Acţiune în răspundere patrimonială. Sentința nr. 3931/2015. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3931/2015 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 15-09-2015 în dosarul nr. 2724/63/2015
Dosar nr. _
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINȚA Nr. 3931/2015
Ședința publică de la 15 Septembrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. D. P.
Asistent judiciar C. D.
Asistent judiciar A. V.
Grefier L. S.
Pe rol judecarea cauzei Litigii de muncă privind cererea formulată de reclamanta . (FOSTĂ RA TERMOFICARE C.) PRIN LICHIDATOR JUDICIAR SIOMAX SPRL în contradictoriu cu pârâtul M. N., având ca obiect acțiune în răspundere patrimonială.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns reclamanta, prin consilier juridic J. S., care depune la dosar delegație de reprezentare la dosar, lipsind pârâta.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Având în vedere dispozițiile art. 131 NCPC și dispozițiile art. 95 NCPC, instanța constată că este competentă atât material cât și teritorial să soluționeze cauza dedusă judecății și legal investită.
Se prezintă pentru reclamanta . doamna J. S., în calitate de reprezentant al Siomax SPRL, învederând instanței faptul că potrivit hotărârii nr. 363 din data de 18.03.2015 pronunțată de Tribunalul D. Siomax SPRL a fost numit administrator judiciar al .. Depune la dosar note de ședință, hotărârea nr. 363/18.03.2015, certificatul constatator emis de Oficiul Naținal al Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul D..
Instanța va dispune conceptarea reclamantei prin administrator judiciar Siomax SPRL și apreciază că s-a acoperit lipsa de procedură cu reclamanta, prin prezența reprezentantului administratorului judiciar Siomax SPRL.
Instanța în temeiul art. 254 NCPC pune în discuție cererile de probatoriu.
Reclamanta, prin consilier juridic, solicită încuviințarea probei cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei și arată că nu mai are alte cereri de formulat sau probe de administrat.
Instanța încuviințează probele solicitate de părți și depuse odată cu cererea de chemare in judecata, respectiv întâmpinare, potrivit art. 258 raportat la art. 255 Cod de procedură civilă si constatând cercetarea judecătoreasca încheiata in conformitate cu art. 244 Cod de procedură civilă acorda cuvântul pe fondul cauzei.
Reclamanta, prin consilier juridic, solicită admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată și precizată, conform cererii de chemare în judecată și răspunsului la întâmpinare. Depune la dosar concluzi scrise.
Instanța reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrata la data de 23.02.2015 pe rolul Tribunalului D. –Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale sub nr._, reclamanta . C. a solicitat instanței să dispună obligarea pârâtei M. N. la restituirea sumei de 1850 lei, reprezentând drepturi salariale încasate necuvenit în anul 2012.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat ca pârâta are calitatea de salariată a societății, fiind încadrată cu contract individual de muncă nr. 2261/2012, în funcția de fochist.
În anul 2012 salariații au beneficiat de creșteri salariale ca urmare a majorării coeficienților de ierarhizare, conform negocierii contractului colectiv de munca la nivel de unitate pe anul 2012, însă această majorare a fost încasată necuvenit, întrucât prin Decizia nr. 26/01 04 2013 a Curții de Conturi a fost stabilit un prejudiciu de 1.808.056 lei, cauzat de majorarea nejustificată în anul 2012 a cheltuielilor de personal, peste nivelul stabilit prin Legea bugetului de stat 293/2011.
Urmare a acestor constatări, conducerea societății a procedat la determinarea sumelor încasate de fiecare salariat, stabilind că pârâta a încasat nelegal în anul 2012 suma de 1850 lei, ca urmare a majorării coeficienților de ierarhizare.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 256 Codul Muncii.
În scop probator au fost depuse fotocopii certificate pentru conformitatea cu originalul de pe următoarele înscrisuri: carte de identitate pârât, contract individual de munca, centralizator cu sumele datorate de salariați, Hotărârea nr.154/04 10 2012 a Consiliului Local C., extrase contracte colective de muncă pentru anii 2011 și 2012, sent.nr. 997/2014 a Tribunalului D., Decizia 26/2013 a Curții de Conturi D..
Pârâta a formulat întâmpinare care a solicitat respingerea acțiunii, ca fiind neîntemeiată, întrucât sumele solicitate de reclamantă reprezintă contraprestația muncii sale în calitate de salariat, aceste drepturi salariale fiind încasate în conformitate cu clauzele contractului colectiv de muncă la nivelul Regiei Autonome Termoficare încheiat între Administrație și Sindicatul Liber Termoficare la 10.02.2012, contract care a stabilit și coeficienții minimi de ierarhizare pentru categorii de salariați.
Pârâta a invocat și inopozabilitatea deciziei emisă de Curtea de Conturi, susținând că acest înscris nu face dovada neexecutării obligațiilor contractuale stabilite prin contractul de muncă.
În scop probatoriu a anexat înscrisuri.
Reclamanta a formulat răspuns la întâmpinare, solicitând respingerea apărărilor și argumentelor invocate prin întâmpinare, apreciind ca salariatul este obligat sa restituie suma încasată în plus, obligație care subzistă chiar dacă nu i se poate reține o culpă în privința modului în care a fost stabilit salariul său.
De asemenea, a susținut că și tichetele de masă sunt considerate venituri din salarii începând cu data de 1 iulie 2010, contravaloarea lor incluzându-se în venitul brut lunar obținut, si, astfel, influențând suma încasată de persoana îndreptățită.
Reclamanta a precizat că acțiunea este pe deplin întemeiată, sumele solicitate în cuprinsul acesteia reprezentând drepturi salariale primite necuvenit de către salariați, fiind fundamentată pe sentința nr.977/2014 a Tribunalului D., definitivă și irevocabilă, care stabilește că în anul 2012 regia a depășit nivelul cheltuielilor de personal cu suma de 1 808 056 lei ( salarii în bani și tichete de masă). Modul de calcul al sumei datorate de pârâtă constă în aplicarea unui procent de 6, 5265 % la salariul brut al salariatei pe anul 2012.
În cauză a fost administrată proba cu înscrisurile depuse de către ambele părți.
Analizând actele și lucrările dosarului, Tribunalul constată următoarele:
Pârâta este salariata societății reclamante pe perioada dedusă judecății ( anul 2012), iar în cursul anului 2012 a încasat drepturile salariale în conformitate cu clauzele contractului colectiv de muncă încheiat la nivel de unitate valabil pe anul 2012, înregistrat la ITM D. sub nr.58/ 24 02 2012 capitolul IV " Salarizare și alte drepturi salariale", precum și ale contractului individual de muncă intervenit între părți.
Temeiul juridic al cererii reclamantei îl constituie dispozițiile art. 256 alin.1 Codul Muncii, potrivit cărora "salariatul care a încasat de la angajator o sumă nedatorată este obligat să o restituie."
Prin urmare, nu se poate susține că pârâta a încasat de la angajatorul reclamant o sumă nedatorată, câtă vreme a primit salariul convenit de părți prin contractele de muncă valabile, aplicabile pe anul 2012. Astfel, situația descrisă de reclamantă nu permite obligarea pârâtei la restituirea sumelor solicitate în temeiul dispozițiilor invocate de aceasta- art. 256 Codul Muncii.
Cât privește legalitatea efectuării plății salariului într-un cuantum majorat, , prin raportare la decizia Curții de Conturi nr 26/01 04 2013, instanța reține că o constatare printr-o astfel de decizie a faptului că unitatea angajatoare a încălcat prevederile art. 45 alin.1 lit.a din Legea 293/2011, prin majorarea nejustificată în anul 2012 a cheltuielilor de personal peste nivelul stabilit prin Legea nr. 293/2011 a bugetului de stat pe anul 2012 nu poate avea drept efect ineficiența clauzelor contractului colectiv de muncă, în baza căruia au fost plătite drepturile salariale. Sub acest aspect, nu prezintă relevanță nici faptul că Decizia 26/2013 a Camerei de Conturi D. a fost menținută printr-o hotărâre judecătorească dată în contencios administrativ. De altfel, din considerentele sentinței nr. 997/06 03 2014 rezultă că actul atacat a fost analizat doar prin prisma dispozițiilor art 45 alin 1 lit a din L 293/2011 .
Această "majorare nejustificată" a fost însă prevăzută prin Contractul Colectiv de Munca la nivelul regiei Autonome Termoficare care, la art. 47.1 stabilește coeficienții minimi de ierarhizare pentru anumite categorii de salariati, această clauză fiind pe deplin valabilă, întrucât nu s-a solicitat constatarea nulității ei, așa cum prevăd dispoz.art 142 din legea nr. 62/2011 rep. a dialogului social.Astfel:
Potrivit alin 1 "clauzele cuprinse în contractele colective de muncă care sunt negociate cu încălcarea prevederilor art. 132 sunt lovite de nulitate", iar conform alin 2"nulitatea clauzelor contractuale se constată de către instanțele judecătorești competente, la cererea părții interesate, fie pe cale de acțiune, fie pe cale de excepție."
Așadar, nulitatea unei clauze a contractului colectiv de muncă nu operează de drept, fiind obligatorie constatarea acesteia de către instanța competentă
Câtă vreme nu s-a constatat nulitatea clauzei în temeiul căreia au fost stabilite salariile, aceasta este valabilă și produce efecte, fiind obligatorie întocmai ca și legea, astfel că, în speță, angajatorul era obligat, în executarea art. 47 pct.1 din Contractul Colectiv de Munca la nivelul regiei pentru anul 2012 la plata către salariați a salariilor prin raportarea la coeficienții minimi de ierarhizare prevăzuți în acest contract, ale cărui efecte obligatorii sunt stabilite prin dispozițiile art 133 alin. (1) din Legea dialogului social nr.62/2011.
În acest context, în condițiile în care dreptul pârâtei la plata drepturilor salariale, calculate în funcție de coeficienții minimi de ierarhizare prevăzuți în CCM pe anul 2012 nu este afectat de vreo cauză de ineficacitate, nu este afectat nici dreptul său la acordarea acestora în cuantumul rezultat prin aplicarea coeficienților majorați.
Pe de altă parte, din analiza actelor dosarului și a precizărilor reclamantei privind modul de calcul al sumei pretins nedatorate pe care a încasat-o pârâta în cursul anului 2012, se constată că acesta a fost determinat prin aplicarea asupra drepturilor salariale brute încasate de salariați a unui procent de 6,5265%, indiferent de creșterea salarială de care a beneficiat fiecare prin majorarea coeficienților de ierarhizare.
Acest mod de calcul este incorect, salariaților fiindu-le imputate sume nereale prin raportare la creșterea salarială de care au beneficiat.
În plus, așa cum rezultă din cuprinsul Deciziei nr.26/01.04.2013 a Camerei de Conturi D., prejudiciul in cuantum de 1.808.056 lei reprezintă diferența dintre nivelul cheltuielilor de personal efectuate de reclamantă în anul 2012 ( aceste cheltuieli fiind compuse din salariile in bani plătite angajaților, c/valoarea tichetelor de masă si contribuțiile către bugete) si cheltuielile de personal efectuate de societate în anul 2011, reclamanta urmărind, în mod greșit, recuperarea de la salariați a întregului prejudiciu, în care sunt incluse, atât sumele în bani efectiv plătite salariaților, cât și c/valoarea tichetelor de masă, dar și contribuția către bugetul de stat datorată de către angajator.
De asemenea, potrivit aceleiași decizii a Camerei de Conturi D., un motiv al creșterii cheltuielilor de personal în anul 2012 se datorează atât majorării coeficienților minimi de ierarhizare pentru anumite categorii de salariați, dar si suplimentarii numărului de salariați ai regiei, or, și din acest punct de vedere, cuantumul sumelor pretinse de angajator nu este justificat.
Față de considerentele expuse mai sus, constatând că nu sunt îndeplinite condițiile art.256 alin 1 C muncii, instanța va respinge acțiunea ca fiind neîntemeiată.
Opinia asistenților judiciari este conformă cu hotărârea și considerentele prezentate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge acțiunea reclamantei S.C T. C. S.R.L, cu sediul în C., .. 14, in insolventa, prin administrator judiciar Siomax SPRL Tg-J., cu sediul in ., P+E, Tg. J., Jud. Gorj, impotriva pârâtei M. N., având CNP_, domiciliată in C., ., .. 1, ..
Cu drept de apel in termen de 10 zile de la comunicare, cererea de apel urmând a fi depusa la Tribunalul D..
Pronunțată în ședința publică de la 15 Septembrie 2015.
PREȘEDINTE, Asistenți judiciari, Grefier.
C. D. P. C. D. A. V. Lucua S.
Red.Jud. C.D.P./As.jud.A.V,
4 ex./ 23.09.2015
| ← Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr.... | Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr.... → |
|---|
