Acţiune în constatare. Sentința nr. 501/2015. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 501/2015 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 03-02-2015 în dosarul nr. 9798/63/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINȚA Nr. 501/2015
Ședința publică de la 03 Februarie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. N.
Asistent judiciar G. A. D.
Asistent judiciar I. G.
Grefier E. C.
Pe rol judecarea cauzei Litigii de muncă privind pe reclamant I. G.
și pe pârât ., având ca obiect acțiune în constatare obligatia de a face
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns: - reclamant - asistat de avocat D. A. martor C. I., lipsind pârât - .
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care,
Sub prestare de jurământ a fost audiat martorul C. I., a cărui declaratie a fost consemnată și depusă la dosarul cauzei .
În raport de dispozițiile art. 244 noul C.p.c., instanța declară încheiată cercetarea procesului.
Nemaifiind alte cererii de formulat și constatându-se dosarul în stare de judecată, s-a acordat cuvântul pe fondul cauzei.
Avocat D. A. pentru reclamant, având cuvântul, pune concluzii de admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, fără cheltuieli de judecată
INSTANȚA
Asupra cauzei de față
Prin acțiunea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 30.06.2014, reclamantul I. G. a chemat în judecată pe pârâta S.C. ELECTROPUTERE S.A. C., solicitând să se constate că activitatea desfășurată în perioadele 03.12._76, 24.02._93 în cadrul pârâtei se încadrează în grupa a II-a de muncă, în procent de 100 %, conform Ordinului nr. 50/1990, pct. 3, Anexa II, art. 34, art. 69, art. 158, art. 160 și să fie obligată la eliberarea unei adeverințe în acest sens .
În motivare, reclamantul a arătat că a fost angajatul pârâtei S.C. ELECTROPUTERE S.A C., în perioadele sus menționate, în funcția de presator metale la rece si reglor în cadrul Atelierului Prese sectia constructii metalice din cadrul Fabricii Aparataj Electric conform inregistrarilor din carnetul de munca.
Menționează că pe toată perioada contractului de muncă și 8 ore pe zi a lucrat într-un mediu nociv, efectuând operații cu utilaje și materiale de risc foarte ridicat și periculos cum ar fi: prese, tablă silicioasă, tricloretilenă, gaz, mică, azbest, whittespirit, solvenți organici etc.
Activitatea desfășurată presupunea confecționarea tolelor terminale pentru miezurile magnetice, tăierea la ghilotină a rulourilor din tablă silicoasă în forma pătrată, punând tamburul de tablă silicoasă pe o mașină cu cilindri, tabla era degresată cu solvent, organic, era tăiată la anumite dimensiuni, discurile erau transportate la o presă hidraulică, unde prin matrițare le debita sub formă de discuri, confecționarea din tablă cu bătaie la rece de prese automate a discurilor, precum și confecționarea tolelor din tabla silicioasă pentru motoarele electrice.
Printre operațiile pe care le executa, reclamantul enumeră: degresarea tablei cu tricloretilenă sau diluant, sudarea unor tole în formă de I la fiecare dinte, ajustare prin polizarea și șlefuirea discurilor cu piatră abrazivă. Pentru confecționarea tolelor din tablă silicioasă tăia rulourile de tablă la ghilotină, rezultând pulberi de siliciu pe care le inhala involuntar.
In perioada 01.1._93 când a lucrat ca reglor in cadrul aceluiasi atelier prese a desfasurat activitatile ca si mai înainte ca presator in plus facea reglarea mecanica a preselor, montarea matritelor si stantelor de prese, manipula manual presele care aveau peste 50 kg.
Activitatea se desfășura în condiții de muncă grele, periculoase, nocive, la temperaturi scăzute iarna, ridicate vara. În cadrul atelierului - prese exista cel mai puternic zgomot din fabricii datorită preselor care tot timpul " tocau tabla ".
De altfel, atelierul prese este nominalizat în toate anexele la CCM ca loc cu condiții grele și nocive, principala noxă constituindu-l zgomotul foarte puternic, căldura excesivă, trepidațiile, gazele toxice ce proveneau și din alte ateliere. Ca și substanțe toxice, enumeră vaporii de tricloretilenă și soda caustică, pulberi de siliciu, azbest, vapori de whitespirt, gaz sau solvenți organici și noxele degajate în timpul lucrului, toate aceste noxe ridicându-se în mediul înconjurător, fiind inspirate, stația de vopsit fiind în aceeași incintă.
De fapt, atelierele din fabrica MER nu sunt separate fizic, ci doar organizatoric, nu există ziduri sau alte construcții etanșate care să separeu mediile de lucru din diverse ateliere.
Își întemeiază acțiunea pe dispozițiile Ordinului nr. 50/1990, pct. 3, Anexa II, art. 34, art 69, 158, și art. 160, corob . cu pct. 3 din Ordinul 50/1990.
În scop probatoriu, a depus la dosar fotocopii de pe cartea de identitate, carnetul de muncă, înscrisuri privind locurile de muncă cu condiții grele, periculoase, nocive, Buletine de determinări de toxicologie sanitară în mediul de muncă, practică judiciară, proces-verbal de informare prealabilă și a solicitat audierea martorului. C. I..
Pârâta a formulat întâmpinare, prin care a invocat exceptia prescriptiei dreptului la actiune motivat de faptul ca au trecut mai mult de 12 ani de la abrograrea Ordinului 50/1990 si a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, arătând că reclamantul a desfășurat activități ce nu sunt încadrate în grupă de muncă.
Astfel, arată că reclamanta a fost angajată în meseria de presator metale la rece si reglor în cadrul Atelierului Prese sectia constructii metalice din cadrul Fabricii Aparataj Electric .
Activitatea desfășurată de reclamantă nu era prevăzută la nici o poziție în Ordinul 50/1990 și nivelul zgomotului măsurat se găsea sub cel maxim admis, nefăcându-se nominalizarea în grupa de muncă deoarece se încălcau normele legale, angajatorul plătind contribuția pentru fondul de pensii în cote majorate doar pentru salariații nominalizați și încadrați în grupa de muncă, iar reclamanta nu s-a aflat printre aceștia.
În drept, invocă disp. art. 205-208 c.p.c.
În dovedire, pârâta a anexat, în copie, înscrisuri privind locurile de muncă și personalul încadrat în grupa a I-a și a II - a de muncă.anexa 7 la CCM
La solicitarea reclamantei a fost încuviințată proba cu un martor pentru a se dovedi condițiile de la locul de muncă, fiind audiat martorul C. I..în ședința publică din 03.02.2015 declarația sa fiind consemnată și atașată la dosar.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Instanta in baza art 248 cod proc civila se va pronunta asupra exceptiei prescriptiei dreptului la actiune pe care o va respinge cu urmatoarea motivare :
Noul cod civil reglementează atât situațiile de imprescriptibilitate a dreptului la acțiune, cât și cazurile în care se instituie termene speciale de prescripție sau cazuri speciale în care intervine prescripția. Art. 2502 stabilește caracterul de excepție al imprescriptibilității dreptului la acțiune și reglementează în mod expres cazurile concrete de imprescriptibilitate în materii în care protecția specială este necesară.
Astfel, potrivit art. 2502 alin. 2 N.C.civ., dreptul la acțiune este imprescriptibil în cazurile prevăzute de lege, precum și ori de câte ori, prin natura sau obiectul dreptului subiectiv ocrotit, exercițiul său nu poate fi limitat în timp.
Sunt considerate, ca având caracter imprescriptibil o . acțiuni în justiție între care și acțiunea în constatarea existenței sau inexistenței unui drept.
Acțiunea formulată este o acțiune în constatare, care are ca scop constatarea judecătorească a existenței dreptului subiectiv al reclamantului față de pârâtă.
Acțiunea este imprescriptibilă deoarece reclamantul nu urmărește un drept patrimonial sau obligarea pârâtei la executarea unei pretenții, ci solicită ca instanța să constate existența unui drept stabilit prin Ordinul 50/1990, respectiv grupa de muncă, iar Ordinul 50/1990 și actele normative ce-l succed și-l completează nu prevăd nici un termen în care trebuie stabilite grupele de muncă de către patronate și sindicate.
Totodată, în ipoteza în care s-ar aprecia că acțiunea poartă asupra realizării unui drept cu caracter patrimonial, aceasta nu trebuia să constate prescris dreptul la acțiune în conformitate cu art. 3 din Decretul 167/1958, întrucât, în conformitate cu legislația europeană care are prevalență asupra normelor legale ale dreptului intern, drepturile salariale, cât și dreptul la pensie, reprezintă un veritabil drept de proprietate al persoanei, caz în care dreptul la acțiune în realizarea acestui drept de proprietate este imprescriptibil.
Ca urmare, cererea reclamantului reprezintă o acțiune în constatare a dreptului său de a beneficia de încadrarea în grupa II de muncă pentru activitatea desfășurată, acțiune care este imprescriptibilă și nu o acțiune în constituire de drepturi in consecinta instanta va respinge exceptia prescriptiei dreptului la actiune invocata de pârâta în întâmpinare.
Cât privește fondul cauzei, tribunalul constată că acțiunea este întemeiată și, pentru considerentele ce vor fi în continuare dezvoltate, va fi admisă, iar apărările societății pârâte vor fi înlăturate.
Reclamantul a fost angajatul societății pârâte S.C. ELECTROPUTERE S.A. C., în funcția de presator metale la rece si reglor în cadrul Atelierului Prese sectia constructii metalice din cadrul Fabricii Aparataj Electric conform înregistrarilor din carnetul de munca. așa cum rezultă din probatoriul administrat.
Din declarația martorului audiat în cauză, rezultă că reclamantul a lucrat cu tablă silicioasă, tricloretilenă, withe-spilk, gaz și diluant, pe care dădea pe tole înainte de ștanțare, apoi degresa tabla cu tricloretilenă, dacă era unsă cu ulei, toate acestea emanând vapori, în condițiile în care activitatea se desfășura într-o hală foarte mare în care era atât atelierul de prese.
Mai mentioneaza martorul ca se lucra în conditii foarte grele cu substante care erau foarte toxice se degaja praf, siliciu
Lucra pe mașini de sudat, prese, ghilotină, care producea zgomot mare, trepidații, radiații arc electric și pulberi de siliciu, care afectau sănătatea de la tabla silicioasă.
Tabla venea în rulouri, o debita la ghilotină în pătrate, rezultând pulberi de siliciu, intra la presă și lua forma rotundă, mergând apoi pe mașinile de angajat, rezultând pulberi de siliciu. Înainte de angojare, tabla se ungea cu gaz sau white-spilk ca să nu se uzeze matrița .
Potrivit art. 3 din Ordinul 50/1990, „Beneficiază de încadrarea în grupele I și II de muncă, potrivit celor menționate, fără limitarea numărului, personalul care este în activitate: muncitori, ingineri, subingineri, maiștri, tehnicieni, personal de întreținere și reparații, controlori tehnici de calitate, precum și alte categorii de personal care lucrează efectiv la locurile de munca și activitățile prevăzute în anexele nr. 1 și 2”.
Având în vedere activitățile desfășurate de reclamantă, condițiile de la locul său de muncă, instanța apreciază că activitatea acesteia se încadrează deci, în grupa a II-a de muncă, potrivit Anexei 2, pct. 38, 69 și 160, coroborat cu art. 3 din Ordinul nr. 50/1990.
Principiul de bază al încadrării în grupele de muncă este cel al analizei condițiilor de muncă, care trebuie să aibă în vedere condițiile concrete de muncă.
Ordinul nr. 50/1990 a suferit numeroase modificări și completări, iar pentru unele categorii de personal, angajatorii au acordat pe cale administrativă grupe superioare de muncă, chiar în absența unei enunțări exprese în ordin.
În acest sens, al principiului caracterului nelimitativ este și decizia nr. 258/20.09.2004 a ÎCCJ conform căreia nu se poate restrânge aplicarea Ord. 50/1990 numai la activitățile și funcțiile prevăzute în forma inițială a actului, în lipsa unei dispoziții exprese a însuși organului de autoritate emitent sau a unui act normativ de ordin superior.
Tot un principiu, cel al nediscriminării a fost avut în vedere și prin decizia nr. 87/1999 a Curții Constituționale conform căreia nu există nici o rațiune să se mențină un regim discriminatoriu în materia grupelor superioare de muncă pentru persoanele care au activat în aceleași funcții indiferent de perioadă.
Cu privire la timpul efectiv lucrat de reclamant în condițiile de grupa II de muncă, din proba testimonială reiese că activitățile respective s-au desfășurat pe tot parcursul programului de lucru, iar aceste aspecte nu au fost combătute de către angajator, căruia îi revine sarcina probei, potrivit disp. art. 272 din C. muncii.
Tribunalul va face și aplicarea în acest sens a jurisprudenței CEDO, care în cauza B. a decis că jurisprudența contradictorie a unei instanțe poate fi asimilată unui diferentieri de tratament care nu se bazează pe nici o justificare obiectiva si rezonabila. Prin urmare, s-a decis că o astfel de diferențiere constituie o încălcare a articolului 14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, combinat cu articolul 1 din Protocolul nr. 1.
Instanța nu poate reține că acțiunea promovată de reclamantă este inadmisibilă, întrucât Ordinul nr. 50/1990 a fost emis tocmai pentru înlăturarea unor inechități în salarizarea personalului și reglementarea pensiilor de asigurări sociale de stat, scopul urmărit de reclamant fiind înlăturarea inechității produse prin neacordarea grupei de muncă de către angajatorul său, iar posibilitatea reclamantului de a se adresa instanței de judecată este în deplină concordanță cu prevederile art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Susținerea pârâtei că reclamanta nu poate fi încadrată în grupa a II a de muncă, nu poate fi reținută de instanță, deoarece încadrarea în grupele de muncă se face în funcție de condițiile nocive concrete existente la locul de muncă, de gradul de pericol pe care îl presupune activitatea desfășurată de o persoană și nu poate fi limitată de comisia de nominalizare, lipsa nominalizării neputând priva salariatul de un drept al său.
Având în vedere considerentele expuse, instanța admite acțiunea, constată că activitatea desfășurată de reclamant în perioadele 03.12._76, 24.02._93, se încadrează în grupa a II-a de muncă, conform Ordinului 50/1990, pct.3 și anexa II pct.34, 69, 158 și 160, în procent de 100% și va obliga pârâta să elibereze reclamantului adeverință în acest sens, această obligație revenindu-i în conformitate cu art. 40 alin 2 litera h din codul munci
Opinia asistenților judiciari este conformă cu hotărârea și considerentele prezente.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge exceptia prescriptiei dreptului la actiune invocata de pârâta în ăntâmpinare.
Admite acțiunea formulată de reclamantul I. G. având CNP_ domiciliată mun. C., ..17,., et3 ., în contradictoriu cu pârâta S.C. ELECTROPUTERE S.A. C., C._, J_, cu sediul în C., .. 80, județul D..
Constată că activitatea desfășurată de reclamant în perioadele 03.12._76, 24.02._93 se încadrează în grupa a II-a de muncă, conform Ordinului 50/1990 anexa II pct. 34,69,158 si 160 coroborate cu art 3 din acelasi ordin în procent de 100 %.
Obligă unitatea pârâtă să elibereze reclamantei adeverință în acest sens.
Cu apel în termen de 10 zile de la comunicare, cererea de apel urmând a se depune la Tribunalul D..
Pronunțată în ședința publică de la 03 februarie 2015.
PREȘEDINTE M. N.
Asistent judiciar G. A. D.
Asistent judiciar I. G.
Grefier E. C.
Red jud MN /As IG / 4ex /11.02.2015
| ← Obligaţie de a face. Sentința nr. 2897/2015. Tribunalul DOLJ | Acţiune în răspundere patrimonială. Sentința nr. 4323/2015.... → |
|---|
