Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr. 2130/2015. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2130/2015 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 28-04-2015 în dosarul nr. 8086/63/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 2130
Ședința publică de la 28 Aprilie 2015
Președinte: - N. D.
Judecător: - Florența C. C.
Grefier: - A. P.
Pe rol, judecarea apelului formulat de pârâtul S. C. JUDEȚEAN DE URGENȚĂ C., cu sediul în C., ., jud. D., împotriva sentinței civile nr. 7166/04.12.2014, pronunțată de Tribunalul D. – Secția de Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata reclamantă O. C. N., domiciliată în C., .. 39, jud. D. și chematul în garanție M. SĂNĂTĂȚII, cu sediul în București, sector 1, ., nr. 1-3,, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, a răspuns intimata reclamantă O. C. N., prin avocat P. S., cu delegație de substituire pentru avocat N. F., lipsind apelantul pârât S. C. JUDEȚEAN DE URGENȚĂ C. și chematul în garanție M. SĂNĂTĂȚII.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care;
Instanța a pus în discuție cererea de chemare în garanție a Ministerului Sănătății, formulată prin motivele de apel de către apelantul pârât S. C. JUDEȚEAN DE URGENȚĂ C..
Avocat P. S., pentru intimata reclamantă O. C. N., a solicitat respingerea cererii de chemare în garanție a Ministerului Sănătății.
Instanța a respins cererea de chemare în garanție formulată de apelantul pârât, în raport de dispozițiile art. 73 alin. 2 Noul Cod de procedură civilă, întrucât cererea de chemare în garanție trebuia să fie depusă cel mai târziu până la primul termen de judecată la prima instanță
Nemaifiind cereri de formulat sau excepții de invocat, instanța, constatând cauza în stare de soluționare, a acordat cuvântul asupra apelului.
Avocat P. S., pentru intimata reclamantă O. C. N., a pus concluzii de respingerea apelului ca nefondat și menținerea sentinței civile pronunțată de instanța de fond ca fiind legală și temeinică. A depus la dosar concluzii scrise.
CURTEA
Asupra apelului civil de față;
Prin acțiunea înregistrată la data de 27..05.2014 pe rolul Tribunalului D., reclamanta O. C. N. în contradictoriu cu pârâtul S. C. JUDEȚEAN DE URGENȚĂ C. a solicitat instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să dispună, în principal obligarea pârâtului să o promoveze pe funcția de asistent medical principal cu studii superioare începând cu 22 09 2011 și, în subsidiar cu data de 27 06 2012 ( data apariției OUG nr.35/2012), precum și la plata diferenței de salariu dintre drepturile salariale cuvenite potrivit încadrării cu studii superioare și drepturile salariale încasate, în principal începând cu data de 22 09 2011 și în subsidiar, începând cu data de 27 06 2012, cu dobânda legală și penalități de întârziere calculate la data plății efective; cu cheltuieli de judecată.
În fapt, reclamanta a arătat că este angajata pârâtului în funcția de asistent medical principal.
Ca urmare a absolvirii studiilor superioare în cadrul Universității de Medicină și farmacie din C. –specializarea asistență medicală generală, a solicitat pârâtului la data de 22 09 2011 încadrarea pe o funcție corespunzătoare studiilor absolvite, respectiv în funcția de asistent medical cu studii superioare cu păstrarea gradului principal aferent.
Până la data formulării cererii de chemare în judecată nu a fost încadrată corespunzător studiilor superioare absolvite și dovedite. Angajatorul i-a comunicat că nu poate fi promovată deoarece ar avea o diplomă de licență în altă specializare .
Astfel, angajatorul a încălcat prevederile art. 196. 1 din Legea 95/2006, privind reforma în domeniul sănătății, așa cum a fost modificată prin OUG nr. 35/2012, conform căreia:" Asistenții medicali încadrați în unitățile sanitare publice în baza diplomei/certificat de studii postliceale sau superioare de scurtă durată de specialitate care au dobândit gradul de principal și ulterior au absolvit studii superioare în profilul acestora se încadrează în funcția corespunzătoare studiilor superioare absolvite cu menținerea gradului principal și a gradației avute la data promovării".
Reclamanta a invocat și practica judiciară în această materie.
În scop probatoriu, reclamanta a depus fotocopii de pe contract de muncă ,acte adiționale, CI, carnet de muncă, acte de studii, cererea adresată intimatei
La data de 25.09.2014, pârâta a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, arătând că reclamanta a solicitat promovarea în funcția de asistent medical principal cu studii superioare prin cererea_/22 09 2011 .
Urmare a solicitării acesteia, spitalul a solicitat ordonatorului principal de credite –M. Sănătății aprobarea modificării statului de funcții în vederea promovării personalului care îndeplinește condițiile de promovare în speța reclamantei în funcția de asistent medical principal licențiat cu studii superioare, regăsindu-se la poz. nr.16 din tabel și poz.nr.85 în statul de funcții.
M. Sănătății nu a aprobat promovarea reclamantei pe considerentul că aceasta este încadrată în specialitatea Radiologie și a absolvit studii superioare cu diploma de licență în specializarea medicina generală, altă specializare decât cea pe care sunt încadrați și salarizați.
Astfel reclamanta nu se încadrează în prevederile art.196 ind.1 alin 1 din L 95/2006, respectiv a absolvit studii superioare în altă specialitate decât cea pe care este încadrată.
La întâmpinare s-au anexat tabele privind modificarea statului de funcții în vederea promovării personalului înaintate Ministerului Sănătății, adresa cuprinzând răspunsul acestei instituții la solicitările spitalului.
La data de 06 10 2014 reclamanta a formulat răspuns la întâmpinare prin care a solicitat respingerea tuturor apărărilor spitalului .
În cauză a fost administrată proba cu înscrisurile depuse de către ambele părți.
Prin sentința civilă nr. 7166/04.12.2014, pronunțată de Tribunalul D. – Secția de Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._, a fost admisă în parte acțiunea formulată de reclamanta O. C., în contradictoriu cu pârâtul S. C. JUDEȚEAN DE URGENȚĂ.
A fost obligat pârâtul la încadrarea reclamantei în funcția de asistent medical principal cu studii superioare începând cu data de 01.07.2012.
A fost obligat pârâtul la plata diferențelor salariale aferente acestei încadrări începând cu data de 01 07 2012, precum și la plata dobânzii legale aferentă, calculată începând cu aceeași dată și până la data plății efective.
A fost obliagat pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 1000 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a se pronunța astfel, tribunalul a reținut următoarele:
Reclamanta este încadrată în funcția de asistent medical principal în cadrul spitalului pârât.
În cauza de față, reclamanta a solicitat instanței să dispună obligarea pârâtului să o încadreze în funcția de asistent medical principal cu studii superioare începând cu data de 22 09 2011( data formulării cererii) sau cu data de 27 06 2012 ( data apariției OUG 35/2012)și să-i plătească diferența actualizată dintre drepturile salariale cuvenite potrivit încadrării cu studii superioare și drepturile salariale încasate pentru acest interval, la care să se adauge dobânda legală.
Textul de lege invocat de reclamantă în susținerea cererii este art. 196 ind.1 din legea 95/2006 ,introdus prin OUG 35/2012, act normativ ce a intrat în vigoare la data de 01 07 2012.
Potrivit acestei reglementări ,asistenții medicali încadrați în unitățile sanitare publice în baza diplomei /certificatului de studii sanitare postliceale sau superioare de scurtă durată de specialitate care au dobândit gradul principal și ulterior au absolvit studii superioare în profilul acesta se încadrează în funcția corespunzătoare studiilor superioare absolvite ,cu menținerea gradului principal și a gradației avute la data promovării.
Actul normativ respectiv a fost publicat în Monitorul Oficial al României nr.434 din 30 iunie 2012 ceea ce înseamnă că la data de la care reclamanta a solicitat pârâtului reîncadrarea ,septembrie 2011 ,aceasta nu era în vigoare. Prin urmare, solicitarea principală ca promovarea și plata diferențelor de drepturi salariale aferente acesteia să se dispună de la data de 22 09 2011 nu este întemeiată.
Prin acțiunea pendinte, reclamanta solicită în subsidiar încadrarea corespunzător studiilor superioare absolvite începând cu data apariției OUG nr. 35/_12, însă acest act normativ a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 434 din 30 iunie 2012, devenind aplicabil de la această dată.
Pârâtul nu a încadrat-o pe reclamantă corespunzător studiilor superioare absolvite, pe motiv că ordonatorul principal de credite i-a răspuns că reclamanta nu îndeplinește cerințele art.196 ind.1 din L 95/2006, respectiv a absolvit studii superioare în altă specialitate decât cea pe care este încadrată.
Instanța nu a reținut această apărare, întrucât reclamanta a absolvit Facultatea de Moașe și Asistență Medicală, specializarea asistență medicală din cadrul Universității de Medicină și Farmacie din C. în specializarea asistență medicală generală, fiind îndeplinite condițiile impuse de textul normativ ce se referă la studii sanitare, astfel că solicitarea sa subsidiară de a fi promovată corespunzător studiilor superioare absolvite este întemeiată, începând cu data de 01 07 2012.
Pentru considerentele de mai sus, instanța a admis în parte acțiunea, a dispus obligarea pârâtului la promovarea reclamantei prin încadrarea în funcția de asistent medical principal cu studii superioare începând cu 01.07.2012, cu consecința obligării și la plata diferențelor salariale dintre drepturile cuvenite potrivit noii încadrări și cele efectiv încasate, începând cu aceeași dată, diferențe salariale asupra cărora urmează să se calculeze și dobânda legală aferentă până la data plății efective. Cererea accesorie privind plata dobânzii legale este întemeiată, în raport de prevederile art. 166 alin 4 din C muncii și art.1535 C civ., pentru repararea prejudiciului produs prin neplata diferențelor de drepturi salariale de la data cuvenită .
În temeiul art.453 alin 1 Cp civ, instanța a obligat pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 1000 lei cheltuieli de judecată constând în onorariu de avocat.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat apel pârâtul S. C. JUDEȚEAN DE URGENȚĂ C., criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
În motivarea apelului, pârâtul a arătat că, la pronunțarea sentinței, instanța de fond nu a avut în vedere dispozițiile legale în vigoare în ceea ce privește analizarea tuturor actelor normative privind promovarea, în sensul că S. C. Județean de Urgență C. face parte din unitățile sanitare aflate în subordinea Ministerului Sănătății aspect ce se poate observa din Anexa nr.2, art.14 alin 1. din HGR nr.144/2010, fiind obligată să respecte prevederile art.14 din HGR nr.144/2010, conform cărora "Structura organizatorică a instituțiilor publice din rețeaua proprie a Ministerului Sănătății se aprobă prin ordin al Ministerului Sănătății. Regulamentul de organizare și funcționare a acestora se aprobă prin ordin al ministrului sănătății. Organigrama și statele de funcții pentru instituțiile din subordinea Ministerului Sănătății se aprobă prin Ordin al ministrului sănătății ".
A mai arătat apelanta pârâtă că reclamanta nu se încadrează în prevederile art. 1961 alin (1) din Legea nr.95/2006, întrucât a absolvit studii superioare în altă specialitate decât cea pe care este încadrată, iar conform adresei Ministerului Sănătății Publice, persoane aflate în situația reclamantei pot ocupa, prin concurs, un post vacant de asistent medical cu studii superioare specializarea medicină generală, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, la unul din locurile de muncă unde se normează post de asistent medical.
A menționat apelanta că promovarea în grade sau trepte profesionale imediat superioare a personalului contractual din sectorul bugetar plătit din fonduri publice se face conform HGR 286/31.03.2011 pentru aprobarea Regulamentului cadru privind stabilirea principiilor generale de ocupare a unui post vacant sau temporar vacant corespunzător funcțiilor contractuale și a criteriilor de promovare în grade sau trepte profesionale imediat superioare a personalului contractual din sectorul bugetar plătit din fonduri publice, Titlul II, care la art. 41(2) prevede că "promovarea persoanelor încadrate cu contract individual de muncă în grade sau trepte profesionale se face, de regulă, pe un post vacant, iar în situația în care nu există un asemenea post se face prin transformarea postului din statul de funcții în care acestea sunt încadrate într-unul de nivel imediat superior ".
În acest sens, a invocat și disp.art. 11 (1) din legea 284/2010, Anexa nr. III "Familia ocupațională de funcții bugetare "Sănătate", Cap. II, potrivit cărora" In unitățile sanitare publice din sistemul sanitar promovarea în funcții, grade și trepte profesionale se face potrivit metodologiei legale în vigoare, prin transformarea postului avut într-un post corespunzător promovării", precum și ale art.26 (3) din lege care prevăd că „In situația în care nu există un post vacant, promovarea personalului plătit din fonduri publice în funcții, grade sau trepte profesionale se va face prin transformarea postului din statul de funcții în care acestea sunt încadrate într-unul de nivel imediat superior."
In dovedirea cererii de apel, în afară de proba cu înscrisuri administrată în fața primei instanțe, s-a solicitat completarea probelor administrate în fața primei instanțe, cu probe noi și anume proba cu expertiza financiar-contabilă pentru a stabili cuantumul drepturilor salariale pentru perioada 26.06.2012 și până la data plății efective a drepturilor salariale, numai în cazul în care spitalul ar cădea în pretenții.
De asemenea, în cazul în care se va dispune menținerea sentinței civile nr.81/2015, a solicitat chemarea în garanție a Ministerului Sănătății (art.72-74), întrucât în baza art. 14 din HGR nr. 144/2010, spitalul în calitate de unitate subordonată Ministerului Sănătății a solicitat aprobarea Ministerului Sănătății în vederea promovării reclamatei, însă M. Sănătății a răspuns în sensul că nu poate fi promovată, fiind absolventă cu diplomă de licență în altă specializare decât cea pe care este încadrată și salarizată.
Față de cele menționate mai sus, a solicitat respingerea cererii formulată de reclamantă.
In drept, a întemeiat prezenta cerere de apel pe dispozițiile art.466-480 NCPC, prevederile Legii nr.284/2010, Legii nr.283/2011, Ordinul Ministerului Sănătății nr.1470/2011, punctul 20 din OUG nr.35/2012, art.14 alin.4 din HGR nr.144/2010.
Intimata reclamantă a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului și menținerea sentinței Tribunalului D., ca fiind temeinică și legală.
Curtea, examinând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate, în limitele efectului devolutiv prevăzute de art.477-478 NCPC, apreciază că apelul este fondat, pentru următoarele considerente:
Admițând acțiunea și obligând pârâtul la încadrarea reclamantei pe funcția de asistent medical principal cu studii superioare, începând cu 01.07.2012, cu plata diferențelor salariale aferente, prima instanță a examinat doar îndeplinirea condițiilor necesare pentru încadrare pe această funcție prevăzute de art.1961 din Legea nr.95/2006, fără a avea în vedere și cerințele impuse de lege în legătură cu finanțarea postului pe care s-a solicitat această încadrare.
Sub acest aspect, Curtea reține că din economia dispozițiilor art. 196 ind. 1 din Legea nr.95/2006 rezultă că încadrarea în funcția corespunzătoare studiilor superioare absolvite de asistentul medical are loc ca urmare a unei promovări.
Cum reclamanta este personal contractual bugetar, dispozițiile art. 196 ind.1 din Legea nr.95/2006 nu pot fi interpretate într-un context izolat ci în concordanță cu normele care reglementează promovarea personalului plătit din fonduri publice.
Astfel, potrivit art. 26 alin (1) – (5) din Legea 284/2010, cu modificările si completările ulterioare si art. 41 si următoarele din Regulamentul-cadru privind stabilirea principiilor generale de ocupare a unui post vacant sau temporar vacant corespunzător funcțiilor contractuale si a criteriilor de promovare în grade sau trepte profesionale imediat superioare a personalului contractual din sectorul bugetar plătit din fonduri publice, aprobat prin HG 286/2011, promovarea persoanelor încadrate cu contract individual de muncă în grade sau trepte profesionale se face, de regulă, pe un post vacant sau temporar vacant, iar în situația în care nu există un asemenea post se face prin transformarea postului din statul de funcții în care acestea sunt încadrate într-unul de nivel imediat superior.
Dispoziții speciale privind promovarea în funcții, grade și trepte profesionale în cadrul unităților sanitare publice se regăsesc în art. 11 capitolul II, Anexa III, Legea 284/2010, potrivit cărora promovarea se face conform metodologiei legale în vigoare, prin transformarea postului avut într-unul corespunzător promovării.
Parcurgerea acestei metodologii legale implică formularea unei propuneri de transformare a postului de către spital și, mai apoi, aprobarea acesteia de către ordonatorul de credite, în condițiile în care se constată că domeniul de activitate și domeniul studiilor superioare absolvite de salariat sunt corelate în sensul celor stabilite de art.196 ind.1 din Legea 95/2006.
In vederea aplicării acestor dispoziții speciale, atât în anul 2011 (filele 47-49), cât si în anul 2014 ( filele 31-39), spitalul pârât a propus Ministerului Sănătății aprobarea statelor de funcții modificate în vederea promovării reclamantei.
Demersul spitalului a fost unul legal, acesta neavând competența de a dispune el însuși promovarea prin transformarea postului reclamantei într-unul de nivel imediat superior. Din conținutul dispozițiilor art.7 (3), art. 14 (4) din HG 144/2010 privind organizarea și funcționarea Ministerului Sănătății rezultă că Ministerului Sănătății, ca ordonator de credite, i-a fost rezervată prerogativa modificării statului de funcții, în măsura în care sunt îndeplinite condițiile legale pentru promovare.
In cauză, M. Sănătății a decis respingerea propunerii de aprobare a transformării postului, apreciind că reclamanta nu îndeplinește condițiile legale pentru a fi promovată prevăzute de art.1961 din Legea nr.95/2006, astfel cum rezultă din adresele înregistrate la spital sub nr. 87/03.01.2012 și nr._/12.09.2014 ( filele40-41 si 53-55).
Având în vedere că transformarea postului în vederea promovării reclamantei nu a fost aprobată de către M. Sănătății, spitalul nu putea realiza promovarea reclamantei pe funcția de asistent medical principal cu studii superioare, întrucât nu era asigurată salarizarea necesară unui astfel de post, ce nu se regăsea în structura sa organizatorică.
Din această perspectivă, Curtea apreciază că acțiunea promovată împotriva spitalului se impunea a fi respinsă, neputându-se reține că a refuzat nejustificat promovarea reclamantei, acesta acționând în limita competențelor ce i-au fost conferite de lege.
In ceea ce privește motivele pentru care s-a refuzat de către minister transformarea postului reclamantei în vederea promovării, în raport de condițiile prevăzute de art. 1961 din Legea nr.195/2006, Curtea apreciază că examinarea acestora devine inutilă în prezentul dosar, de vreme ce reclamanta nu a înțeles să cheme în judecată M. Sănătății pentru a-i da posibilitatea să se apere în fapt si în drept față de pretențiile acesteia. Curtea reamintește că în vederea pronunțării unei hotărâri legale si temeinice activitatea de cercetare si dezbatere a fondului unui proces trebuie să se desfășoare cu respectarea tuturor principiilor si garanțiilor procesuale.
Având în vedere starea de fapt și dispozițiile legale aplicabile, precum și modul de formulare a cererii de chemare în judecată, Curtea reține că, în lipsa finanțării postului pe care se solicită promovarea reclamantei, finanțare asupra căreia M. Sănătății a fost organul competent a decide, acțiunea reclamantei nu poate fi admisă.
D. urmare, se va admite apelul ca fondat și, în temeiul art.480 alin.1-3 NCPC, se va schimba sentința atacată, în sensul că se va respinge acțiunea.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de pârâtul S. C. JUDEȚEAN DE URGENȚĂ C., cu sediul în C., ., jud. D., împotriva sentinței civile nr. 7166/04.12.2014, pronunțată de Tribunalul D. – Secția de Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata reclamantă O. C. N., domiciliată în C., .. 39, jud. D., având ca obiect drepturi bănești.
Schimbă sentința atacată în sensul că respinge acțiunea formulată de reclamanta O. C. N..
Decizie definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 28 Aprilie 2015
Președinte, N. D. | Judecător, Florența C. C. | |
Grefier, A. P. |
Red. Jud. C.F. C.
Tehnored. A.P.
4 ex/15.05.2015
Jud. fond G. Simoin
| ← Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr.... | Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr.... → |
|---|
