Obligaţie de a face. Sentința nr. 899/2015. Tribunalul GORJ

Sentința nr. 899/2015 pronunțată de Tribunalul GORJ la data de 19-02-2015 în dosarul nr. 7627/95/2014

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL GORJ

SECȚIA CONFLICTE DE munca ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

Sentința nr.899

Ședința publică de la 19 februarie 2015

Completul constituit din:

Președinte N. C. B.

Asistent judiciar D. C. P.

Asistent judiciar R. N.

Grefier M. E.

Pe rol fiind judecarea acțiunii formulate de reclamantul G. V. împotriva pârâtei S.C. E. A. S.A., având ca obiect eliberare adeverință grupă de muncă.

La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns reclamantul, asistat de avocat G. M. și avocat M. M. M., pentru pârâta .

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Apărătorul pârâtei a arătat că nu înțelege să formuleze întâmpinare la cererea de modificare a acțiunii principale.

Părțile, prin reprezentanți, au arătat că nu mai au cereri de formulat si probe de administrat.

Cu privire la capătul de cerere, formulat în subsidiar, privind constatarea dreptului reclamantului la încadrarea în grupa a II-a de muncă în perioadele 08.05._74 si 15.07._79, instanța invocă excepția inadmisibilității, arătând că este posibilă acțiunea in constatare doar dacă nu este deschisă calea acțiunii în realizare, iar o astfel de acțiune putea fi exercitată.

Instanța acordă cuvântul pe excepție si pe fondul cauzei.

Apărătorul reclamantului, avocat G. M., lasă soluția la aprecierea instanței cu privire la excepția inadmisibilității capătului din cererea de chemare în judecată modificată, având ca obiect constatarea dreptului reclamantului la încadrarea în grupa a II-a de muncă în perioadele 08.05._74 si 15.07._79, invocată din oficiu. Pe fondul cauzei, având cuvântul, solicită admiterea acțiunii așa cum a fost modificată ulterior, obligarea pârâtei la eliberarea unei noi adeverințe sau la completarea adeverinței nr.283/24.10.2013, cu cheltuieli de judecată, depunând la dosar chitanța nr.3/29.01.2015.

Apărătorul pârâtei S.C. E. A. S.A. solicită respingerea capătului de cerere cu privire la obligația de a face. În ceea ce privește capătul 2 de cerere a lăsat soluția la aprecierea instanței .

TRIBUNALUL

Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj-Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale a Tribunalului Gorj la data de 03.10.2014, sub nr._, reclamantul G. V. a chemat în judecată pârâta S.C. E. S.A., solicitând ca prin sentința ce va pronunța să fie obligată pârâta la eliberarea unei alte adeverințe sau la completarea adeverinței nr. 283 din 24.10.2013, în sensul precizării perioadei în care a fost încadrat în grupa a II de muncă în procent de 100 %, conform locurilor de muncă nominalizate cu precizarea numărului tabelului nominal și a numărului deciziei și numărului procesului verbal.

În motivarea cererii a arătat că i s-a eliberat adeverința nr.283 din data de 24.10.2013, însă Casa Teritorială de Pensii Gorj nu i-a luat-o în calcul, deoarece nu au fost trecute numărul deciziei prin care a fost încadrat ca mașinist în grupa a II-a de muncă, nu a fost indicat tabelul nominal al locurilor de muncă ce au fost nominalizate în decizia consiliului de administrație nr 21/24.01.1991. Totodată, nu a fost indicat numărul contractului individual de muncă în baza căruia s-a stabilit că în perioadele de 08.05._74, respectiv 15.07.1975 a avut meseria de mașinist și a fost încadrat în grupa a II-a de munca. A susținut că este necesară indicarea numărului procesului verbal prin care s-a luat decizia consiliului de administrație nr.21/24.01.1991. Prin decizia nr.1072 din 04.07.2014, Casa Teritoriala de Pensii Gorj nu a luat în calcul alte condiții de munca, la litera h precizându-se că „nu se valorifică adeverința nr.283 din grupa a II, deoarece nu este corect nominalizată. În luna august 2014, a formulat o nouă cerere către S.C. E. S.A., pentru a-i elibera o altă adeverință cu datele complete, dar nici până în prezent nu a primit un răspuns.

In drept și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art.2641 și art.1073 Cod civil.

În probațiune, reclamantul a depus la dosar, în copie certificată pentru conformitate cu originalul, cartea de identitate . nr._, anexa la decizia nr._/04.07.2014, decizia nr._/04.07.2014 emisă de Casa Județeană de Pensii Gorj, adeverința nr.283/24.10.2013 emisă de S.C. E. S.A.

S.C. E. A. S.A. a formulat întâmpinare prin care a arătat că, în urma fuziunii prin absorbție, societatea chemată în judecată si-a încetat existența, astfel că se impune respingerea acțiunii fata de S.C. Energoutiliaj SA, ca fiind introdusă împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă și introducerea in cauză a S.C. E. A. S.A., în calitate de succesor al S.C. E. S.A.

Pe fondul cauzei a arătat că societatea este în imposibilitate legală de a completa adeverința eliberata reclamantului privitor la încadrarea în grupa a II-a de muncă cu aspectele solicitate de către reclamant pentru următoarele considerente: în arhiva societății se regăsesc documente privitoare doar la încadrarea în grupa a II-a de munca a unor locuri de munca si activități prestate de către personalul S.C. E. SA, fără nominalizarea expresa a persoanelor. Astfel, în data de 22.01.1991, Consiliul de Administrație a aprobat, sub nr.28/22.01.1991, propunerea managementului cu avizul sindicatului din companie de încadrare in grupa a II-a de munca a mai multor categorii de personal, in doua variante (varianta încadrării "întregului personal, respectiv varianta încadrării a 9 categorii de personal). În data de 24.01.1991, prin decizia nr.961/21/24.01.1991, se stabilește încadrarea in grupa a II-a de munca a 9 categorii de personal (conform variantei 2 din decizia Consiliului de Administrație), în data de 11.06.1992, domnul A. loan, în calitate de șef serviciu PIS PS, confirma încadrarea în grupa a II-a de munca a personalului cu activității si locurile de munca precizate in decizia nr. 961/21/24.01.1991 si atașează extras din aceasta decizie la referatul întocmit în vederea analizei modului de aplicare a prevederilor art. 11, punctul I din Legea nr. 49/1992, în data 19.06.1992, comitetul de direcție al E. S.A. a analizat modul de aplicare a prevederilor art. II, punctul I din Legea nr.49/1992 pentru modificarea si completarea unor reglementari din legislația de asigurări sociale privind aplicarea si perceperea diferențiata a contribuției asigurărilor sociale de stat si a hotărât ca, începând cu luna mai 1992, contribuția asigurărilor sociale de stat sa se stabilească la nivelul procentului de 25% asupra câștigului brut, excluzându-se astfel si activitățile si locurile de munca din grupa a doua. In același timp, s-a hotărât si regularizarea vărsămintelor către bugetul statului, reprezentând contribuția asigurărilor sociale de stat începând cu data de 01.04.1992.

A mai arătat că reclamantul a înțeles parțial greșit motivarea Casei Teritoriale de Pensii Gorj pentru nevalorificarea adeverinței, in sensul in care nici numărul contractului sau individual de muncă si nici numărul deciziei de încadrare in funcția de mașinist nu sunt elemente necesare adeveririi încadrării in grupa de munca, așa cum afirma domnul G. V.. Așa cum se poate constata, adeverința nr.283/24.10.2013 eliberata reclamantului cuprinde toate rubricile prevăzute in Normele de aplicare a Legii nr. 263/2010 (anexa 14), rubrici printre care nu se regăsește nici numărul contractului individual de munca si nici numărul deciziei de încadrare in funcție. In ceea ce privește motivarea Casei Teritoriale de Pensii Gorj, aceasta arata in decizia nr._/04.07.2014, faptul ca "nu se valorifica adeverința nr. 283/24.10.2013 grupa a II-a deoarece nu este corect nominalizata". In conformitate cu Normele de aplicare a Legii nr. 263/2010 (anexa 14), pentru nominalizare se completează actul administrativ emis de unitate, conform prevederilor Ordinului ministrului muncii si ocrotirilor sociale, al ministrului sănătății si al președintelui Comisiei Naționale pentru Protecția Muncii nr.50/1990 pentru precizarea locurilor de munca, activităților si categoriilor profesionale cu condiții deosebite care se încadrează in grupele I si II de munca (proces-verbal, decizie, tabel, hotărârea consiliului de administrație si a sindicatului privind nominalizarea persoanelor încadrate în grupe superioare de muncă, pontajele lunare, registrul de evidentă a intrărilor in subteran etc. ). Așa cum se poate observa, actele administrative emise de către unități in vederea precizării locurilor de munca, activităților si categoriilor profesionale cu condiții deosebite care se încadrează în grupele I si II de munca pot fi, conform legii, extrem de variate, enumerarea acestora nefiind limitativa si incluzând procese verbale, decizii, tabele, hotărâri, pontaje, registre etc.

A mai menționat ca societatea nu se opune constatării dreptului reclamantului de a fi încadrat în grupa a II-a de munca, dar nu are, la momentul prezent, pe baza documentelor aflate in arhiva societății, posibilitatea certificării acestui aspect in conformitate cu cerințele Casei de Pensii Gorj. Societatea poate adeveri ca in cadrul . profesionala a "masinistilor" cu locurile de munca "pe platformele de construcții montaj ale Sistemului Energetic N. si alte șantiere de construcții- montaj" a fost incadrata in grupa a Il-a de munca si ca reclamantul G. V. a lucrat in aceste locuri de munca pe durata activității sale in cadrul societății (respectiv șantierul Turceni).

De asemenea, din toate documentele anterioare eliberate de către societate si identificate in arhiva acesteia, reiese ca adeverirea încadrării in grupa a doua de munca in cadrul societății s-a realizat (prin adeverințe sau înscriere in carnetul de munca) pentru persoanele cu funcția de mașinist mașini pentru terasamente, funcție deținuta de domnul G. V. in perioadele in care a fost angajat al S.C. E. S.A., astfel cum rezultă din adeverințele eliberate altor foști angajați in meseria de mașinist mașini pentru terasamente, depuse la dosar.

In drept, și-a întemeiat susținerile pe prevederile Ordinului nr. 50/1990 al Ministerului Muncii și Ocrotirilor Sociale, Ministerului Sănătății și Comisiei Naționale pentru Protecția Muncii, pe cele ale HG 1223/1990 si pe prevederile Normelor de aplicare a Legii nr. 263/2010 (anexa 14).

A depus în probațiune, în copie certificată pentru conformitate cu originalul, decizia nr.28/22.01.1991 emisa de S.C. E. S.A., decizia nr.21/24.01.1991 emisa de S.C. E. S.A., referatul nr.47/30.06.1991 întocmit de emisa de S.C. E. S.A., adeverințe privind încadrarea in grupa a II-a de muncă eliberate altor angajați ai societății.

La data de 09.12.2014 reclamantul a formulat, prin același înscris, cerere de modificare a acțiunii și răspunsul la întâmpinare, arătând că înțelege să se judece cu S.C. E. A. S.A.. În ceea ce privește obiectul dedus judecații, a arătat că este obligația de a face, în sensul că adeverința nr.283 din data de 24.10.2013 să fie completată așa cum a precizat in acțiune. În adeverința eliberată se menționează că lucrat în grupa a II a de muncă în perioadele 08.05.1973 până in data de 20.02.1974, respectiv 15.07._79, având meseria de mașinist pentru terasamente și a fost încadrat in grupa a II-a de muncă conform locurilor de muncă nominalizate în decizia Consiliului de administrație nr 21 /24.01.1991 și ulterior s-a specificat faptul că temeiul juridic al încadrării in grupa a II a de muncă îl reprezintă Ordinul 50/1990 completat cu avizele ulterioare și H.G. 1223/1990 art. 1, însă această adeverință nu a putut fi valorificată, Casa Județeană de Pensii Gorj arătând în decizia nr._/04.07.2014 că nu se poate valorifica adeverința deoarece nu este corect nominalizată.

În subsidiar, a solicitat ca, în situația in care se va constata că adeverința a fost emisă în mod legal, să se constate dreptul său la încadrarea in grupa I de muncă, întrucât S.C. E. A. S.A nu mai are în prezent posibilitatea de a certifica acest aspect în conformitate cu cerințele Casei Județene de Pensii Gorj. A susținut că pârâta recunoaște dreptul său la încadrarea în grupa a II-a de muncă și ar fi de acord să se pronunțe o hotărâre în constatare în ceea ce privește încadrarea sa în grupa de muncă.

Pârâta E. A. S.A. a formulat concluzii scrise, prin care a arătat că in arhiva societății se regăsesc documente privitoare doar la încadrarea în grupa a II-a de munca a unor locuri de munca si activități prestate de către personalul . nominalizarea expresa a persoanelor si a menționat, respectiv: decizia Consiliului de Administrație prin care s-a aprobat sub nr. 28/22.01.1991, propunerea managementului cu avizul sindicatului din companie de încadrare in grupa a II-a de munca a mai multor categorii de personal, in doua variante (varianta încadrării întregului personal, respectiv varianta încadrării a 9 categorii de personal iar în data de 24.01.1991, prin decizia nr. 961/21/24.01.1991, se stabilește încadrarea în grupa a II-a de munca a 9 categorii de personal (conform variantei 2 din decizia Consiliului de Administrație). In ceea ce privește adeverința nr. 283/24.10.2013 eliberata reclamantului, a menționat că aceasta cuprinde toate rubricile prevăzute în Normele de aplicare a Legii nr. 263/2010 (anexa 14), rubrici printre care nu se regăsește nici numărul contractului individual de munca si nici numărul deciziei de încadrare în funcție.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:

La data de 24.10.2013, S.C. E. S.A. a eliberat reclamantului adeverința nr.283, privind încadrarea reclamantului în grupa a II-a de muncă în perioadele 08.05._74 si 15.07._79.

Prin decizia nr._/04.07.2014 Casa Județeană de Pensii a respins cererea de pensionare a reclamantului, cu mențiunea că adeverința nr.283/24.10.2013 nu se valorifica, deoarece nominalizarea este incorectă.

În prezenta cauză reclamantul solicită, în principal, completarea adeverinței sau eliberarea unei noi adeverințe de S.C. E. A. S.A. succesorul în drepturi al S.C. E. S.A., în sensul menționării numărului tabelului nominal, al deciziei și al procesului-verbal prin care a fost nominalizat în grupa a II-a de muncă, în procent de 100%, în perioadele 08.05._74 si 15.07._79. Totodată, a susținut că in adeverință nu s-a menționat numărul contractului individual de muncă prin care în baza căruia s-a stabilit că în perioadele de mai sus a fost încadrat in grupa a II-a de muncă, numărul deciziei de încadrare în meseria de mașinist, a numărului procesului-verbal prin care s-a luat decizia consiliului de administrație nr.21/24.01.1991.

Potrivit art.126 alin.1 din H.G. nr.257/2011 pentru aplicarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.263/2010, adeverințele prin care se atestă faptul că în anumite perioade, anterioare datei de 1 aprilie 2001, persoanele și-au desfășurat activitatea în locuri de muncă încadrate în grupele I și/sau a II-a de muncă se întocmesc potrivit modelului prevăzut în anexa nr.14, numai pe baza documentelor verificabile, aflate în evidențele angajatorilor sau ale deținătorilor legali de arhive.

Mențiunile pe care trebuie să le cuprindă o adeverință ce atestă încadrarea în grupa I si/sau a II-a de muncă, prevăzute în anexa nr.14 la Normele metodologice de aplicare a Legii nr.263/2010, sunt următoarele: numele și prenumele solicitantului, data și locul nașterii, codul numeric personal, perioada in care a fost angajat cu contract individual de muncă, denumirea societății unde si-a desfășurat activitatea salariatul, meseria/funcția acestuia, grupa I sau a II-a de muncă in care a fost încadrat, perioada în care a desfășurat activitate în grupa de muncă, procentul încadrării în grupa de muncă, actul prin care a fost nominalizat în grupa de muncă, temeiul juridic al încadrării în grupa I sau a II-a de muncă.

De asemenea, în adeverință, se face mențiunea că s-a eliberat în baza documentelor verificabile, aflate în arhiva societății, cunoscându-se atât prevederile Codului penal referitoare la falsul în înscrisuri oficiale, cât și prevederile legislației de reglementare a pensiilor din sistemul public, potrivit cărora angajatorul poartă întreaga răspundere pentru valabilitatea și corectitudinea actelor doveditoare utilizate la stabilirea drepturilor de pensie.

Prin adeverința nr.283/24.10.2013 eliberată de S.C. E. S.A. s-a atestat că reclamantul G. V., născut la data de 08.11.1954 în localitatea Covrigi, C.N.P._, angajat cu contract individual de muncă la S.C. E. S.A. în perioadele 08.05._74 si 15.07._79, având meseria de mașinist la mașini pentru terasamente, a fost încadrat în aceste perioade în grupa a II-a de muncă, în procent de 100%, conform locurilor de muncă nominalizate în Decizia Consiliului de Administrație nr.21/24.01.1991, temeiul juridic al încadrării reprezentându-l Ordinul nr.50/1990 completat cu avizele ulterioare și H.G. nr.1223/1990, art.1.

Totodată, angajatorul a arătat că adeverința s-a eliberat în baza documentelor verificabile, aflate în arhiva societății, cunoscându-se atât prevederile Codului penal referitoare la falsul în înscrisuri oficiale, cât și prevederile legislației de reglementare a pensiilor din sistemul public, potrivit cărora angajatorul poartă întreaga răspundere pentru valabilitatea și corectitudinea actelor doveditoare utilizate la stabilirea drepturilor de pensie

Comparând mențiunile din adeverință cu cele pe care trebuie să le cuprindă conform anexei 14, instanța constată că adeverința a fost completată la toate rubricile, menționându-se inclusiv actul existent în arhiva societății angajatoare, prin care s-a realizat de către consiliul de administrație nominalizarea personalului încadrat în grupa a II-a de muncă.

Potrivit dispozițiilor din anexa 14 la Normele metodologice de aplicare a Legii nr.263/2010, prin act de nominalizare în grupa de muncă se înțelege actul administrativ emis de unitate, conform prevederilor Ordinului ministrului muncii și ocrotirilor sociale, al ministrului sănătății și al președintelui Comisiei Naționale pentru Protecția Muncii nr.50/1990 pentru precizarea locurilor de muncă, activităților și categoriilor profesionale cu condiții deosebite care se încadrează în grupele I și II de muncă în vederea pensionării (proces-verbal, decizie, tabel, hotărârea consiliului de administrație și a sindicatului privind nominalizarea persoanelor încadrate în grupe superioare de muncă, pontajele lunare, registrul de evidență a intrărilor în subteran etc.).

În enumerarea actelor administrative emise de către unități în vederea precizării locurilor de munca, activităților si categoriilor profesionale cu condiții deosebite care se încadrează în grupele I si II de munca, care nu este limitativă, este inclusă decizia consiliului de administrație privind nominalizarea în grupa de muncă.

Prin decizia nr.21/24.01.1991 emisă de consiliul de administrație al S.C. E. S.A. s-au nominalizat mai multe categorii de personal pentru încadrarea în grupa a II-a de muncă, inclusiv cea din care făcea parte reclamantul.

Anterior acestei decizii, în data de 22.01.1991, Consiliul de Administrație aprobase, sub nr.28/22.01.1991, propunerea conducerii societății cu avizul sindicatului‚ de încadrare in grupa a II-a de munca a mai multor categorii de personal, în doua variante, respectiv varianta încadrării "întregului personal și varianta încadrării a 9 categorii de personal.

Acestea au fost actele emise de conducerea societății în vederea nominalizării angajaților în grupa a II-a de muncă, nefiind întocmit un alt act, prin care să se indice numele fiecărei persoane nominalizate în grupa de muncă..

În lipsa unui astfel de act, pârâta nu ar avea posibilitatea de a completa o adeverință cu mențiunea numărului tabelului nominal, procesului-verbal, deciziei prin care să se fi indicat numele persoanelor nominalizate, astfel cum solicită reclamantul, angajatorul având obligația de a elibera adeverința doar pe baza documentelor verificabile, aflate în arhiva societății, purtând întreaga răspundere pentru valabilitatea și corectitudinea actelor doveditoare utilizate la stabilirea drepturilor de pensie.

În ceea ce privește lipsa din adeverință a mențiunii privind numărul contractului individual de muncă, aceasta nu era necesară, nefiind prevăzută printre mențiunile pe care le cuprinde adeverința ce atesta încadrarea în grupa de muncă, conform anexei 14 la Normele metodologice de aplicare a Legii nr.263/2010. Nici mențiunea privind decizia în care a fost încadrat ca mașinist nu era necesara, pentru aceleași considerente.

Reclamantul a mai susținut că nu s-a indicat ,,numărul procesului-verbal prin care s-a luat decizia consiliului de administrație nr.21/24.01.1991,,. Instanța reține că singurul proces-verbal în legătură cu decizia nr.21/24.01.1991 a fost cel prin care s-a propus consiliului de administrație cele două variante de încadrare a personalului în grupa a II-a de muncă(a întregului personal și încadrării a 9 categorii de personal), aprobat în ședința consiliului de administrație sub nr.28/22.01.1991, dar acesta nu poate fi considerat un act prin care s-au nominalizat salariații în grupa de muncă, astfel că nu era necesar a fi menționat în adeverință.

În consecință, este neîntemeiat capătul de cerere formulat în principal de reclamant, privind obligarea pârâtei la eliberarea unei noi adeverințe privind grupa a II-a de muncă sau la completarea adeverinței nr.283/24.10.2013.

În subsidiar, reclamantul a solicitat să se constate că a fost încadrat în grupa a II-a de muncă în perioadele 08.05._74 si 15.07._79.

Instanța a invocat excepția inadmisibilității acestui capăt de cerere, pe motiv că acțiunea in constatare este inadmisibilă atâta timp cât este deschisă calea unei acțiuni in realizare.

Potrivit art.35 din Codul de procedură civilă:

,,Cel care are interes poate să ceară constatarea existenței sau inexistenței unui drept. Cererea nu poate fi primită dacă partea poate cere realizarea dreptului pe orice altă cale prevăzută de lege.,,

În speță, reclamantul avea posibilitatea de a contesta, în baza prevederilor art.149-151 din Legea nr.263/2010, decizia emisă de Casa Județeană de Pensii Gorj, prin care i s-a respins cererea de pensionare, nevalorificându-se adeverința nr.283/24.10.2013 eliberată de S.C. E. S.A. pe motiv că nominalizarea este incorectă.

În cadrul acțiunii promovate în condițiile Legii nr.263/2010, instanța ar putea stabili dacă reclamantul este îndreptățit sau nu la recunoașterea desfășurării activității sale în grupa a II-a de muncă în perioadele 08.05._74 și 15.07._79, cu consecința valorificării/nevalorificării stagiului de cotizare în grupa a II-a de muncă.

Față de considerentele arătate, se va admite excepția inadmisibilității capătului din cererea de chemare în judecată modificată, având ca obiect constatarea dreptului reclamantului la încadrarea în grupa a II-a de muncă în perioadele 08.05._74 si 15.07._79, invocată din oficiu și, în consecință, se va respinge acest capăt de cerere ca inadmisibil.

În baza art.453 alin.1 Cod de procedură civilă, reținând culpa procesuală a reclamantului, ce a declanșat o procedură judiciară finalizată cu respingerea pretențiilor sale, acesta nu este îndreptățit la plata cheltuielilor de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge ca neîntemeiat capătul din cererea de chemare în judecată modificată, formulată de reclamantul G. V., CNP_, cu domiciliul în comuna Văgiulești, ., în contradictoriu cu pârâta S.C. E. A. S.A., cu sediul în localitatea T., ., având ca obiect obligarea pârâtei la eliberarea unei noi adeverințe sau la completarea adeverinței nr.283/24.10.2013.

Admite excepția inadmisibilității capătului din cererea de chemare în judecată modificată, având ca obiect constatarea dreptului reclamantului la încadrarea în grupa a II-a de muncă în perioadele 08.05._74 si 15.07._79, invocată din oficiu, si respinge ca inadmisibil acest capăt de cerere.

Respinge cererea reclamantului privind cheltuielile de judecată ca neîntemeiată.

Cu apel în termen de 10 zile de la comunicare, ce se depune la Tribunalul Gorj.

Pronunțată în ședință publică, azi, 19.02.2015, la Tribunalul Gorj.

Președinte,

C. N. B.

Asistent judiciar, Asistent judiciar,

D. C. P. N. R.

Grefier,

M. E.

B.C.N./21.03.2015/4 exp.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Obligaţie de a face. Sentința nr. 899/2015. Tribunalul GORJ