Obligaţie de a face. Sentința nr. 3150/2015. Tribunalul GORJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3150/2015 pronunțată de Tribunalul GORJ la data de 02-07-2015 în dosarul nr. 3150/2015
Dosar nr._
Cod operator 2443/2442
ROMÂNIA
TRIBUNALUL GORJ
SECȚIA CONFLICTE DE munca ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Sentința nr.3150
Ședința publică din data de 2 iulie 2015
Completul constituit din:
PREȘEDINTE N. C. B.
Asistent judiciar L. G.
Asistent judiciar D. C. P.
Grefier M. E.
Pe rol fiind judecarea acțiunii formulată de reclamanta D. M. în contradictoriu cu pârâții C. T. Mătăsari și C. L. Mătăsari, având ca obiect drepturi bănești - decontare navetă.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că operatorul de transport .. a înaintat, prin fax, adresa nr.75/23.06.2015, prin care a comunicat costul unui bilet de călătorie si unui abonament de transport pentru perioada în litigiu.
Tribunalul constată că reclamanta a solicitat judecarea cauzei în lipsă, astfel că, în temeiul art.223 alin.3 si art.411 alin.1 pct.2 Cod de procedura civilă, lipsa părților legal citate nu împiedică judecarea cauzei.
Instanța, din oficiu, invocă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului C. L. Mătăsari.
Nemaifiind cereri formulate, excepții de invocat si probe de administrat, instanța reține cauza spre soluționare
TRIBUNALUL
Asupra cauzei de față:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Secției de Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale a Tribunalului Gorj la data de 13.02.2015, sub nr._, reclamanta D. M. a chemat în judecată pârâții C. T. Mătăsari și C. L. Mătăsari, solicitând obligarea pârâților la plata integrală a contravalorii cheltuielilor de navetă începând cu data de 01.01.2014, sume actualizate cu indicele de inflație până la data efectivă a plății, precum și la plata dobânzii legale aferente drepturilor cuvenite .
De asemenea, reclamanta a mai solicitat plata în viitor a acestor cheltuieli de transport, până la data la care personalul didactic de predare nu va mai îndeplini condițiile legale pentru acordarea acestor cheltuieli, ca urmare a modificării legislației în vigoare, în conformitate cu prevederile art. 34 alin.2 din Codul de procedură civilă.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că este angajată cu contract individual de muncă la C. T. Mătăsari, unitate de învățământ se află în raport de subordonare față de C. L. Mătăsari, căruia îi revine obligația legală de a asigura finanțarea de bază și complementară a unității de învățământ.
A arătat reclamanta că, potrivit prevederilor art.105 alin.2 lit.f din Legea nr. 1/2011, cu completările ulterioare, finanțarea complementară se asigură din bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale de care aparțin unitățile de învățământ preuniversitar și din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată, aprobate anual prin legea bugetului de stat, cu această destinație, pentru cheltuielile pentru naveta cadrelor didactice, conform legii.
A mai invocat reclamanta prevederile art.1 din Instrucțiunile nr.2/2011 emise de Ministerul Educației Cercetării Tineretului și Sportului, publicate în Monitorul Oficial, Partea I nr. 123 din_, potrivit cărora:
„Personalului didactic din unitățile de învățământ de stat, care nu dispune de locuință și căruia nu i se poate oferi o locuință corespunzătoare în localitatea unde are postul, i se vor deconta cheltuielile pe mijloacele de transport în comun, din localitatea de reședință la locul de muncă și de la locul de muncă în localitatea de reședință. În cazul în care nu există mijloace de transport în comun între localitatea de reședință și sediul unității de învățământ, urmează a i se deconta contravaloarea a 7,5 l benzină Premium la 100 km parcurși, dacă transportul se face cu autoturismul proprietate personală. În cazul în care există mijloc de transport în comun, dar personalul didactic preferă să circule cu autoturismul proprietate personală, urmează a se deconta contravaloarea abonamentului lunar pe respectivul mijloc de transport în comun. Atunci când transportul mai multor cadre didactice se face cu un singur autoturism, plata se face numai posesorului autoturismului respectiv. Decontarea sau plata echivalentă costurilor de transport se va efectua de către autoritățile administrației publice locale din unitatea administrativ-teritorială pe raza căreia se află unitatea de învățământ la care își desfășoară activitatea cadrul didactic, în urma solicitărilor adresate autorităților administrației publice locale, astfel:
a) decontarea contravalorii călătoriei pe mijloacele de transport în comun prin depunerea la sfârșitul fiecărei luni de activitate a biletelor de călătorie sau a abonamentului, iar decontarea contravalorii corespunzătoare a 7,5 l benzină Premium la 100 km parcurși, prin depunerea la sfârșitul fiecărei luni de activitate a documentelor justificative eliberate de unitatea de învățământ, care certifică efectuarea transportului cu autoturismul proprietate personală;
b) solicitarea contravalorii călătoriei efectuate cu mijloacele de transport în comun sau a contravalorii corespunzătoare a 7,5 l benzină Premium la 100 km parcurși, pentru cei care își asigură transportul cu autoturismul proprietate personală, ca urmare a pontajului zilnic efectuat de conducerea unității de învățământ.”
Totodată, reclamanta a precizat că, potrivit art.2 din Instrucțiunile nr.2/2011, consiliul de administrație al unității de învățământ propune lunar consiliului local, spre aprobare, drepturile bănești aferente personalului didactic, care solicită cheltuieli de deplasare.
De asemenea,a arătat că, potrivit prevederilor art. 36 din contractul colectiv de muncă la nivel unic de sector de activitate învățământ preuniversitar,pentru anii 2011-2014, înregistrat sub nr._/02.11.2012, personalului didactic din unitățile de învățământ conexe care nu dispune de locuință în localitatea unde are postul, i se decontează cheltuielile de transport, conform legii.
În aplicarea acestor legi, la sfârșitul fiecărei luni de activitate s-a adresat cu cerere către conducerea unității de învățământ, spre aprobare, a drepturilor bănești aferente cheltuielilor de transport, iar unitatea de învățământ a aprobat decontarea acestor sume, însă ulterior a primit doar o parte din aceste sume.
Începând cu data de 01.01.2014, unitatea de învățământ și-a motivat refuzul pe prevederile Legii nr.356/2013- nota 5 din anexa 5.
În ceea ce privește capătul de cerere privind acordarea daunelor interese sub forma dobânzii legale, reclamanta a invocat prevederile art. 1530, 1531 și 1535 din Noul Cod Civil, art. 2 din O.G. nr.13/2011, precum și decizia în interesul legii nr.2/2014 emisă de I.C.C.J.
A susținut că daunele interese sub forma dobânzii legale se datorează fără a se face dovada unui prejudiciu și fără ca principiul reparării integrale a prejudiciului să fie nesocotit.
În drept, reclamanta a invocat următoarele dispoziții legale: art.34 și 194 din Codul de procedură civilă, art.268 alin.1 lit. c din Codul muncii republicat, cu modificările și completările ulterioare, art. 28 din Legea nr.62/2011, republicată, cu modificările și completările ulterioare, Instrucțiunile nr. 2/2011 emise de Ministerul Educației Cercetării Tineretului și Sportului, art. 36 alin.2 lit. a din contractul colectiv de muncă la nivel unic de sector de activitate învățământ preuniversitar,pentru anii 2011-2014, înregistrat sub nr._/02.11.2012 și decizia în interesul legii nr.2/2014 pronunțată de I.C.C.J. în dosarul nr.21/2013.
În conformitate cu dispozițiile art.411 din Codul de procedură civilă, reclamanta a solicitat judecarea cauzei și în lipsă.
Pârâtul C. L. Mătăsari a depus la dosar întâmpinare, susținând, cu privire la cheltuielile cu drepturile bănești solicitate de cadrele didactice, că trebuiau cuprinse în proiectul de buget al instituției și înaintate, pentru ca acesta să fie supus, spre aprobare Consiliului L., responsabilitatea cu privire la propunerile înaintate aparținând în totalitate conducerii instituției de învățământ.
A susținut pârâtul, cu privire la cheltuielile ce au fost decontate parțial reclamantei, că reprezintă maximul drepturilor bănești ce poate fi alocat de C. L. Mătăsari, conform Legii nr.356/2013, a bugetului de stat pentru anul 2014.
De asemenea, a mai arătat că Primăria Comunei Mătăsari poate asigura locuințe personalului didactic, conform art. 1 din Instrucțiunile M.E.C.T.S. nr.2/2011, însă aceste locuințe nu au fost solicitate.
Deși a fost legal citat, pârâtul C. T. Mătăsari nu a formulat întâmpinare în cauză și nu s-a prezentat la dezbateri.
În probațiune, reclamanta a depus la dosar, în original, adeverința nr.401/27.01.2015 emisa de C. T. Mătăsari, și, în copie certificată pentru conformitate cu originalul, cartea de identitate . nr._, cereri de decontare a cheltuielilor de navetă formulate de reclamantă pentru perioada ianuarie 2014-decembrie 2014, bonuri achiziționare combustibil, certificatul de înmatriculare al autoturismului cu nr._, permisul de conducere nr.G0082294J.
În completarea probatoriului, la solicitarea instanței, pârâtul C. T. Mătăsari a înaintat adresa nr.3989/03.06.2015 si, în copie certificată pentru conformitate cu originalul, state de plată privind decontarea navetei pentru anul 2014, iar operatorul de transport .. a înaintat, prin fax, adresa nr.75/23.06.2015, prin care a comunicat costul unui bilet de călătorie si unui abonament de transport pentru perioada în litigiu.
În conformitate cu prevederile art.248 alin.1 Cod de procedură civilă, instanța se va pronunța cu prioritate asupra excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtului C. L. Mătăsari, invocată din oficiu:
Calitatea procesuală a părților este una din condițiile de admisibilitate a acțiunii, iar calitatea procesuală pasivă presupune identitatea dintre persoana chemată în judecată și debitorul obligației a cărei îndeplinire se cere în cauza dedusă judecății, conform art.36 din Codul de procedură civilă.
Reclamanta, în calitate de cadru didactic la C. T. Mătăsari, a chemat în judecată pârâții C. T. Mătăsari și C. L. Mătăsari, solicitând obligarea acestora la plata integrală a cheltuielilor de navetă începând cu data de 01.01.2014, sume indexate cu indicele de inflație la data efectivă a plății și cu dobânda legală aferentă, cât și plata pentru viitor a cheltuielilor de navetă.
Raporturile juridice deduse judecății sunt raporturi specifice dreptului muncii, reclamanta învestind instanța cu soluționarea unui conflict de muncă, așa cum este definit de art.231 din Codul muncii republicat, iar C. L. Mătăsari nu are calitatea de angajator al reclamantei, astfel încât că nu poate fi obligat la plata unor drepturi decurgând din calitatea de salariat.
Nici calitatea de ordonator de credite pe care o are C. L. Mătăsari în raport cu unitatea de învățământ angajatoare nu justifică obligarea consiliului local la plata direct către reclamantă, angajată a unității de învățământ pârâte, a drepturilor solicitate.
Pârâtul C. L. Mătăsari, în calitate de ordonator de credite, aprobă alocarea fondurilor necesare plății acestor drepturi bănești către unitatea școlară al cărei angajat este reclamanta, fata de prevederile art.101 alin.1, art.105 alin.2 din Legea nr.1/2011 si art.2 din Instrucțiunile M.E.C.T.S. nr.2/2011 privind decontarea navetei cadrelor didactice.
Astfel, potrivit art.101 alin.1 din Legea nr.1/2011: ,,Finanțarea unităților de învățământ preuniversitar cuprinde finanțarea de bază, finanțarea complementară și finanțarea suplimentară,,.
Art.105 alin.2 din același act normativ prevede că: ,,Finanțarea complementară se asigură din bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale de care aparțin unitățile de învățământ preuniversitar și din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată, aprobate anual prin legea bugetului de stat cu această destinație, pentru următoarele categorii de cheltuieli: f) cheltuielile pentru naveta cadrelor didactice și a personalului didactic auxiliar, conform legii;,,
Conform art.2 din Instrucțiunile M.E.C.T.S. nr.2/2011 privind decontarea navetei cadrelor didactice(în vigoare din 17.02.2011), consiliul de administrație al unității de învățământ propune, lunar, spre aprobare consiliului local, drepturile bănești aferente personalului didactic care solicită cheltuieli de transport. Totodată, se retine că art.1 și art.4 din H.G. nr.1274/2011 prevăd în sarcina consiliilor locale atribuții în ceea ce privește finanțarea unităților de învățământ preuniversitar.
Deci, C. L. Mătăsari nu plătește direct cadrului didactic drepturile bănești solicitate, reclamanta având posibilitatea de a solicita obligarea sa la alocarea acestor sume către unitatea de învățământ pârâtă.
În consecință, se va admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului C. L. Mătăsari, invocată din oficiu, urmând a se respinge cererea față de pârâtul C. L. Mătăsari, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Pe fondul cauzei, în ceea ce privește pretențiile formulate în contradictoriu cu pârâtul C. T. Mătăsari, instanța reține următoarele:
Potrivit art.105 alin.2 lit.f din Legea nr.1/2011: ,,Finanțarea complementară se asigură din bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale de care aparțin unitățile de învățământ preuniversitar și din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată, aprobate anual prin legea bugetului de stat cu această destinație, pentru următoarele categorii de cheltuieli: cheltuielile pentru naveta cadrelor didactice și a personalului didactic auxiliar, conform legii;,,
Totodată, conform Instrucțiunilor nr.2/2011 emise de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului: „Personalului didactic din unitățile de învățământ de stat, care nu dispune de locuință și căruia nu i se poate oferi o locuință corespunzătoare în localitatea unde are postul, i se vor deconta cheltuielile pe mijloacele de transport în comun, din localitatea de reședință la locul de muncă și de la locul de muncă în localitatea de reședință. În cazul în care nu există mijloace de transport în comun între localitatea de reședință și sediul unității de învățământ, urmează a i se deconta contravaloarea a 7,5 l benzină Premium la 100 km parcurși, dacă transportul se face cu autoturismul proprietate personală. În cazul în care există mijloc de transport în comun, dar personalul didactic preferă să circule cu autoturismul proprietate personală, urmează a se deconta contravaloarea abonamentului lunar pe respectivul mijloc de transport în comun. Atunci când transportul mai multor cadre didactice se face cu un singur autoturism, plata se face numai posesorului autoturismului respectiv. Decontarea sau plata echivalentă costurilor de transport se va efectua de către autoritățile administrației publice locale din unitatea administrativ-teritorială pe raza căreia se află unitatea de învățământ la care își desfășoară activitatea cadrul didactic, în urma solicitărilor adresate autorităților administrației publice locale, astfel:
a) decontarea contravalorii călătoriei pe mijloacele de transport în comun prin depunerea la sfârșitul fiecărei luni de activitate a biletelor de călătorie sau a abonamentului, iar decontarea contravalorii corespunzătoare a 7,5 l benzină Premium la 100 km parcurși, prin depunerea la sfârșitul fiecărei luni de activitate a documentelor justificative eliberate de unitatea de învățământ, care certifică efectuarea transportului cu autoturismul proprietate personală;
b) solicitarea contravalorii călătoriei efectuate cu mijloacele de transport în comun sau a contravalorii corespunzătoare a 7,5 l benzină Premium la 100 km parcurși, pentru cei care își asigură transportul cu autoturismul proprietate personală, ca urmare a pontajului zilnic efectuat de conducerea unității de învățământ”.
De asemenea, în art.2 din aceleași Instrucțiuni se menționează procedura de acordare a acestor sume, arătându-se “C. de administrație al unității de învățământ propune, lunar, spre aprobare consiliului local drepturile bănești aferente personalului didactic care solicită cheltuieli de deplasare”.
În perioada ianuarie 2014-decembrie 2014 reclamanta D. M. a fost cadru didactic la C. T. Mătăsari, după cum rezultă din adeverința emisă de această unitate de învățământ (fila 9 din dosar).
În această perioadă, reclamanta a avut domiciliul în municipiul Târgu-J., ., ., ..
Pentru deplasarea din localitatea de reședință la unitatea de învățământ pârâtă, cu sediul în ., respectiv de la locul de muncă în localitatea de reședință, în perioada ianuarie 2014-decembrie 2014 reclamanta a efectuat transportul cu autoturismul proprietate personală.
In conformitate cu Instrucțiunilor nr.2/2011 emise de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, reclamanta a depus la unitatea de învățământ pârâtă cererile pentru decontarea cheltuielilor de transport, însoțite de bonuri achiziționare combustibil (filele 11-26).
Reclamanta se încadrează în ipoteza prevăzută de Instrucțiunile nr.2/2011 emise de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, în care există mijloc de transport în comun de la locul de munca în localitatea de reședință a cadrului didactic, dar acesta a preferat să circule cu autoturismul proprietate personală, situație în care i se cuvine costul abonamentui lunar pe mijlocul de transport în comun.
Conform adresei nr.75/23.06.2015 emisă de ..(fila 61), costul unui bilet de călătorie pe ruta Târgu-J.-Mătăsari, începând cu 01.01.2014, a fost de a fost de 14 lei dus-întors, iar costul unui abonament lunar, pentru 20 de zile lucrătoare, a fost de 280 lei. Prin aceeași adresă s-a comunicat că valoarea unui abonament lunar se calculează în funcție de numărul de zile pentru care se solicită.
Din statele de plată a cheltuielilor de navetă, depuse la dosar de pârâtul C. T. Mătăsari(filele 45- 57) și adresa nr.3989/03.06.2015 emisa de unitatea școlară pârâtă(fila 44) rezultă că reclamanta a primit suma de 621 lei, parte din cheltuielile de navetă aferente anului 2014. Suma solicitată de reclamantă prin cererile de decontare a navetei este de 1.726 lei, aceasta nedepășind valoarea abonamentelor lunare, stabilită având în vedere modul de calcul al unui abonament lunar comunicat prin adresa nr.75/23.06.2015 emisă de operatorul de transport . și numărul zilelor lucrate de reclamantă în anul 2014, conform adresei nr. nr.3989/03.06.2015 emisa de unitatea școlară pârâtă, astfel că suma neachitată, la plata căreia este îndreptățită reclamanta pentru anul 2014 este de 1.105 lei.
În baza art.1530 Cod civil, conform căruia creditorul are dreptul la daune interese pentru repararea prejudiciului pe care debitorul i l-a cauzat și care este consecință directă și necesară a neexecutării fără justificare sau, după caz, culpabile a obligației, și art.1531 alin.1 Cod civil, potrivit căruia creditorul are dreptul la repararea integrală a prejudiciului pe care l-a suferit din faptul neexecutării, se impune actualizarea cu indicele de inflație a sumei cuvenite pentru decontarea navetei, în vederea reparării prejudiciului cauzat ca urmare a deprecierii monedei naționale prin inflație.
De asemenea, în temeiul art.1530 cod civil si art.1535 alin.1 Cod civil, ce prevede că, în cazul în care o sumă de bani a ajuns la scadență, creditorul are dreptul la daune moratorii de la scadență până în momentul plății, în cuantumul convenit de părți sau, în lipsă, în cel prevăzut de lege, fără a trebui să dovedească vreun prejudiciu, instanța apreciază că reclamanta are dreptul la acordarea dobânzii legale pentru sumele cuvenite și neacordate pentru decontarea navetei.
Acordarea dobânzii legale concomitent cu actualizarea cu indicele de inflație nu duce la o dublă reparare a prejudiciului cauzat prin neplata la timp a drepturilor datorate, fiecare din cele două modalități de reparare a prejudiciului având o finalitate distinctă: dobânda legală este o sancțiune pentru întârzierea la plată a unor obligații, în timp ce actualizarea cu indicele de inflație nu urmărește dobândirea unor sume în plus, ci menținerea aceleiași valori a sumei datorate, calculată la momentul plății efective, menită să acopere scăderea puterii de cumpărare.
În ceea ce privește acordarea pentru viitor a contravalorii cheltuielilor de transport, instanța reține că dreptul solicitat trebuie să fie actual pentru ca titularul să fie îndreptățit la respectarea lui. Dispozițiile art.34 alin.2 Cod de procedură civilă, invocate de reclamantă, ce prevăd că se poate cere, înainte de termen, executarea la termen a obligației de întreținere sau a altei prestații periodice, nu sunt aplicabile în speță. Aceasta prevedere se referă la creanțe având ca obiect prestații periodice, ce sunt certe, lichide, dar nu și exigibile la data formulării cererii întemeiate pe art. 34 alin.2 din Codul de procedură civilă, ceea ce nu cazul în ceea ce privește acest capăt de cerere. O cerere având ca obiect plata cheltuielilor de transport viitoare nu privește o creanță certă si lichidă, întrucât nu se poate cunoaște cu certitudine cât timp reclamanta va mai fi salariata a unității de învățământ, dacă va mai fi necesara efectuarea navetei, cuantumul cheltuielilor de transport, ce depind de mijlocul de transport folosit(mijloace de transport în comun sau cu autoturismul proprietate personală), distanța dintre localitatea de reședință și locul de muncă( reclamanta își poate schimba domiciliul), costul combustibilului, costul unui abonament lunar/bilet de transport, numărul zilelor lucrate efectiv. Prin urmare, acest capăt de cerere este neîntemeiat.
Față de considerentele de fapt si de drept mai sus expuse, se va admite în parte acțiunea, se va obliga pârâtul C. T. Mătăsari să achite reclamantei suma de 1.105 lei, reprezentând diferență cheltuieli de transport cuvenite și nedecontate reclamantei pentru transportul efectuat pe ruta Târgu-J.-Mătăsari (dus-întors) în perioada ianuarie 2014 - decembrie 2014, sumă care va fi actualizată cu indicele de inflație la data plății efective. Se va obliga pârâtul C. T. Mătăsari la plata către reclamantă a dobânzii legale aferente sumelor cuvenite cu titlu de cheltuieli de transport. Se va respinge capătul de cerere privind acordarea pentru viitor a cheltuielilor de transport. Opinia asistenților judiciari este conformă cu prezenta hotărâre.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului C. L. Mătăsari, invocată din oficiu, și respinge cererea față de pârâtul C. L. Mătăsari,cu sediul în ., ca fiind îndreptată împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.
Admite în parte formulată de reclamanta D. M., C.N.P._, cu domiciliul în municipiul Târgu-J., ., ., ., județul Gorj, în contradictoriu cu pârâtul C. T. Mătăsari, cu sediul în comuna Mătăsari, ., județul Gorj.
Obligă pârâtul C. T. Mătăsari să achite reclamantei suma de 1.105 lei, reprezentând diferență cheltuieli de transport cuvenite și nedecontate reclamantei pentru transportul efectuat pe ruta Târgu-J.-Mătăsari (dus-întors) în perioada ianuarie 2014 - decembrie 2014, sumă care va fi actualizată cu indicele de inflație la data plății efective.
Obligă pârâtul C. T. Mătăsari la plata către reclamantă a dobânzii legale aferente sumelor cuvenite cu titlu de cheltuieli de transport.
Respinge capătul de cerere privind acordarea pentru viitor a cheltuielilor de transport.
Sentință executorie.
Cu apel în termen de 10 zile de la comunicare, ce se va depune la Tribunalul Gorj.
Pronunțată în ședința publică din data de 02.07.2015, la Tribunalul Gorj.
Președinte,
C. N. B.
Asistent judiciar, Asistent judiciar,
D. C. P. L. G.
Grefier,
M. E.
Red.B.C.N
Thred. B.C.N
5exp.
09.07.2015
| ← Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr.... | Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr.... → |
|---|
