Obligaţie de a face. Sentința nr. 530/2014. Tribunalul DOLJ

Sentința nr. 530/2014 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 06-02-2014 în dosarul nr. 8791/63/2013

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL D.

SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

SENTINȚA Nr. 530/2014

Ședința publică de la 06 Februarie 2014

Completul compus din:

PREȘEDINTE G. S.

Asistent judiciar C. D.

Asistent judiciar A. V.

Grefier E. C.

Pe rol judecarea cauzei Litigii de muncă privind pe reclamant S. C. și pe pârât ., având ca obiect acțiune în constatare, obligație de a face.

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns: - reclamantul - S. C. reprezentat de avocat C. P., martorul P. V., lipsind - pârât - . .

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care,

Instanța pune în discuție competenta în conformitate cu dispoz. Ncpc.

Avocat C. P. pentru reclamant, având cuvântul, arată că Tribunalul D. este competent.

Având în vedere dispozițiile art. 95 pct.1 din noul C.p.c. și dispozițiile art. 208 și 210 din Legea dialogului social nr. 62/2011, forma actualizată, instanța constată că este competentă material cât și teritorial de a soluționa cauza dedusă judecătii și legal investită.

Instanța pune în discuție durata estimativă a cercetării procesului, în temeiul art. 238 din noul C.p.c.

Avocat C. P. pentru reclamant învederează că dosarul se poate soluționa la acest termen, solicitând încuviințarea probei cu înscrisurile depuse și probei testimoniale cu un martor .

Instanța, în temeiul art. 238 din noul C.p.c., estimează durata cercetării la primul termen de judecată - o singură zi.

Instanța în baza art. 258 noul C.p.c., încuviințează proba cu înscrisurile depuse ambelor părți și proba testimonială cu un martor .

Sub prestare de jurământ a fost audiat martorul P. V., a cărui declaratie a fost consemnată și depusă la dosarul cauzei .

În raport de dispozițiile art. 244 noul C.p.c., instanța declară încheiată cercetarea procesului.

Nemaifiind alte cererii de formulat și constatându-se dosarul în stare de judecată, s-a acordat cuvântul pe fondul cauzei.

Avocat C. P. pentru reclamant, având cuvântul, pune concluzii de admiterea acțiunii așa cum a fost formulată; fără cheltuieli de judecată.

INSTANȚA

Asupra cererii de față constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la data de 29.04.2013 sub numărul_ pe rolul Tribunalului D. – Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, reclamantul S. C. a chemat în judecată pe pârâta . solicitând instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să se constate că activitatea desfășurată în perioada 20.07._01 se încadrează în grupa a II-a de muncă, în procent de 100 % din programul de lucru, în temeiul dispozițiilor Ordinului nr. 50/1990, Anexa 2, pct. 69, 42 și 49, precum și obligarea pârâtei să elibereze o adeverință în acest sens.

În fapt, a arătat că în perioada indicată a fost salariatul pârâtei, având funcția de bobinator, desfășurându-și activitatea în cadrul Diviziei Mașini Electrice Rotative – Atelierul bobinaj curent alternativ.. A precizat că în exercitarea meseriei a efectuat operații de degresare chimică cu solvenți organici și soluții alcaline, a lucrat cu material electroizolant, bandă de sticlă impregnate în rășină, șnur poliesteric foarte periculos, aliaje de lipit care prin încălzire degajă fum toxic, azbest și sticlă.

În drept, a invocat prevederile Ordinului nr. 50/1990, Anexa 2, pct. 69, 42, 49.

În scop probator a atașat la cerere în copie: cartea de identitate, carnetul de muncă și practică judiciară.

La data de 04.10. 2013, pârâta a depus la dosarul cauzei întâmpinare prin care a solicitat instanței respingerea acțiunii ca neîntemeiată.

A învederat că reclamantul a fost salariat al unității în meseria de bobinator în cadrul Diviziei Mașini Electrice Rotative - Atelierul bobinaj curent alternativ, loc de muncă ce nu a fost încadrat în grupa a II-a. Simpla solicitare nu este un motiv suficient pentru acordarea automată a grupelor de muncă, ci este necesar să se parcurgă procedura prevăzută de actul normativ.

În drept au fost invocate dispozițiile art. 205-208 Cod procedură civilă.

În scop probator pârâta a atașat la întâmpinare în copie următoarele Anexa nr. 7 la CCM pe anul 1992 privind condițiile de muncă la Divizia Mașini Electrice Rotative și tabelul nominal cu personalul încadrat în grupă de muncă.

Reclamantul, prin apărător, a depus răspuns la întâmpinare prin care a reiterat susținerile din acțiunea introductivă.

La solicitarea reclamantului, în cauză a fost audiată martora P. Victortia, a cărei depoziție a fost consemnată și atașată la dosar.

Analizând totalitatea probelor administrate în cauză, precum și prevederile legale incidente, instanța reține următoarele:

În perioada dedusă judecății, reclamantul a fost salariat al unității pârâte în meseria de bobinator în cadrul Divizia Mașini Electrice Rotative - Atelierul bobinaj curent alternativ, unde a desfășurat operații de degresare chimică cu solvenți organici și soluții alcaline, de lipire a bobinelor cu cositor, a lucrat cu material electroizolant, bandă de sticlă impregnate în rășină, șnur poliesteric foarte periculos, aliaje de lipit care prin încălzire degajă fum toxic, azbest și sticlă, aceste operațiuni fiind executate 100% din programul normal de lucru.

Din declarația martorei P. Victortia reiese că aceasta, împreună cu reclamantul, au lucrat în perioada de timp specificată în cererea de chemare în judecată, în aceleași condiții și loc de muncă. Martora a arătat că în cadrul atelierului în care și-au desfășurat activitatea lucrau 15 bobinatori, iar temperaturile din atelier erau extreme, vara foarte cald și iarna foarte frig, fără sistem de ventilație. Martora a mai precizat că atelierul în care reclamantul și-a desfășurat activitatea se afla într-o hală foarte mare în care mai funcționau Atelierul de construcții metalice, Atelierul vopsitorie, Atelierul Strungărie..

Din carnetul de muncă al reclamantului, depus în copie la dosar, coroborat cu declarația martorei, rezultă funcțiile și condițiile de muncă ale reclamantei, acestea încadrându-se în ipotezele reținute de dispozițiile Ordinului nr.50/1990, Anexa 2, pct. 69, 42 și 49.

Instanța va avea în vedere si faptul că mai mulți colegi ai reclamantului, care lucrau în aceleași condiții ca și acesta au obținut recunoașterea grupei de muncă, prin intermediul unor hotărâri judecătorești irevocabile, pronunțate în contradictoriu cu pârâta din speța de față.

Tribunalul va face aplicarea în acest sens a jurisprudenței CEDO, care în cauza B. a decis că jurisprudența contradictorie a unei instanțe poate fi asimilată unui diferențieri de tratament care nu se bazează pe nici o justificare obiectivă și rezonabilă. Prin urmare, s-a decis că o astfel de diferențiere constituie o încălcare a articolului 14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, combinat cu articolul 1 din Protocolul nr. 1.

În consecință, instanța va admite cererea și va constata că activitatea desfășurată de reclamant în perioada 20.07._01 se încadrează în grupa a II-a de muncă, în procent de 100 % din programul de lucru, în temeiul dispozițiilor Ordinului nr. 50/1990, Anexa 2, pct. 69, 42 și 49.

În temeiul art.40 alin.2 lit. h) din Codul muncii, instanța va obliga pârâta să elibereze reclamantului o adeverință în acest sens.

Opinia asistenților judiciari este conformă cu hotărârea și considerentele prezente.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite cererea formulată de reclamantul S. C., având CNP_, cu domiciliul în C., ., .. 2, ., jud. D., în contradictoriu cu pârâta ., cu sediul în C., .. 80, jud. D..

Constată că activitatea desfășurată de reclamant în perioada 20.07._01 se încadrează în grupa a II-a de muncă, în procent de 100 % conform Ordinului nr. 50/1990, Anexa 2, pct. 69, 42 și 49.

Obligă pârâta să elibereze reclamantului adeverință în acest sens.

Executorie.

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare. Cererea de declarare a apelului se va depune la Tribunalul D..

Pronunțată în ședința publică de la 06 februarie 2014.

Președinte, Asistenți judiciari, Grefier,

G. S. C. D. A. V. E. C.

Red.Jud.G.S., As.jud.A.V.

4 ex./24.02.2014

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Obligaţie de a face. Sentința nr. 530/2014. Tribunalul DOLJ