Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr. 1805/2015. Tribunalul CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1805/2015 pronunțată de Tribunalul CONSTANŢA la data de 12-08-2015 în dosarul nr. 2531/118/2015
Dosar nr._
TRIBUNALUL C.
SECȚIA I CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR.1805
Ședința publică din 12 august 2015
PREȘEDINTE – A. C.
ASISTENȚI JUDICIARI
R. G.
M. B.
GREFIER – S. M. S.
S-a luat în examinare acțiunea civilă formulată de reclamanta R. L. A. reprezentată de S. L. AL SALARIAȚILOR DIN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR C. cu sediul în C., . nr. 13, județ C. în contradictoriu cu pârâtul L. T. MURFATLAR cu sediul în C., .. 50, județ C., având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită, în condițiile art. 154 și următoarele Cod de procedură civilă.
Acțiunea este scutită de plata taxei judiciare de timbru conform art. 157 din Legea nr. 263/2010
S-a făcut referatul oral asupra cauzei de către grefierul de ședință, care evidențiază părțile, obiectul litigiului și mențiunile privitoare la îndeplinirea procedurii de citare, după care:
Instanța dispune rectificarea citativului, în sensul că reclamant este persoana fizică prin S. L. al Salariaților din Învățământul Preuniversitar C. și rămâne în pronunțare pe fondul cauzei.
TRIBUNALUL
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului C. sub nr._, reclamanta R. L. A. prin reprezentant S. L. al Salariaților din Învățământul Preuniversitar C. a chemat în judecată pe pârâtul L. T. MURFATLAR, solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să oblige pârâtul la plata daunelor-interese moratorii, respectiv dobânzi legale, reprezentând echivalentul prejudiciului suferit prin executarea cu întârziere a obligației de plată stabilite irevocabil prin Sentința civilă nr. 5997/12.11.2012 pronunțată de Tribunalul C., pe ultimii trei ani anterior introducerii cererii și în continuare, pentru viitor, până la achitarea integrală a sumelor datorate cu titlu de drepturi salariale.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că prin sentința civilă indicată mai sus, pronunțată de Tribunalul C., pârâtul a fost obligat la plata diferențelor de drepturi salariale neacordate membrilor de sindicat, rezultate din neaplicarea Legii nr. 221/2008 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 15/2008 în perioada 1 octombrie 2008 - 31 decembrie 2009 sau, după caz, din neaplicarea dispozițiilor în materia salarizării prevăzute de Legea cadru nr. 330/2009 și Legea nr. 285/2010, reprezentând diferența dintre drepturile salariale efectiv încasate și cele cuvenite pentru perioada 01.01._11, actualizate în funcție de rata inflației, la data efectivă a plății.
A mai susținut reclamanta că deși se află în posesia unui titlu executoriu, nici până la această dată pârâtul nu au înțeles să își execute obligația de a achita în întregime sumele datorate, doar o parte dintre aceste drepturi fiind achitate benevol, pârâtul prevalându-se de dispozițiile O.U.G. nr.71/2009, care a eșalonat obligația de plată a sumelor datorate.
A învederat reclamanta că prin adoptarea Legii 230/2011 de aprobare a OUG 71/2009 și reeșalonarea plății titlurilor executorii până în anul 2016, s-a ajuns la o situație prejudiciabilă, întrucât hotărârile judecătorești irevocabile vor fi puse în executare după mai mult de 8 ani, ceea ce depășește cu mult exigențele de rezonabilitate pe care le reclamă garanțiile instituite prin art. 6 din CEDO și art. 1 din Primul Protocol adițional.
Imposibilitatea de a obține executarea acestor hotărâri judecătorești într-un termen rezonabil constituie și o ingerință în dreptul de proprietate al reclamanților, iar prin neexecutarea creanțelor stabilite pe cale judiciară s-a adus atingere dreptului la un proces echitabil care, potrivit jurisprudenței Curții de la Strasbourg cuprinde și executarea hotărârii judecătorești, indiferent de instanța care o pronunță deoarece, dacă ordinea juridică internă a unui stat nu permite ca o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă să rămână fără efect în detrimentul unei părți, dreptul de acces la justiție ar fi iluzoriu (cauzele: Ș. contra României, S. contra României).
A mai susținut reclamanta că sunt îndeplinite toate condițiile legale pentru admiterea acțiunii.Astfel, cât privește prejudiciul, fiind vorba de plata unei sume de bani, acesta nu trebuie probat, prin excepție în asemenea situație întinderea lui este fixată de lege la dobânda legală, legea considerând că lipsa de folosință a sumei datorate produce creditorului obligației un prejudiciu egal cu dobânda legală.
În acest sens, au fost invocate dispozițiile art. 1535 N.C.civ. și cele ale art. 166 alin. 4 Codul muncii, din coroborarea cărora rezultă dreptul că creditorului la obținerea unei dezdăunări derivate din neexecutarea obligației la timp, se referă la beneficiul nerealizat ( lucrum cesans ), ca parte componentă a prejudiciului (damnum emergens), care trebuie privită ca o chestiune distinctă de actualizarea cu rata inflației a sumelor datorate inițial; o astfel de actualizare antrenează și ea răspunderea debitorului pentru neexecutarea la timp a obligației de plată a unei sume de bani, însă întemeiată pe o altă cauză.
În susținerea cererii, reclamanta a invocat și Decizia în interesul legii nr. 2/2014, prin care Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că angajatorii din sectorul bugetar datorează dobânda legală pentru plata eșalonată a creanțelor stabilite prin titluri executorii.
În dovedirea cererii, reclamanta a depus la dosar Sentința civilă nr. 5997/12.11.2012 pronunțată de Tribunalul C. în Dosar nr._ .
În apărare, pârâtul nu a formulat întâmpinare și nu a propus probe.
Din analiza actelor și lucrărilor dosarului rezultă următoarele:
Prin Sentința civilă nr. 5997/12.11.2012 pronunțată de Tribunalul C. în Dosar nr._ pârâtul a fost obligat la calcularea drepturilor salariale rezultate din aplicarea Legii 221/2008 și la plata către reclamantă a diferențelor dintre drepturile salariale efectiv încasate și cele cuvenite pentru perioada 01.10._09, actualizate cu indicele de inflație la data plății efective, corespunzător perioadei efectiv lucrate în unitatea de învățământ.
Prin OUG 71/2009, astfel cum a fost aprobată prin Legea 230/2011, s-a prevăzut plata eșalonată a sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din sectorul bugetar, devenite executorii până la data de 31 decembrie 2011, perioada de executare a obligației de plată fiind 2012-2016.
Prin art. 14 din OG 17/2012, s-a prevăzut că plata neefectuată a sumelor stabilite prin hotărâri judecătorești reprezentând drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din sectorul bugetar, devenite executorii în perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2012, se va realiza în aceleași condiții cu cele prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, aprobată cu modificări prin Legea nr. 230/2011, ale cărei dispoziții se aplică în mod corespunzător.
În cadrul prezentei acțiuni, reclamanta a solicitat obligarea pârâtului la repararea prejudiciului rezultat din executarea cu întârziere a obligației de plată stabilită prin hotărârea judecătorească menționată, prin plata unor daune-interese moratorii egale cu dobânda legală calculată începând cu trei ani anteriori formulării acțiunii și până la executarea obligației de plată.
Procedând la soluționarea acestei cauze, instanța reține că problema de drept dedusă judecății a fost dezlegată prin Decizia în interesul legii nr. 2/17.02.2014, prin care Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că „în aplicarea dispozițiilor art. 1082 și 1088 din Codul civil din 1864, respectiv art. 1.531 alin. (1), alin. (2) teza I și art. 1.535 alin. (1) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, pot fi acordate daune-interese moratorii sub forma dobânzii legale pentru plata eșalonată a sumelor prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din sectorul bugetar în condițiile art. 1 și 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, aprobată cu modificări prin Legea nr. 230/2011”.
Pentru a dispune în acest sens, instanța supremă a reținut îndeplinirea condițiilor de angajare a răspunderii civile, respectiv: existența unei fapte ilicite, vinovăția, existența unui prejudiciu și legătura de cauzalitate dintre acestea.
S-a constatat astfel că prin executarea eșalonată a obligației de plată, creditorul a suferit un prejudiciu a cărui existență este confirmată chiar de OUG 71/2009, prin reglementarea actualizării creanței cu indicele prețurilor de consum comunicat de Institutul Național de S., fiind implicit recunoscută existența prejudiciului cauzat prin executarea eșalonată.
S-a subliniat de ÎCCJ că principiul reparării integrale a prejudiciului suferit de creditor, ca efect al executării eșalonate a titlurilor executorii, impune și remedierea celui de-al doilea element constitutiv al prejudiciului, prin acordarea beneficiului de care a fost lipsit (lucrum cessans), respectiv daune-interese moratorii, sub forma dobânzii legale.
Fără a se contesta împrejurările care au justificat măsurile promovate prin OUG 71/2009, în scopul menținerii echilibrului bugetar, măsuri care nu au afectat substanța dreptului creditorilor, s-a apreciat că acestea nu înlătură de plano aplicarea principiului reparării integrale a prejudiciului, sub aspectul acordării daunelor-interese moratorii, sub forma dobânzii legale.
Cât privește existența unei fapte ilicite, săvârșite cu vinovăție, s-a reținut prin aceeași decizie că aceasta constă în executarea cu întârziere de către debitori a sumelor de bani stabilite prin titluri executorii în favoarea persoanelor din sectorul bugetar.Fapta îmbracă forma ilicitului civil, deoarece OUG 71/2009 nu reprezintă un caz fortuit care să răstoarne prezumția relativă de culpă a debitorului în executarea obligației, întrucât acestui element îi lipsesc două caracteristici esențiale, și anume: natura imprevizibilă a evenimentelor care au fundamentat adoptarea actului și faptul că măsura de eșalonare a procedurii de executare provine chiar de la debitor, iar nu de la un terț.
Întrucât în temeiul art.517 alin.4 C.proc.civ. această decizie în interesul legii este obligatorie pentru instanțele de judecată, se va reține că reclamanta este îndreptățită la plata dobânzii legale aferente debitului rămas neexecutat.
Referitor la termenul înăuntrul căruia se poate solicita plata dobânzii legale, instanța constată că acțiunea reclamanților urmărește valorificarea unui drept de creanță, fiind supusă termenului general de prescripție de 3 ani, prevăzut atât de art. 3 alin.1 din Decretul nr. 167/1958, cât și de art. 2.517 N.C.civ., în privința prescripțiilor începute după . Legii 287/2009.
Totodată, fiind vorba despre despăgubiri rezultate din neexecutarea la timp a obligației de plată a unor drepturi salariale, chiar dacă această obligație a fost stabilită printr-o hotărâre judecătorească, sunt incidente și dispozițiile art. 171 Codul muncii, prin care se stabilește același termen de prescripție de 3 ani, calculat de la data la care drepturile respective erau datorate.
De altfel, prin Decizia nr. 21/22.06.2015 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție-Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în Dosar nr._, la sesizarea Curții de Apel C., (nepublicată în Monitorul Oficial la data pronunțării prezentei sentințe) s-a hotărât că în interpretarea și aplicarea prevederilor art. 1079 alin. 2 pct. 3 din Codul civil de la 1864 și art. 1523 alin. 2 lit. d din Codul civil raportat la art. 166 alin. 1 și 4 din Codul Muncii, republicat, cu modificările și completările ulterioare (art. 161 alin. 1 și 4 din Codul Muncii în forma anterioară republicării) și art. 1088 cod civil de la 1864, art. 2 din O.G. nr. 9/2000, aprobată prin Legea nr. 356/2002, cu modificările și completările ulterioare, art. 2 din O.G. nr. 13/2011, aprobată prin Legea nr. 43/2012, cu modificările și completările ulterioare și art. 1535 din Codul civil, dobânzile penalizatoare datorate de stat pentru executarea cu întârziere a obligațiilor de plată pot fi solicitate pentru termenul de 3 ani de la data introducerii acțiunii.
În cauza de față, deși reclamanta a urmărit respectarea termenului general de prescripție de 3 ani, a raportat acest termen doar la data introducerii acțiunii și a realizat un calcul al termenului în sens invers, fără a ține seama de momentul de început al prescripției.Or, dreptul la acțiune pentru dobânzile penalizatoare, accesorii ale debitului principal, s-a născut de la data pronunțării hotărârii judecătorești executorii, prin care s-a stabilit obligația de plată în sarcina pârâtului, în speță din data de 12.11.2012.
Cum anterior acestei date nu se poate vorbi despre existența unui creanțe în patrimoniul reclamantei, care să fie și purtătoare de dobânzi, pretențiile aferente perioadei 15.04._12, de dinaintea pronunțării titlului executoriu, deși încadrate în termenul general de prescripție de 3 ani, anterior formulării acțiunii, vor fi respinse ca nefondate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte acțiunea formulată de reclamanta R. L. A. reprezentată de S. L. AL SALARIAȚILOR DIN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR C. cu sediul în C., . nr. 13, județ C. în contradictoriu cu pârâtul L. T. MURFATLAR cu sediul în C., .. 50, județ C..
Obligă pârâta să plătească reclamantei dobânda legală aferentă sumelor datorate conform Sentinței civile nr. 5997/12.11.2012, pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului C., începând cu 12.11.2012, până la data plății efective a sumelor menționate prin titlul executoriu.
Respinge pretențiile aferente perioadei 15.04._12 ca nefondate.
Executorie.
Cu apel în 10 de zile de la comunicare, care va fi depus la Tribunalul C..
Pronunțată în ședință publică, azi, 12.08.2015.
PREȘEDINTE, ASISTENȚI JUDICIARI, A. C. M. B. R. G.
GREFIER
S. M. S.
Tehnored.jud.A.C.
4 ex./21.08.2015
| ← Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr.... | Anulare act. Sentința nr. 184/2015. Tribunalul CONSTANŢA → |
|---|
