Obligaţie de a face. Sentința nr. 1539/2014. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1539/2014 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 20-03-2014 în dosarul nr. 12178/63/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINȚA Nr. 1539/2014
Ședința publică de la 20 Martie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE G. S.
Asistent judiciar C. D.
Asistent judiciar A. V.
Grefier E. C.
Pe rol judecarea cauzei Litigii de muncă privind pe reclamant B. G.
și pe pârât ., având ca obiect acțiune în constatare, obligație de a face.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns reclamantul B. G. asistat de avocat M. L.., martorul G. I., lipsind pârât - .
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care,
Instanța pune în discuție competenta în conformitate cu dispoz. Ncpc.
Sub prestare de jurământ, a fost audiat martorul G. I. a cărui declaratie a fost consemnată și depusă la dosarul cauzei. .
În raport de dispozițiile art. 244 noul C.p.c., instanța declară încheiată cercetarea procesului.
Nemaifiind cereri de formulat și excepții de invocat, s-a acordat cuvântul pe fond.
Avocat M. L. pentru reclamant, având cuvântul, pune concluzii de admiterea acțiunii, cheltuielile de judecată urmând a fi solicitate pe cale separată.
INSTANȚA
Asupra cauzei de față constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la data de 26.07.2013 pe rolul Tribunalului D. – Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, reclamantul B. G. a chemat în judecată pe pârâta . instanței ca prin hotărârea ce va pronunța să se constate că activitatea pe care a desfășurat-o în cadrul unității pârâte se încadrează în grupa a II – a de muncă, în procent de 100%, pentru perioada 18.10._01 conform Ordinului nr. 50/1990, art. 3, 6 și 7, cu obligarea pârâtei la eliberarea unei adeverințe în acest sens.
În fapt, a arătat că în perioadele 18.10._01, a fost salariat al pârâtei în funcția de lăcătuș întreținere, desfășurându-și activitatea în locuri de muncă ce se încadrează în grupa a II-a de muncă. A mai arătat că, societatea angajatoare avea numai locuri unde se lucra cu substanțe toxice, caustice pulverulente, electroizolante, precizând, totodată că și alți colegi ai reclamantului, care au avut aceeași funcție și au lucrat în aceleași condiții au obținut prin hotărâri judecătorești încadrarea în grupa a II-a de muncă.
În drept au fost invocate dispozițiile Ordinului 50/1990, art. 3, p și 7.
În scop probator a depus la dosarul cauzei în copii certificate pentru conformitatea cu originalul cartea de identitate, carnetul de muncă, contractul individual de muncă și fișa postului.
La data de 07.11.2013, la solicitarea instanței în etapa regularizării cererii, reclamantul a depus precizare la acțiunea introductivă, prin care a menționat că locul de muncă în care și-a desfășurat activitatea în perioada dedusă judecății este Fabrica de Transformatoare, iar secțiile în care a lucrat sunt bobinaj, montaj general, transformatoare, etc. A mai precizat că temeiul e drept pe care își întemeiază acțiunea este Ordinul nr. 50/1990, Anexa 2, pct. 68 și art. 40, alin. 2 lit. h din Codul muncii.
La data de 13.12.2013, pârâta a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată. Pârâta a arătat că reclamantul a fost angajat în cadrul Diviziei Transformatoare, Secția Pregătiri, Atelierul Întreținere, ca lăcătuș, iar în această secție au fost încadrați în grupă de muncă numai salariații care au lucrat efectiv la pregătiri izolații sticlă în cadrul Atelierului pregătiri trafo uscate, conform Ordinului nr. 50/1990, Anexa II, pct. 68/79.
Pârâta a solicitat de asemenea și judecarea în lipsă conform art 223 alin. 3 NCPC și a depus la dosarul cauzei în copie un tabel cu locurile de munca pe categorii de personal care beneficiau de grupa a II a, conform Ordinului nr. 50/1990, privind condițiile de muncă la Divizia Trafo, tabelul cu personalul încadrat în grupe de muncă din 1994.
La data de 23.12.2013, reclamantul a depus răspuns la întâmpinare prin care a reiterat susținerile din acțiunea introductivă.
La termenul din data de 20.03.2014, instanța a încuviințat proba cu înscrisuri solicitată de părți și proba testimonială cu un martor solicitată de reclamant, în cauză fiind audiat sub prestare de jurământ religios martorul G. I., depoziția acestuia fiind consemnată și atașată la dosar.
Analizând actele și lucrările dosarului, văzând și prevederile legale în materie, instanța reține următoarele:
Reclamantul a fost salariatul unității pârâte, cu contract de muncă pe durată nedeterminată, în perioada 18.10._01, menționată în acțiune.
Conform mențiunilor din carnetul de muncă la data de 18.10.1976 reclamantul a fost angajat pe durată nedeterminată în funcția de lăcătuș întreținere până la 20.02.1978, când a fost încorporat. Din data de 26.06.1979, conform mențiunilor din carnetul de muncă, reclamantul a fost reîncadrat tot ca lăcătuș întreținere.
Din declarația martorului G. I., rezultă că reclamantul a ocupat funcția de lăcătuș întreținere pe perioada dedusă judecății, acesta relatând că au lucrat împreună după 1970, la Fabrica Transformatoare. A menționat ca reclamantul a desfășurat în procent de 100% din timpul de lucru, activitatea de lăcătuș întreținere, în toate atelierele în care erau condiții deosebite de muncă: turnătorii, forje, vopsitorie, etc., lucrând cu substanțe toxice, precum azbest, tricloretilena si soda caustica, iar hala în care muncea își desfășurau activitatea mai multe ateliere și nu era prevăzută cu un sistem de ventilație corespunzător și cu temperaturi extreme. Reclamantul efectua activitatea de reparate a utilajelor defecte din diverse ateliere, activitate care presupunea demontarea utilajelor, spălarea cu solvenți chimici, înlocuirea pieselor defecte și apoi montarea lor la loc.
Din declarația martorului, care a fost coleg de muncă cu reclamantul, în cadrul aceluiași atelier, rezultă faptul că activitatea desfășurată în condițiilor descrise se exercita pe tot parcursul programului de lucru. Martorul a mai arătat că unitatea pârâtă i-a recunoscut încadrarea în grupa a II-a de muncă pe întreaga perioadă lucrată.
Din probele administrate, a rezultat că încadrarea în grupe de muncă s-a făcut într-un mod inechitabil, de vreme ce doar unii dintre salariații care desfășurau aceeași muncă au beneficiat de această încadrare, însă și aceștia din urmă doar pe anumite perioade, deși unitatea pârâtă nu a făcut dovada că s-au schimbat condițiile de muncă.
Împrejurarea că reclamantul nu a fost nominalizat în anexele la contractul colectiv de muncă nu prezintă relevanță și nu conferă acțiunii promovate de acesta un caracter inadmisibil, întrucât Ordinul nr. 50/1990 invocat de aceasta are deplină aplicabilitate pe perioada dedusă judecății, raporturile de muncă fiind guvernate de acest act normativ până la data abrogării lui (01.04.2001).
Activitatea desfășurată de reclamant se încadrează în grupa a II-a de muncă potrivit Anexei II pct. 69, din Ordinul 50/1990 care prevede ca activitatea de ,, degresare chimica cu solventi organici sau cu solutii alcaline" se incadreaza in grupa a II a de munca, respectiv ,, personalul de la locurile de munca sau activitatile cu conditii de munca nocive, grele sau periculoase, cu temperature scazute sau ridicate, in mediu cu pulberi diverse, umiditate, zgomot, trepidatii, gaze, toxice, radiatii" poate beneficia de dispozitiile Ordinului 50/1990.
Principiul de bază al încadrării în grupele de muncă este cel al analizei condițiilor de muncă, care trebuie să aibă în vedere condițiile concrete de muncă.
Ordinul nr. 50/1990 a suferit numeroase modificări și completări, iar pentru unele categorii de personal, angajatorii au acordat pe cale administrativă grupe superioare de muncă, chiar în absența unei enunțări exprese în ordin.
În acest sens, al principiului caracterului nelimitativ este și decizia nr. 258/20.09.2004 a ÎCCJ conform căreia nu se poate restrânge aplicarea Ordinului nr. 50/1990 numai la activitățile și funcțiile prevăzute în forma inițială a actului, în lipsa unei dispoziții expres a însuși organului de autoritate emitent sau a unui act normativ de ordin superior.
Tot un principiu, cel al nediscriminării a fost avut în vedere și prin decizia nr. 87/1999 a Curții Constituționale conform căreia nu există nici o rațiune să se mențină un regim discriminatoriu în materia grupelor superioare de muncă pentru persoanele care au activat în aceleași funcții indiferent de perioadă.
Instanța va avea în vedere și faptul că alți colegi ai reclamantului, care au avut meseria de lăcătuș întreținere și care lucrau în aceleași condiții ca și acesta au obținut recunoașterea grupei de muncă, prin intermediul unor hotărâri judecătorești irevocabile, pronunțate în contradictoriu cu pârâta din speța de față.
Tribunalul va face și aplicarea în acest sens a jurisprudenței CEDO, care în cauza B. a decis că jurisprudența contradictorie a unei instanțe poate fi asimilată unui diferențieri de tratament care nu se bazează pe nici o justificare obiectiva si rezonabila. Prin urmare, s-a decis că o astfel de diferențiere constituie o încălcare a articolului 14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, combinat cu articolul 1 din Protocolul nr. 1.
Pentru toate considerentele mai sus expuse, instanța va admite în parte acțiunea precizată și va constata că activitatea desfășurată de reclamant în perioadele 18.10._78 și 26.06._01, se încadrează în grupa a II-a de muncă conform Ordinului nr. 50/1990, anexa II pct.69, în procent de 100%.
Va obliga pârâta sa elibereze reclamantului o adeverință în acest sens, conform art. 40 alin 2 lit. h din Codul muncii.
Opinia asistenților judiciari este conformă cu hotărârea și considerentele sentinței.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte acțiunea precizată formulata de reclamantul B. G., având CNP_, domiciliat în C., . F, ., ., în contradictoriu cu pârâta . sediul in C., .. 80, jud D..
Constată că activitatea desfășurată de reclamant în perioadele 18.10._78 și 26.06._01, se încadrează în grupa a II-a de muncă în procent de 100%, conform Ord.nr.50/1990, anexa II, pct.69 .
Obligă pârâta să emită reclamantului adeverință în acest sens.
Cu drept de apel în 10 zile de la comunicare. Declarația de apel se va depune la Tribunalul D..
Pronunțată în ședința publică de la 20 martie 2014.
PREȘEDINTE, Asistenți judiciari, Grefier,
G. S. C. D. A. V. E. C.
Red.Jud.G.S./As.jud.A.V.
4 ex./26.03.2014
| ← Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr.... | Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr.... → |
|---|
