Obligaţie de a face. Sentința nr. 4374/2015. Tribunalul DOLJ

Sentința nr. 4374/2015 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 22-09-2015 în dosarul nr. 3478/63/2015

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL D.

SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

SENTINȚA Nr. 4374/2015

Ședința publică de la 22 Septembrie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE - C. C.

Asistent judiciar G. A. D.

Asistent judiciar I. G.

Grefier E. C.

Pe rol, judecarea cauzei Litigii de muncă, privind pe U. S. INDEPENDENTE DIN INVĂȚĂMÂNT D., pentru membrul de sindicat reclamant F. S. M. și pe pârât C. NAȚIONAL N. T., având ca obiect obligație de a face.

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns U. S. INDEPENDENTE DIN INVĂȚĂMÂNT, reprezentant R. F., lipsind pârâtul.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care,

Reclamantul, prin reprezentant R. F. depune la dosarul cauzei delegație de reprezentare

Instanța pune în discuție competenta de soluționare a cauzei .

Reclamantul, prin reprezentant, având cuvântul, arată că Tribunalul D. este competent în soluționarea pricinii.

Având în vedere dispozițiile art. 95 pct.1 din noul C.p.c. și dispozițiile art. 208 și 210 din Legea dialogului social nr. 62/2011, forma actualizată, instanța constată că este competentă material cât și teritorial de a soluționa cauza dedusă judecătii și legal investită.

Reclamantul, prin reprezentant solicită încuviințarea probei cu înscrisurile depuse.

Instanța, în baza art. 258 noul C.p.c., încuviințează proba cu înscrisuri, considerând-o utilă soluționării cauzei.

Instanța din oficiu invocă excepția prescripției dreptului material la acțiune pentru perioada 06.10._12, nemaifiind alte cereri de formulat și constatându-se dosarul în stare de judecată, s-a acordat cuvântul pe excepție și fondul cauzei.

Reclamantul, prin reprezentant R. F., având cuvântul, pune concluzii de respingere a excepției, iar pe fondul cauzei pune concluzii de admiterea acțiunii.

INSTANȚA

Asupra cauzei de față:

Prin cererea înregistrată la data de 02.03.2015, pe rolul acestei instanțe, U. S. INDEPENDENTE DIN ÎNVĂȚĂMÂNT D., pentru membrul de sindicat reclamant F. S. M., a chemat în judecată pe pârâtul C. NAȚIONAL N. T., solicitând obligarea acestuia să plătească dobânda legală aferentă drepturilor bănești stabilite prin sentința nr. 2872/06.10.2009, pronunțată de Tribunalul D. în dosarul nr._, de la data nașterii dreptului pe Legea nr.221/2008 și până la data plății efective în cauzele mai sus menționate.

În motivarea cererii, a arătat că până în prezent salariatul membru de sindicat, nu a beneficiat de drepturile stabilite conform sentinței definitive și irevocabile, fiind prejudiciată prin lipsirea de folosul sumelor de bani dispuse de instanță, în plus față de prejudiciul inițial creat prin plata unor salarii sub nivelul celor reglementate de Legea nr. 221/2008, conform art. 166 alin. 4 Codul Muncii, întârzierea nejustificată a plății salariului, sau neplata acestuia poate determina obligarea angajatorului la plata de daune-interese pentru repararea prejudiciului produs salariatului, ar conform art.161 salariile se plătesc înaintea oricăror alte obligații bănești ale angajatorilor.

A arătat că dobânda legală este reglementată de Ordonanța Guvernului nr.13/2011 privind dobânda legală remuneratorie și penalizatoare pentru obligații bănești și pentru reglementarea unor măsuri financiar fiscale în domeniul bancar și că potrivit dispoz. art.2 "în cazul în care, potrivit dispozițiilor legale sau prevederilor contractuale, obligația este purtătoare de dobânzi remuneratorii și/sau penalizatoare, după caz, și în absența stipulației exprese a nivelului acestora de către părți, se va plăti dobânda legală aferentă fiecăreia dintre acestea”.

Arată că din aceste prevederi legale, rezultă că daunele interese constau în dobânda legală ce curge de drept fără punerea în întârziere, de la data scadenței drepturilor salariale prevăzute în contractul individual de muncă, aceasta deoarece obligația legală de plată a salariului trebuia îndeplinită la data stabilită prin contractul individual ce muncă.

Mai arată că pentru drepturile salariale restante pot fi acordate dobânzi legale și actualizarea cu rata indicelui de inflație, deoarece natura lor juridică este diferită.

Acordarea dobânzii legale se impune pentru neplata la scadență a sumei datorate, creditorul fiind privat de folosirea sumei de bani cuprinsă între data scadenței și data plății efective, în timp ce actualizarea cu indicele inflației are ca finalitate păstrarea valorii reale a sumei de bani.

Apreciază că reactualizarea sumelor datorate potrivit indicelui de inflație concomitent cu acordarea dobânzii legale nu conduce la o dublă acoperire a prejudiciului cauzat prin neplata la timp a drepturilor salariale datorate,deoarece fiecare dintre cele două modalități de acoperire a prejudiciului are o finalitate distinctă, dobânda reprezentând o sancțiune pentru întârzierea la plată a unor obligații în timp ce reactualizarea cu indicele de inflație urmărește aceeași valoare calculată la momentul plății efective.

Mai arată că potrivit art. 1530 și urm. din Codul civil, pentru repararea prejudiciului pe care debitorul i l-a cauzat și care este consecința directă și necesară a neexecutării fără justificare sau, după caz, culpabile a obligației, creditorul are dreptul la daune interese.

A invocat, în drept, dispozițiile 194 coroborate ce cele ale art.148 alin.1, teza a II a din N.C.P.C, art. 161 alin 4, art. 166 alin. 4, art.268, art.278 alin.1. Codul Muncii, art. 1 și 2 din O.G nr. 9/2000, art. 2 din O.G. nr.13/2011, art. 1088 C. civ. și art. 1530 ș.u. N.C.C

Reclamantul a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în baza dispozițiilor art. 411 alin.1 pct.2 teza finală din N.C.P.C.

În susținerea cauzei, s-au depus la dosar: tabel cu membrii de sindicat care au promovat cererea de chemare în judecată, cărți de identitate, sentința nr. 2872/06.10.2009 pronunțată de Tribunalul D. în dosarul nr._ .

Pârâtul C. NAȚIONAL N. T. nu a formulat întâmpinare și nici nu a depus acte în apărare.

În ședința publică din data de 22.09.2015, instanța din oficiu a invocat excepția prescripției dreptului material la acțiune pentru creanța aferentă perioadei 06.10._12 .

A fost încuviințată proba cu înscrisurile depuse la dosar.

Analizând actele și lucrările dosarului instanța constată următoarele:

Analizând cu prioritate excepția prescripției dreptului la acțiune pentru perioada: 06.10._12, conform dispoz. art. 248 C.P.C, instanța reține că sunt incidente prevederile referitoare la principiile de aplicare în timp a legii civile, conținute de art. 6 alin. (4) din Codul civil, potrivit cărora, „prescripțiile, decăderile și uzucapiunile începute și neîmplinite la data intrării în vigoare a legii noi sunt în întregime supuse dispozițiilor legale care le-au instituit”.

Așadar, se observă că, prescripțiile extinctive începute înainte de 01 octombrie 2011 și neîmplinite până la această dată, reprezentând situații juridice în curs de realizare – facta pendentia - rămân supuse legii vechi, dându-se satisfacție principiului respectării așteptărilor legitime ale parților.

Legea sub imperiul căreia prescripția a început să curgă va guverna atât aspectele de drept material, cât și pe cele de drept procesual referitoare la prescripție, chiar dacă aceasta s-a împlinit după . Codului civil

Dispozițiile art. 18 din Decretul nr. 167/1958 rămân aplicabile în privința prescripțiilor extinctive care au început să curgă în perioada cât acest act normativ a fost în vigoare, chiar dacă procesul a început după data de 1 octombrie 2013, astfel ca instanța poate invoca din oficiu excepția prescripției extinctive

Astfel, instanța va admite excepția prescripției dreptului material la acțiune pentru perioada 06.10._12, invocată din oficiu, și în consecință va respinge acțiunea pentru această perioadă, având în vedere că potrivit art.283 al. 1 lit. c Codul Muncii este reglementat termenul de prescripție de 3 ani de la data nașterii dreptului la acțiune

Pe fond:

Reclamantul este salariatul unității școlare pârâte, calitate în care a solicitat în instanță obligarea acesteia la plata unor drepturi salariale cuvenite și neacordate.

Prin sentința nr. 2872/06.10.2009, pronunțată de Tribunalul D. în dosarul nr._ a fost obligat pârâtul C. NAȚIONAL N. T. să calculeze drepturile salariale ale reclamantei rezultate din aplicarea Legii nr. 221/2008 și să plătească acestuia diferențele dintre drepturile salariale efectiv încasate și cele cuvenite în conformitate cu prevederile Legii nr. 221/2008 pentru aprobarea OG nr. 15/2008, pe perioadele 01.10.2008 – 06.10 2009, diferențe ce vor fi reactualizate în raport de data fiecărei scadențe lunare la momentul plății efective.

Prin prezenta cerere, reclamanta solicită obligarea pârâtului la plata dobânzii legale aferentă drepturilor bănești cuvenite conform sentinței nr. 2872/06.10.2009, pronunțată de Tribunalul D. în dosarul nr._ de la data nașterii dreptului pe Legea nr.221/2008 și până la data plății efective a creanțelor, față de faptul că aceste hotărâri judecătorești nu au fost puse în executare.

Conform art. 166 alin. 4 Codul Muncii, întârzierea nejustificată a plății salariului sau neplata acestuia poate determina obligarea angajatorului la plata de daune-interese pentru repararea prejudiciului produs salariaților și pot consta în dobânda legală ce reprezintă prețul lipsei de folosință a sumelor stabilite printr-un titlu executoriu.

Daunele interese datorate pot consta în dobânda legală care reprezintă prețul lipsei de folosință a sumelor stabilite prin titlul executoriu invocat de reclamantă, însă aceasta nu poate fi datorată pentru întârzierea în executare decât de la momentul solicitării ei și cu privire la sumele rămase de executat, debitorul nefiind de drept în întârziere cu privire la acordarea daunelor interese ce reprezintă prejudiciul pentru neexecutare.

Instanța apreciază că dobânda legală poate fi acordată reclamantei, o atare solicitare fiind întemeiată în raport cu dispozițiile art. 1531 NCC, care reglementează dreptul creditorului la repararea integrală a prejudiciului suferit din faptul neexecutării.

Potrivit art.2 din Ordonanța Guvernului nr. 13/2011 „în cazul în care, potrivit dispozițiilor legale sau prevederilor contractuale, obligația este purtătoare de dobânzi remuneratorii și/sau penalizatoare, după caz, și în absența stipulației exprese a nivelului acestora de către părți, se va plăti dobânda legală aferentă fiecăreia dintre acestea”, dispoziția fiind prevăzută și anterior în art. 2 din Ordonanța Guvernului nr. 9/2000.

Având în vedere dispozițiile art. 278 din Codul Muncii, care permit aplicarea în completare a dispozițiilor din legislația civilă, în privința daunelor interese datorate de angajator salariatului pentru neplata salariului sunt aplicabile dispozițiile art. 1088 din Codul Civil ( respectiv art. 1530 și urm. din NCC), ipoteza cauzei de față fiind cea avută în vedere la în decizia în interesul legii nr. 2/2014, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție și publicată în Monitorul Oficial nr. 411 din 3 iunie 2014.

Reclamanta, salariată din sectorul bugetar, a solicitat în prezenta cauză acordarea daunelor-interese moratorii sub forma dobânzii legale, pentru plata sumelor prevăzute în titlul executoriu, având ca obiect acordarea unor drepturi salariale. Debitorul obligației se află sub incidența dispozițiilor din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2009.

Înalta Curte de Casație și Justiție a analizat natura juridică a măsurilor dispuse prin OUG nr.71/2009 și a stabilit că aceasta are drept consecință o „suspendare legală a executării silite a titlurilor executorii având ca obiect acordarea unor drepturi salariale, calificare care decurge din însuși conținutul art. 1 alin. (2) din ordonanța de urgență, potrivit căruia, în cursul termenului în care are loc plata eșalonată, orice procedură de executare silită se suspendă de drept”, dar și că executarea cu întârziere a obligației de plată stabilite printr-o hotărâre judecătorească poate antrena răspunderea civilă delictuală, chiar dacă izvorul obligației a cărei încălcare a fost sancționată prin hotărârea judecătorească ce reprezintă titlu executoriu este un contract

De asemenea, Înalta Curte de Casație și Justiție a analizat îndeplinirea condițiilor de angajare a răspunderii civile delictuale, respectiv: existența unei fapte ilicite, vinovăția, existența unui prejudiciu, legătura de cauzalitate, ținându-se cont de particularitățile executării unei obligații de plată a unei sume de bani, precum și de efectele Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 71/2009 și a stabilit că aceste condiții sunt îndeplinite.

Constatând astfel îndeplinite condițiile angajării răspunderii civile delictuale, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis că:

„În aplicarea dispozițiilor art. 1082 și 1088 din C.civ. din 1864, respectiv art. 1.531 alin. (1) alin. (2) teza I și art. 1.535 alin. (1) din Legea nr. 287/2009, privind C.civ., republicată, cu modificările ulterioare, pot fi acordate daune-interese moratorii sub forma dobânzii legale pentru plata eșalonată a sumelor prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din sectorul bugetar în condițiile art. 1 și 2 din OUG nr. 71/2009, privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, aprobată cu modificări prin Legea nr. 230/2011”.

Prin urmare, daunele interese datorate salariatului reclamant constau în dobânda legală, iar în ceea ce privește data de la care se justifică acordarea acesteia se are în vedere ca obligativitatea deciziei în interesul legii impune analiza naturii juridice a obligației de plată a dobânzii legale prin prisma instituției răspunderii civile delictuale.

Cum obligațiile constatate prin titlul executoriu trebuiau aduse la îndeplinire de bună-voie și de îndată de către debitor, rezultă că momentul nașterii dreptului la reparație este data la care hotărârea pronunțată a devenit executorie și aceasta nu a fost executată.

În cazul de față, fiind vorba de o hotărâre judecătorească pronunțată în materia conflictelor de muncă, hotărârea primei instanțe este executorie de drept la data pronunțării, deci de la data de 06.10.2009.

În consecință, pentru motivele expuse, instanța va admite în parte acțiunea formulată de sindicat pentru membrul de sindicat reclamant și va obliga pârâtul să plătească acestuia dobânda legală aferentă drepturilor bănești cuvenite conform sentinței nr. 2872/06.10.2009, pronunțată de Tribunalul D. în dosarul nr._, calculată începând cu data de 02.03.2012 și până la data plății efective .

La pronunțarea soluției, instanța a avut în vedere soluția pronunțată de ÎCCJ în dosarul nr._ /HP/C, în ședința din 27 aprilie 2015, care prin Decizia nr. 7/2015 a statuat că "Plățile voluntare eșalonate în temeiul O.U.G. nr. 71/2009, privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, aprobată cu modificări prin Legea nr. 230/2011, efectuate în baza unui titlu executoriu nu întrerup termenul de prescripție a dreptului material la acțiune pentru daunele interese-moratorii sub forma dobânzii penalizatoare", precum și practica unitară, actuală, în această materie, a Curții de Apel C. .

Opinia asistenților judiciari este conformă cu hotărârea și considerentele prezentate.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite excepția prescripției dreptului material la acțiune cu privire la drepturile bănești aferente perioadei 06.10.2009 – 01.03.2012 și în consecință, respinge acțiunea pentru această perioadă.

Admite în parte acțiunea formulată de U. S. INDEPENDENTE DIN ÎNVĂȚĂMÂNT D., cu sediul în C., ..6, județul D., pentru membrul de sindicat reclamant F. S. M., având CNP_, în contradictoriu cu pârâtul C. NAȚIONAL N. T., cu sediul în C., ., județul D..

Obligă pârâta către reclamantul membru de sindicat, la plata dobânzii pentru creanțele stabilite prin sentința nr. 2872/06.10.2009, pronunțată de Tribunalul D. în dosarul nr._, calculată începând cu data de 02.03.2012 și până la data plății efective

Executorie.

Cu drept de apel ce se va depune la Tribunalul D. în 10 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică de la 22 Septembrie 2015.

PREȘEDINTE

C. C.

Asistent judiciar G. A. D.

Asistent judiciar I. G.

Grefier E. C.

Red ./tehnored./jud C.C./as I.G /4ex / 29.09.2015

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Obligaţie de a face. Sentința nr. 4374/2015. Tribunalul DOLJ