Acţiune în constatare. Sentința nr. 2692/2015. Tribunalul GORJ

Sentința nr. 2692/2015 pronunțată de Tribunalul GORJ la data de 08-06-2015 în dosarul nr. 669/95/2015

Dosar nr._

Cod operator 2443/2442

ROMÂNIA

TRIBUNALUL GORJ

SECȚIA CONFLICTE DE munca ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

Sentința Nr. 2692/2015

Ședința publică de la 08 Iunie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE: A. B.

Asistent judiciar: S. C.

Asistent judiciar: I. R.

Grefier:N. R.

Pe rol judecarea cererii de chemare în judecată formulată de reclamantul C. C. împotriva pârâtei S.C. T. S.A.- S. Electrocentrale C., având ca obiect acțiune în constatare – grupa II de muncă

La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns reclamantul personal, iar pentru pârâtă, consilier juridic P. B. M..

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Fiind primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate, procedând la verificarea competenței, potrivit dispozițiilor art. 131 alin.1 din Codul de procedură civilă, instanța stabilește că este competentă general, material și teritorial să judece cauza de față, în temeiul dispozițiilor art. 269 alin.1 și 2 din Codul muncii republicat, art.208 și 210 din Legea nr. 62/2011 și art.95 din Codul de procedură civilă.

Reprezentantul pârâtei - consilier juridic P. B. M. învederează tribunalului că reprezintă interesele societății pârâte, întrucât pârâta S.C. T. S.A.- S. Electrocentrale C. a fost preluată de Societatea Complexul Energetic Oltenia S.A.

Interpelat de instanță, reclamantul precizează că înțelege să se judece cu Societatea Complexul Energetic Oltenia S.A.,declarația acestuia fiind consemnată în scris și atașată la dosarul cauzei.

În conformitate cu prevederile art. 248 alin.1 din codul de procedură civilă republicat, instanța pune în discuție excepția prescripției dreptului material la acțiune invocată de pârâtă prin întâmpinare și acordă cuvântul cu privire la această excepție.

Reprezentantul pârâtei - consilier juridic P. B. M. solicită admiterea excepției prescripției dreptului material la acțiune, având în vedere dispozițiile art. 268 alin. 2 din Codul Muncii, conform cărora dreptul de a formula o cerere pentru soluționarea unui conflict de muncă este de 3 ani de la nașterea dreptului.

Reclamantul solicită respingerea excepției invocată de pârâtă prin întâmpinare.

TRIBUNALUL

Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj, sub nr._, reclamantul C. C. a chemat în judecată pârâta S.C. T. S.A., S. Electrocentrale C., solicitând obligarea unității pârâte să facă mențiunile in carnetul de muncă pentru încadrarea în grupa a II-a de muncă, pentru perioada 16.08._79, în conformitate cu prevederile Ordinului nr. 50 /1990 și prevederile Ordinului nr. 125/1990.

În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că a fost salariat la unitatea de mai sus în perioada 16.08._79, în funcțiile de recepționer și tehnician laborant și pentru această perioadă a beneficiat de grupa a II- a de muncă, fapt ce reiese și dintr-o sentință civilă anterioară a unui coleg

( D. S.).

A învederat reclamantul că, în situația în care nu i se operează în carnetul de muncă grupa pe perioada anilor lucrați, casa județeană de pensii nu-i recunoaște acest lucru.

De asemenea, s-a mai arătat că art. 3 din Ordinul 50/1990 prevede că: " Beneficiază de încadrarea in grupa I si II a de muncă, potrivit celor menționate fără limitarea numărului ,personalul care este in activitate .... precum si alte categorii de personal care lucrează efectiv la locurile de muncă si activitățile prev. în anexele 1 si 2 ”.

Pentru aceste motive, reclamantul a solicitat admiterea acțiunii și obligarea pârâtei să facă mențiunile corespunzătoare în carnetul de muncă potrivit grupei a II-a de muncă, pe perioada 16.08._79.

În temeiul art. 205 Cod de procedură civilă, a formulat întâmpinare în cauză Societatea Complexul Energetic Oltenia S.A., societate care a preluat S.C. T. S.A.- S. Electrocentrale C..

Pe cale de excepție, s-a arătat că în cauză sunt aplicabile prevederile Legii nr. 53/2003 Codul Muncii, care constituie o lege specială, derogatorie de la normele de drept comun. Dispozițiile art. 268 alin. (2) d Codul Muncii statuează dreptul de a formula cerere pentru soluționarea unui conflict de muncă privind alte situații decât cele prevăzute de alin. (1) din art. 268 în termen de 3 a de la nașterea dreptului, tară a face distincție între acțiunile în constatare și acțiunile realizarea dreptului.

Față de prevederile menționate, a invocat excepția prescripției extinctive a dreptului material la acțiune al reclamantului.

În ceea ce privește momentul de la care a început să curgă termenul de prescripție, a învederat că la art. 279 alin. 3 din Codul Muncii se prevede că angajatorii care păstrează, completează carnetele de muncă le vor elibera titularilor în mod eșalonat, până la data de 30 iunie 2011, pe bază de proces-verbal individual de predare-primire. În consecință, rezultă că reclamantul a luat cunoștință de mențiunile efectuate în carnetul de muncă cel mai târziu la data de 30 iunie 2011, până la care angajatorii au eliberat carnetele de muncă, iar acțiunea a fost introdusă la 03.02.2015 și pentru perioada solicitată a intervenit prescripția extinctivă a dreptului material la acțiune al reclamantului.

Pe fondul cauzei, s-a arătat că reclamantul Carlogea C. a fost salariatul S.E. Ișalnița, fosta întreprindere Electrocentrale C., de la data de 16.08.1974 si pana la data de 01.12.1979, fiind încadrat ca muncitor necalificat - recepție cărbune, laborant determinări fizico-chimic supraveghetor mină suprafață.

Prin Ordinul nr.50/1990, emis de Ministerul Muncii și Ocrotirii Sociale, Ministerul Sănătății și Comisia Națională pentru Protecția Muncii (care s-a aplicat până la data de 01.04.2001, dată de la care a fost abrogat), s-au stabilit locurile de muncă, activitățile, categoriile de personal care lucrează în condiții deosebite, ce se încadrează în grupele I și II de muncă, în vederea pensionării.

Conform dispozițiilor art. 1 si 2 din Ordinul 50/1990 al Ministerului Muncii, Ocrotirii Sociale, Ministerului Sănătății Naționale si Protecția Muncii, publicat în Monitorul Oficial nr.38/20.03.1990, se încadrează în grupele I si II locurile de muncă, activitățile și categoriile profesionale cuprinse in anexele 1 si 2 la acest act normativ.

Potrivit art.6 din Ordinul 50/1990, nominalizarea persoanelor care se încadrează in grupele I si II de munca se face de către conducerea unităților împreuna cu sindicate libere din unități, ținându-se seama de condițiile deosebite de munca concrete in care desfășoară activitatea persoanele respective (nivelul noxelor existente, condiții nefavorabile de microclimate, suprasolicitare fizica sau nervoasa, risc deosebit de explozie, iradiere si infectare etc), iar potrivit art.7, încadrarea in grupele I si II de munca se face proporțional cu timpul efectiv lucrat la locurile de munca incluse in aceste grupe, cu condiția ca, pentru grupa I, personalul sa lucreze in aceste locuri cel puțin 50%, iar pentru grupa II, cel put 70% din programul de lucru.

În vederea încadrării nominale a personalului in grupele de muncă, conform Ordinului mai sus menționat, s-au efectuat măsurători si s-au întocmit buletine de determinări toxicologice ale mediului de munca, fiind identificate locuri de munca unde este depășita cantitatea de noxe maxim admisa, locuri de munca unde nu este depășita cantitatea de noxe maxim admisa dar se pot înregistra îmbolnăviri precum si locuri de muncă unde cantitatea de noxe s-a încadrat in limita maxim admisă.

De asemenea, R.N.E.L. –D.G.P.E.E.T. București - Filiala Electrocentrale C. ( așa cu s-a numit parata la data demarării procedurii de încadrare a personalului in grupele de munca conform Ordinului 50/1990 ) a dispus constituirea unei comisii ce a examinat și certificat încadrarea nominala a personalului in grupele de munca si timpul efectiv lucrat pentru fiecare încadrare, așa cum rezulta din înscrisurile aflate in evidenta S.E. Ișalnița .

Consideră pârâta că extinderea unor prevederi sau asimilarea unor activități cu cele prevăzute în actele normative în vigoare referitoare la grupele de muncă nu este posibilă, astfel că aplicarea Ordinului nr.50/1990 vizează numai activitățile și funcțiile prevăzute în anexe, așa cum a precizat chiar Ministerul Muncii și Protecției Sociale în adresa nr. 43G/12/07.01.1999.

De asemenea, faptul că alte categorii de salariați, care prestează muncă în domenii de activitate asemănătoare, în cadrul altor angajatori, beneficiază de grupa deosebită nu este relevant pentru soluționarea cauzei, instanța de fond fiind în imposibilitatea de a reține în motivarea sentinței aspecte străine de judecarea cauzei.

Precizează pârâta că, în urma unei solicitări scrise din partea unor salariați care dețineau funcția de „receptioner cărbune la furnizor" și nu funcția deținută de reclamant, S.C T. S.A București - S. Electrocentrale C. a dispus, prin decizia nr. 1337/23.06.2000, constituirea unei comisii de analiză, comisie care a constatat că solicitarea trebuie respinsă întrucât nu sunt îndeplinite cerințele legale, respectiv:activitatea nu se regăsește în niciuna din anexele Ordinului 50/1990; nivelul noxelor existente la locurile de muncă în care se desfășoară activitatea de recepție cărbune nu depășește în toate punctele de lucru nivelul maxim admis prevăzut de norme; timpul efectiv lucrat în locurile de muncă cu nivel depășit de noxe nu reprezintă cel puțin 70 % din programul de lucru.

Prin raportul de normare privind activitatea recepționerilor cărbune la furnizor, reiese că din 176 ore/lună o persoana care participa la recepția cărbunelui lucrează în condiții deosebite in procent de 63%, procent care este sub limita de cel puțin 70% necesar pentru încadrarea în grupa a II-a de muncă.

În ceea ce privește eliberarea adeverințelor care să ateste încadrarea în grupa II de muncă, în procent de 100%, pentru perioadele precizate în cererea de chemare în judecată învederează instanței de judecată că în conformitate cu prevederilor art. 15 alin. 1 din Ordini nr. 50/1990, dovedirea perioadelor de activitate desfășurate în locurile de muncă activitățile ce se încadrează în grupele I și II de muncă în vederea pensionării se face pe baza înregistrării acestora în carnetul de muncă, conform metodologiei de completare acestuia stabilite de Ministerul Muncii și Ocrotirilor Sociale.

De asemenea, potrivit art. 1 alin. (1) din Decretul nr. 92/1976, „carnetul de muncă este actul oficial prin care se dovedește vechimea în muncă, vechimea neîntreruptă muncă, vechimea neîntreruptă în aceeași unitate, vechimea în funcție, meserie si specialitate, timpul lucrat în locuri de muncă cu condiții deosebite, retribuția tarifară de încadrare și alte drepturi ce se includ în aceasta".

Potrivit art. 279 alin. 1 din Codul muncii, vechimea in muncă stabilită până la data de 31 decembrie 2010 se dovedește cu carnetul de muncă. Astfel, se impune observarea carnetului de muncă al reclamantului.

Prin urmare, în condițiile în care în carnetul de muncă există mențiuni cu privire condițiile de muncă din perioadele menționate, nu mai este necesar a fi eliberată și adeverință în acest sens, carnetul de muncă făcând dovada perioadelor în care reclamantul a desfășurat activități conform mențiunilor.

Pe de altă parte, potrivit art. 126 alin. 1 din H.G. nr. 257/2011, adeverințele prin care se atestă faptul că în anumite perioade, anterioare datei de 1 aprilie 2001, persoanele și-au desfășurat activitatea în locuri de muncă încadrate în grupele I și/sau a II-a de muncă se întocmesc potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 14, numai pe baza documentelor verificabile, aflate în evidențele angajatorilor sau ale deținătorilor legali de arhive.

În drept, pârâta a întemeiat întâmpinarea pe dispozițiile art. 205-208 Cod procedură Civilă, prevederile Codului Muncii, prevederile Ordinului 50/1990, prevederile Decretului nr. 92/1976, prevederile H.G. nr. 257/2011.

Conform declarației din ședința publică din 08.06.2015, reclamantul a precizat că înțelege să se judece cu Societatea Complexul Energetic Oltenia S.A., care a preluat S.C. T. S.A.- S. Electrocentrale C., Secția chimică.

În conformitate cu prevederile art. 248 alin.1 din Codul de procedură civilă, instanța se va pronunța mai întâi asupra excepției de prescripție a dreptului material la acțiune, invocată de pârâtă.

Conform prevederilor art. 266 din Codul muncii republicat: ” Jurisdicția muncii are ca obiect soluționarea conflictelor de muncă cu privire la încheierea, executarea, modificarea, suspendarea și încetarea contractelor individuale sau, după caz, colective de muncă prevăzute de prezentul cod, precum și a cererilor privind raporturile juridice dintre partenerii sociali, stabilite potrivit prezentului cod”.

Prin acțiunea de față, reclamantul C. C., solicită obligarea Societății Complexul Energetic Oltenia S.A., care a preluat S.C. T. S.A.- S. Electrocentrale C., în cadrul căreia a fost angajat, să facă mențiunile necesare în carnetul de muncă, pentru încadrarea în grupa a II-a de muncă, pentru perioada 16.08._79, în conformitate cu prevederile Ordinului nr. 50 /1990 și prevederile Ordinului nr. 125/1990.

Prin urmare, cauza de față are ca obiect un conflict de muncă, în sensul prevederilor legale sus menționate.

În conformitate cu prevederile art. 283 alin 1 și 2 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, respectiv art. 268 alin. 1 și 2 din Codul muncii republicat:

“(1) Cererile în vederea soluționării unui conflict de muncă pot fi formulate:

a) în termen de 30 de zile calendaristice de la data în care a fost comunicată decizia unilaterală a angajatorului referitoare la încheierea, executarea, modificarea, suspendarea sau încetarea contractului individual de muncă;

b) în termen de 30 de zile calendaristice de la data în care s-a comunicat decizia de sancționare disciplinară;

c) în termen de 3 ani de la data nașterii dreptului la acțiune, în situația în care obiectul conflictului individual de muncă constă în plata unor drepturi salariale neacordate sau a unor despăgubiri către salariat, precum și în cazul răspunderii patrimoniale a salariaților față de angajator;

d) pe toată durata existenței contractului, în cazul în care se solicită constatarea nulității unui contract individual sau colectiv de muncă ori a unor clauze ale acestuia;

e) în termen de 6 luni de la data nașterii dreptului la acțiune, în cazul neexecutării contractului colectiv de muncă ori a unor clauze ale acestuia.

(2) În toate situațiile, altele decât cele prevăzute la alin. (1), termenul este de 3 ani de la data nașterii dreptului.”

În speță, acțiunea nu se în cadrează în situațiile prevăzute la alin.1, însă potrivit alin.2, în toate situațiile, altele decât cele prevăzute la alin. 1, termenul este de 3 ani de la data nașterii dreptului .

Prin urmare, în cauză este aplicabil termenul de prescripție de 3 ani, conform dispozițiilor legale sus menționate.

Astfel, în cauză sunt aplicabile prevederile Legii nr. 53/2003(Codul muncii), care constituie o lege specială, care reglementează raporturile de dreptul muncii, derogatorie de la normele de drept comun ,conform principiului „specialia generalibus derogant”.

În consecință, sunt aplicabile dispozițiile art. 283 alin.2 din Codul muncii, respectiv art. 268 alin. 1 și 2 din Codul muncii republicat ,care prevăd termenul de prescripție de 3 ani, nefăcând nicio distincție între acțiunile în constatare și acțiunile în realizare a dreptului, astfel că unde legea nu distinge nici interpretul nu trebuie să distingă, conform principiului mde drept „ ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus”.

Așadar, orice altă cerere în vederea soluționării unui conflict de muncă, ce nu se încadrează în situațiile prevăzute la alin.1, se prescrie în termen de 3 ani de la data nașterii dreptului, conform prevederilor art. 2 din același articol.

În ceea ce privește momentul de la care a început să curgă termenul de prescripție, instanța reține că ultimele mențiuni inserate în carnetul de muncă al reclamantului au fost efectuate la data de 01.01.2011, la poziția 74 (fila 22 din dosar), iar la art. 279 alin. 3 din Codul muncii republicat se prevede că angajatorii care păstrează și completează carnetele de muncă le vor elibera titularilor în mod eșalonat, până la data de 30 iunie 2011, pe bază de proces-verbal individual de predare-primire.

Prin urmare, reclamantul a luat cunoștință de mențiunile efectuate în carnetul de muncă cel târziu la data 30 iunie 2011, până la care angajatorii au eliberat carnetele de muncă.

Ori acțiunea de față a fost introdusă la Tribunalul Gorj la data de 03.02.2015, după expirarea termenului legal de prescripție de 3 ani.

Față de considerentele expuse, instanța reține că este incidentă în cauză excepția prescripției dreptului material la acțiune invocată de către pârâtă și urmează să respingă acțiunea, ca fiind prescrisă.

Opinia asistenților judiciari este conformă cu prezenta hotărâre.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite excepția prescripției dreptului material la acțiune invocată de pârâtă.

Respinge acțiunea formulată de reclamantul C. C., domiciliat în comuna Ciuperceni, ., cu CNP_ împotriva pârâtei Societatea Complexul Energetic Oltenia S.A., înregistrată în registrul comerțului sub nr. J18/311/31.05.2012, C.U.I._, cu sediul în Tg-J., ., nr. 5, județul Gorj.

Cu apel în termen de 10 de zile de la comunicare, ce se depune la Tribunalul Gorj.

Pronunțată în ședința publică din 08.06.2015, la Tribunalul Gorj.

Președinte,

A. B.

Asistent judiciar,

S. C.

Asistent judiciar,

I. R.

Grefier,

N. R.

Red. A.B./4 ex.

02 Iulie 2015

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Acţiune în constatare. Sentința nr. 2692/2015. Tribunalul GORJ