atât acoperirea pierderii efective suferite de creditor (damnum emergens), cât si beneficiul de care acesta este lipsit (lucrum cessans), a accepta faptul că, în ipoteza dată, poate fi acoperita doar pierderea efectiva, în temeiul art.1 alin.(3) din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr.71/2009, iar nu și beneficiul nerealizat, echivalează cu nesocotirea principiului reparării integrale a prejudiciului Cât privește existenta unei fapte ilicite, săvârșite cu vinovăție, în sensul dispozițiilor legale ce instituie răspunderea civilă, s-a apreciat că aceasta constă în executarea cu întârziere de către debitori a sumelor de bani stabilite prin titluri executorii în favoarea persoanelor din sectorul bugetar. Fapta îmbracă forma ilicitului civil, deoarece, în analiza îndeplinirii condițiilor răspunderii civile delictuale în circumstanțele date, nu se poate reține că Ordonanța de urgenta a Guvernului nr.71/2009 reprezintă un caz fortuit care sa răstoarne prezumția relativa de culpa a debitorului in executarea obligației, întrucât acestui element ii lipsesc doua caracteristici esențiale, si anume: natura imprevizibila a evenimentelor care au fundamentat adoptarea actului, care nu poate fi acceptata prin raportare la conduita așteptata a debitorului care trebuia sa se comporte ca un bun proprietar, cu atât mai mult cu cat debitor este chiar statul, prin instituțiile sale, iar, conform art.44 alin.(1) din Constituție, „creanțele asupra statului sunt garantate” si faptul ca măsura de eșalonare a procedurii de executare provine chiar de la debitor, iar nu de la un terț.
Din conținutul acestei decizii rezultă că executarea cu întârziere sau neexecutarea obligației de plată stabilite printr-o hotărâre judecătorească reprezintă o faptă ilicită de natură a antrena răspunderea civilă delictuală.
Conform regulilor răspunderii delictuale, debitorul este de drept în întârziere, de la momentul săvârșirii faptei considerate a fi ilicite, fără a fi necesar să fie pus întârziere.
Pârâții au fost obligați prin hotărâri judecătorești la plata unor drepturi bănești către reclamanta-membru de sindicat P. P.. O parte din sumele datorate au fost achitate cu întârziere, restul rămânând neachitat, astfel că pârâții sunt în culpă pentru neexecutarea, respectiv executarea cu întârziere a obligației de plată a drepturilor bănești datorate în temeiul sentințelor judecătorești.
Hotărârile judecătorești prin care s-a stabilit obligația de plată a pârâților sau alocarea sumelor necesare achitării drepturilor salariale au fost pronunțate în soluționarea unor conflicte de muncă, iar, conform art.274 din Codul muncii, hotărârile pronunțate în fond în aceasta materie sunt executorii de drept. Așadar, pârâții aveau obligația de a-si executa obligațiile chiar de la momentul pronunțării sentințelor, dată la care sentințele erau executorii.
Însă, față de cererea de acordare a dobânzii pe ultimii 3 ani anteriori introducerii acțiunii și până la data plății efective a sumelor datorate cu titlu de drepturi salariale, dobânda legală aferentă drepturilor salariale stabilite prin sentința nr.1139/26.04.2010, pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._ se va acorda începând cu data de 24.07.2011 și până la data plătii sumelor datorate cu titlu de drepturi salariale.
Cu privire la dobânda legală aferentă drepturilor salariale stabilite prin sentința nr.4207/05.09.2013 pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._, aceasta se va acorda de la data pronunțării titlului executoriu (de la aceasta data si pana la data introducerii acțiunii trecând o perioada mai mică de 3 ani) și până la achitarea sumelor datorate cu titlu de drepturi salariale.
În consecință, s-a admis în parte acțiunea, s-au obligat pârâții C. „G. T.” Rovinari și C. L. Rovinari la calculul si plata către membrul de sindicat P. P. a dobânzii legale aferente sumelor datorate conform următoarelor hotărâri judecătorești: sentința nr.1139/26.04.2010 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr._, începând cu data de 24.07.2011 și sentința nr.4207/05.09.2013 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr._, începând cu data pronunțării titlului executoriu, până la achitarea integrală a sumelor datorate cu titlu de drepturi salariale.
S-au respins restul pretențiilor reclamantei, ca neîntemeiate.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâtul C. L. ROVINARI, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivare a arătat că, în mod nelegal instanța de fond a admis în parte cererea față de C. L. Rovinari, respingând excepția lipsei calității procesual pasive a Consiliului L. Rovinari, invocata prin întâmpinare.
Instanța de fond nu s-a pronunțat motivat pe susținerea din întâmpinare. A arătat că: Art. 161 alin.4 din Legea nr.53/2003 - Codul muncii (actualmente art. 166 alin. (4) din Codul muncii, republicat, cu modificările și completările ulterioare)care prevede ,, întârzierea nejustificată a plății salariului sau neplata acestuia poate determina obligarea angajatorului la plata de daune-interese pentru repararea prejudiciului produs salariatului".
Art. 156 (actualmente art. 161), "salariile se plătesc înaintea oricăror alte obligații bănești ale angajatorilor" Același act normativ prevedea ".
Art. 295 alin. (1), următoarele: "Dispozițiile prezentului cod se întregesc cu celelalte dispoziții cuprinse în legislația muncii și, în măsura în care nu sunt incompatibile cu specificul raporturilor de muncă prevăzute de prezentul cod, cu dispozițiile legislației civile" ( actualmente art. 278 alin. 1din Codul muncii, republicat, cu modificările și completările ulterioare prevede următoarele: " Dispozițiile prezentului cod se întregesc cu celelalte dispoziții cuprinse în legislația muncii și, în măsura în care nu sunt incompatibile cu specificul raporturilor de muncă prevăzute de prezentul cod, cu dispozițiile legislației civile."")
Art. 1530: Creditorul are dreptul la daune-interese pentru repararea prejudiciului pe care debitorul i l-a cauzat și care este consecința directa și necesara a neexecutării fără justificare sau, după caz. culpabile a obligației.
Art. 1531 (1) Creditorul are dreptul la repararea integrală a prejudiciului pe care l-a suferit din faptul neexecutării.
(1)Prejudiciul cuprinde pierderea efectiv suferită de creditor și beneficiul de care acesta este lipsit. La stabilirea întinderii prejudiciului se ține seama și de cheltuielile pe care creditorul le-a făcut, într-o limită rezonabilă, pentru evitarea sau limitarea prejudiciului.
(2)Creditorul are dreptul și la repararea prejudiciului nepatrimonial.
Art. 1535 (1) în cazul în care o sumă de bani nu este plătită la scadentă creditorul are dreptul la daune moratorii, de la scadență până în momentul plății, în cuantumul convenit de părți sau, în lipsă, în cel prevăzut de lege, fără a trebui să dovedească vreun prejudiciu. În acest caz, debitorul nu are dreptul să facă dovada că prejudiciul suferit de creditor ca urmare a întârzierii plății ar fi mai mic.
(2) Dacă, înainte de scadență, debitorul datora dobânzi mai mari decât dobânda legală, daunele sunt datorate la nivelul aplicabil înainte de scadentă.
(3) Dacă nu sunt datorate dobânzi moratorii mai mari decât dobânda legală, creditorul are dreptul, în afara dobânzii legale, la daune-interese pentru repararea integrală a prejudiciului suferit.
Toate aceste dispoziții legale citate, fac trimitere la: "salariu", " angajator", " salariat"," raport de munca","creditor", "debitor"," neexecutare", " obligație".
C. L. Rovinari, nu are față de reclamant calitatea de angajator, nu este parte într-un raport de munca cu acesta, nu este debitorul obligației de plata a sumei din hotărârile judecătorești in litigiu și nu se face vinovat de neexecutarea sentințelor în baza cărora se solicita dobânda legala.
C. L. Rovinari nu a dispus plata eșalonată a sumelor menționate în sentințele în litigiu și prin urmare nu intră sub incidența Deciziei nr.2/2014.
Astfel, lipsa calității procesual pasive este evidentă, greșit instanța de fond a respins-o.
Sentința apelată încalcă și decizia nr.2/2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Instanța de fond reține că este în culpă pentru neîndeplinirea la timp a obligației stabilite prin sentințele în temeiul cărora se solicita dobânda legala.
În primul rând nu orice obligație conduce la dobânda legala, așa cum susține instanța de fond, ci doar obligațiile de plata efectuate cu întârziere.
Prin Decizia nr.2 /2014 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - completul competent să judece recursul în interesul legii ( decizie publicată în Monitorul Oficial al României - Partea 1 nr. 411/03.06.2014 ) în dosarul nr.21/2013 s-a dispus: "Admite recursul în interesul legii formulat de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în sensul că: în aplicarea dispozițiilor art. 1082 și art. 1088 din Codul civil din anul 1864, respectiv art. 1531 alin.(l), alin.(2) teza 1 și art. 1535 alin.(l) din Legea nr.287/2009 privind Codul civil, pot fi acordate daune - interese moratorii sub forma dobânzii legale pentru plata eșalonată a sumelor prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din sectorul bugetar în condițiile art.l si art.2 din Ordonanța de urgentă a Guvernului nr.71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, aprobată cu modificări prin Legea nr.230/2011.
În considerentele deciziei nr.2/2014, Înalta Curte de Casație si Justiție retine: "
Executarea sau executarea cu întârziere a obligației de plată stabilite printr-o hotărâre judecătorească poate antrena răspunderea civilă delictuală. . .
În cazul executării cu întârziere a obligației de plată a unei sume de bani, indiferent de izvorul contractual ori delictual al obligației, daunele-interese sub forma dobânzii legale se datorează, fără a se face dovada unui prejudiciu și fără ca principiul reparării integrale a prejudiciului să poată fi nesocotit.
În ceea ce privește condițiile de angajare a răspunderii civile, acelea sunt cele ale răspunderii civile delictuale, respectiv: existența unei fapte ilicite, vinovăția, existența unui prejudiciu, legătura de cauzalitate, ținându-se cont de particularitățile executării unei obligații de plată a unei sume de bani, precum și de efectele Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 71/2009.
Este evident faptul că prin executarea eșalonată a obligației de plată creditorul a suferit un prejudiciu.
Potrivit acelorași dispoziții, în cazul în care o sumă de bani nu este plătită la scadență, creditorul are dreptul la daune moratorii fără a trebui să dovedească vreun prejudiciu.
Cât privește existența unei fapte ilicite, săvârșite cu vinovăție, în sensul dispozițiilor legale ce instituie răspunderea civilă, aceasta constă în executarea cu întârziere de către debitori a sumelor de bani stabilite prin titluri executorii în favoarea persoanelor din sectorul bugetar".
Din considerentele decizie nr.2/2014, rezultă ca daune - interese moratorii sub forma dobânzii legale se suporta de debitorul obligației de plata a sumei de bani, urmarea neplății.
Ori, Consiliului L. Rovinari, prin hotărârile judecătorești în temeiul cărora s-a dispus plata dobânzii legale, nu i-a fost instituită o obligație de plată.
Lipsa obligație de plată în sarcina Consiliului L. Rovinari conduce la neaplicarea în cauză a deciziei nr.2/2014 și a dispozițiilor privind plata dobânzii legale.
Totodată, unitățile de învățământ preuniversitar de stat funcționează ca unități finanțate din fondurile alocate prin bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale pe a căror raza își desfășoară activitatea, de la bugetul de stat și din alte surse, potrivit legii".
C. L. Rovinari, primește de la bugetul de stat fondurile pentru plata drepturilor salariale ale personalului din învățământul de stat, sume ce se eliberează în urma cererilor făcute de fiecare instituție de învățământ ce-și desfășoară activitatea în raza lor.
Mai mult, consiliile locale nu au nici drept de auditare a veniturilor și cheltuielilor instituțiilor de învățământ, în sensul de a verifica dacă sumele solicitate, sunt . scopul achitării drepturilor salariale.
A rezultat așadar că excepția lipsei calității procesuale pasive este pe deplin dovedită și impunea respingere cererii față de C. L. Rovinari, cu această motivare.
A solicitat în consecință să se constate ca sentință civilă apelată din privința criticilor formulate este vădit netemeinică și nelegală, motiv pentru care se impune admiterea apelului, modificarea în parte a sentinței apelate în sensul respingerii cererii de chemare în judecată față de C. L. al Orașului Rovinari, în temeiul excepției lipsei calității procesual pasive.
În drept, a invocat dispozițiile art. 466-482 Cod pr. civilă, cât și actele normative invocate în cuprinsul acesteia.
Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma dispozițiilor legale aplicabile în cauză, asupra excepției tardivității introducerii apelului, invocată din oficiu, care va fi analizată cu prioritate, potrivit dispozițiilor art. 248 alin. 1 NCPC, Curtea reține următoarele.
Potrivit prevederilor art.215 din Legea dialogului social nr.62/2011, în materia litigiilor de muncă, termenul de apel este de 10 zile de la comunicarea hotărârii pronunțată de instanța de fond.
Articolul 185 și 186 din Noul Cod pr. civilă precizează că, neexercitarea oricărei căi de atac în termenul legal atrage decăderea, în afară de cazul când partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei.
În speță, se constată că apelantului i-a fost comunicată sentința primei instanțe la data de 23.12.2014, conform dovezii de comunicare aflată la fila 41 din dosarul de fond, iar apelul a fost depus la Tribunalul Gorj, la data de 14.01. 2015 ( fila 3 dosar apel), deci peste termenul legal prevăzut de lege.
Întrucât apelul a fost depus la instanță la data de 14.01.2015, iar apelantul nu a făcut dovada că depășirea termenului legal de apel s-a datorat unei împrejurări mai presus de voința lui, Curtea, urmează să admită excepția tardivității și, în baza art. 480 alin.1 NCPC, să respingă apelul ca tardiv formulat.
Cauza fiind soluționată pe cale de excepție, instanța nu va analiza motivele de nelegalitate care vizează fondul litigiului, întrucât, potrivit prevederilor art. 248 alin. 1 din Noul Cod pr. civilă soluționarea cauzei pe cale de excepție face de prisos cercetarea în fond a pricinii.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca tardiv apelul declarat de apelant C. L. Rovinari, cu sediul în cu sediul în Rovinari, ., județul Gorj, împotriva sentinței civile nr.5319/16.12.2014, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata U. S. Libere din Învățământ Gorj, cu sediul în Târgu-J., ., județul Gorj, în numele și pentru reclamanta-membru de sindicat P. P., și intimat C. „G. T.” Rovinari, cu sediul în Rovinari, ., județul Gorj, având ca obiect drepturi bănești.
Decizie definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 27 Martie 2015
Președinte, M. C. Ț. | Judecător, I. M. | |
Grefier, G. D. L. |
06.04.2015
Red.jud.I.M.
4exG.L. 06 Aprilie 2015
j.f.E.G.
| ← Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr.... | Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr.... → |
|---|
