Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr. 2622/2015. Tribunalul GORJ

Sentința nr. 2622/2015 pronunțată de Tribunalul GORJ la data de 04-06-2015 în dosarul nr. 2622/2015

Dosar nr._

Cod operator 2443/2442

ROMÂNIA

TRIBUNALUL GORJ

SECȚIA CONFLICTE DE munca ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

Sentința Nr. 2622/2015

Ședința publică de la 04 Iunie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE L. R.

Asistent judiciar E. B.

Asistent judiciar C. R.

Grefier L. C.

Pe rol se află judecarea acțiunii formulată de reclamanta U. S. Libere din Învățământ Gorj, prin reprezentant legal Președinte H. C., în numele membrului de sindicat F. I., în contradictoriu cu pârâta Școala G. „N. T.-P.”, având ca obiect drepturi bănești - plată dobândă legală.

La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință, după care Tribunalul constată că reclamanta a solicitat judecarea cauzei în lipsă, in consecință, în temeiul art.223 alin.3 si art.411 alin.1 pct.2 din noul Cod de procedura civilă, lipsa părților legal citate nu va împiedica judecarea cauzei.

Fiind primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate, instanța procedează la verificarea competenței, potrivit dispozițiilor art. 131 alin.1 din noul Cod de procedură civilă, și apreciază că este competentă general, material și teritorial să judece cauza de față, în temeiul dispozițiilor art. 269 alin.1 și 2 din Codul muncii și art. 208 si 210 din Legea nr. 62/2011.

În temeiul art. 258 alin.1 din noul Cod procedură civilă raportat la art. 255 alin.1 din noul Cod de procedură civilă, instanța încuviințează proba cu înscrisurile depuse la dosar, considerând-o admisibilă si concludentă pentru soluționarea cauzei.

Nemaifiind cereri de formulat și probe de administrat, constatând cauza în stare de judecată, instanța o retine spre soluționare.

TRIBUNALUL

Asupra cauzei de față:

Prin acțiunea înregistrată la data de 11.03.2015 sub nr._ pe rolul Secției de Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale a Tribunalului Gorj, reclamanta U. S. Libere din Învățământ Gorj în numele și pentru membrul de sindicat F. I. a chemat în judecată pârâta Școala G. „N. T.-P.”, solicitând ca prin sentința ce va pronunța să dispună obligarea unității de învățământ la plata dobânzii legale aferente drepturilor bănești datorate prin sentința nr. 7292/22.11.2012 pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale in dosarul nr._ și sentința nr. 7294/22.11.2012 pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale in dosarul nr._, pe ultimii trei ani anteriori introducerii cererii și până la data plății efective.

În motivarea cererii, reclamanta a arătat că prin sentințele sus menționate pârâții au fost obligați să plătească diferențele de drepturi salariale neacordate membrului de sindicat ca urmare a neaplicării Legii nr.221/2008, în perioada 01.10._09 și respectiv, din neaplicarea dispozițiilor in materia salarizării prevăzute de legea cadru nr. 330/2009 și legea nr. 285/2010,

reprezentând diferența dintre drepturile salariale efectiv încasate și cele cuvenite, pentru perioada 01.01._11, sume actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.

Că, deși sentințele mai sus menționate sunt irevocabile, nici până în prezent nu a beneficiat de plata drepturilor salariale dispuse de instanța de judecată, fiind evident că s-a produs un prejudiciu de necontestat, prin faptul că a fost lipsit de folosul sumelor de bani dispuse de Tribunal, în plus față de prejudiciul creat inițial în patrimoniul personal prin plata unor salarii sub nivelul celor reglementate prin Legea nr. 221/2008 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 15/2008, prin Legea nr.330/2009 și legea nr. 285/2010.

S-a mai învederat faptul că, în conformitate cu dispozițiile art. 166 alin. (4) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată [fost art. 161 alin. (4)], „întârzierea nejustificată a plății salariului sau neplata acestuia poate determina obligarea angajatorului la plata de daune-interese pentru repararea prejudiciului produs salariatului.", în condițiile în care, potrivit art. 161 [fost art. 156], „salariile se plătesc înaintea oricăror alte obligații bănești ale angajatorilor". Același act normativ prevede, la art. 278 alin. (1) [fost art. 295 alin. (1)], următoarele: „Dispozițiile prezentului cod se întregesc cu celelalte dispoziții cuprinse în legislația muncii și, în măsura în care nu sunt incompatibile cu specificul raporturilor de muncă prevăzute de prezentul cod, cu dispozițiile legislației civile."

În consecință, s-a apreciat că, și în privința daunelor interese datorate de unitate pentru neplata drepturilor salariale sunt aplicabile dispozițiile legislației civile, respectiv cele ale Codului civil (Noul cod civil - Legea nr. 287/2009, republicată), și anume:

Art. 1530: Creditorul are dreptul la daune-interese pentru repararea prejudiciului

pe care debitorul i l-a cauzat și care este consecința directă și necesară a neexecutării)

obligației.

Art. 1531 (1) Creditorul are dreptul la repararea integrală a prejudiciului pe care l-a suferit din faptul neexecutării.

(2)Prejudiciul cuprinde pierderea efectiv suferită de creditor și beneficiul de care

acesta este lipsit. La stabilirea prejudiciului se ține seama și de cheltuielile pe care creditorul le a făcut, ., pentru evitarea sau limitarea prejudiciului.

(3)Creditorul are dreptul și la repararea prejudiciului nepatrimonial.

Art. 1535 (1) în cazul în care o sumă de bani nu este plătită la scadență, creditorul are dreptul la daune moratorii, de la scadență până în momentul plății, în cuantumul convenit de părți sau, în lipsă, în cel prevăzut de lege, fără a trebui să dovedească vreun prejudiciu. În acest caz, debitorul nu are dreptul să facă dovada că prejudiciul suferit de creditor ca urmare a întârzierii plății ar fi mai mic.

(2) Dacă, înainte de scadență, debitorul datora dobânzi mai mari decât dobânda legală, daunele moratorii sunt datorate la nivelul aplicabil înainte de scadență.

(3) Dacă nu sunt datorate dobânzi moratorii mai mari decât dobânda legală, creditorul are dreptul, in afara dobânzii legale, la daune-interese pentru repararea integrală a prejudiciului suferit.

De altfel, sunt incidente și dispozițiile art.1 din OG nr.9/2000 privind nivelul dobânzii legale pentru obligații bănești, cu modificările și completările ulterioare, coroborate cu cele ale art.2 din același act normativ.

În egală măsură, s-a învederat instanței incidența în speță a dispozițiilor art. 2 din Ordonanța Guvernului nr. 13/2011 privind dobânda legală remuneratorie penalizatoare pentru obligații bănești, precum și pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale in domeniul bancar potrivit cărora: „In cazul în care, potrivit dispozițiilor legale sau prevederilor contractuale, obligația este purtătoare de dobânzi remuneratorii și/sau penalizatoare, după caz, și în absența stipulației exprese a nivelului acestora de către părți, se va plăti dobânda legală aferentă fiecăreia dintre acestea."

Din prevederile legale mai sus invocate rezultă că daunele interese constau în dobânda legală, ce curge de drept, fără punerea în întârziere, de la data scadenței drepturilor salariale prevăzute în contractul individual de muncă - aceasta deoarece obligația legală de plată a salariului trebuia îndeplinită la data stabilită prin contractul individual de muncă. De asemenea, pentru drepturile salariale restante pot fi acordate dobânzi legale și actualizarea cu rata indicelui de inflație, deoarece natura lor juridică este diferită.

În opinia reclamantei, acordarea dobânzii legale se impune pentru neplata la scadență a sumei datorate, membrul său de sindicat fiind privat de folosirea sumei de bani cuprinse între data scadenței și data plății efective. Daunele-interese moratorii (dobânda legală) reprezintă o sancțiune pentru întârzierea la plată a unor obligații, in timp ce reactualizarea cu indicele de inflație nu urmărește dobândirea unor sume in plus, ci aceeași valoare calculată la momentul plății efective, menită să acopere scăderea puterii de cumpărare a salariatului.

Mai mult decât atât, legiuitorul a stabilit prin dispozițiile art.161 alin.4-actualmente 166 alin.4 din Codul muncii, că întârzierea nejustificată a plății salariului sau neplata acestuia poate determina obligarea angajatorului la plata de daune-interese pentru repararea prejudiciului produs salariatului.

Învederează că in acest sens s-a pronunțat și Înalta Curte de Casație și Justiție, care, in soluționarea recursului in interesul legii, a dispus prin Decizia nr.2 in dosarul nr.21/2013 că pot fi acordate daune-interese moratorii sub forma dobânzii legale pentru plata eșalonată a sumelor prevăzute in titluri executorii având ca obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din sectorul bugetar in condițiile art.1 și art.2 din OUG nr.71/2009.

În drept, și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile art. 148 și art. 194 Cod procedură civilă, art. 161, art. 166 alin. (4), art. 268 și art. 278 alin. (1) din Codul muncii, art.1 și art.2 din OG nr.9/2000, al art. 2 din OG nr. 13/2011 și al art. 1530 și urm., precum și ale art.1088 Cod civil, Decizia nr.2/2014 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție.

Reclamanta a depus la dosar, următoarele înscrisuri: copie a cărții de identitate a membrului de sindicat F. I., sentința nr.7292/22.11.2012 pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale in dosarul nr._, sentința nr.7294/22.11.2012 pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale in dosarul nr._, precum și împuternicire de reprezentare dată de membrul de sindicat pentru reclamanta U. S. Libere din Învățământ Gorj pentru promovarea prezentei acțiuni.

Deși legal citată cu această mențiune, pârâta nu a formulat întâmpinare si nu s-a prezentat la dezbateri.

Tribunalul analizând acțiunea de față în raport de înscrisurile depuse la dosarul cauzei, susținerile părților și dispozițiile legale în materie, reține și constată că acțiunea formulată de reclamantă este întemeiată, pentru următoarele considerente:

Prin acțiunea dedusă judecății, reclamanta în numele și pentru membrul de sindicat G. E. a chemat în judecată pârâta Școala G. „N. T.-P.”, solicitând ca prin sentința ce va pronunța să dispună obligarea unității de învățământ la plata dobânzii legale aferente drepturilor bănești datorate prin sentința nr. 7292/22.11.2012 pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale in dosarul nr._ și sentința nr. 7294/22.11.2012 pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale in dosarul nr._, pe ultimii trei ani anteriori introducerii cererii și până la data plății efective.

Prin sentința nr. 7292/22.11.2012 pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._, a fost admisă acțiunea formulată de reclamanta F. I. - membrul de sindicat al reclamantei din cauza dedusă judecății, fiind obligată pârâta Școala Generală Plopșoru să calculeze și să plătească reclamantei diferențele dintre drepturile salariale efectiv încasate și drepturile salariale cuvenite rezultate din aplicarea legii nr.221/2008, începând cu data de 01.01.2010 și până la data de 31.12.2010, sume actualizate la data plății efective, iar Consiliul Local Plopșoru la alocarea fondurilor necesare plății acestor drepturi salariale.

De asemenea, prin sentința nr. 7294/22.11.2012 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr._, a fost admisă acțiunea formulată de reclamanta F. I.-membrul de sindicat al reclamantei din cauza dedusă judecății, fiind obligată pârâta Școala Generală Plopșoru să calculeze și să plătească reclamantei diferențele de drepturi salariale cuvenite in baza legii nr.221/2008 începând cu data de 01.10.2008 până la data de 31.12.2009, sume actualizate cu indicele de inflație la data plății efective, iar Consiliul Local Plopșoru să aloce fondurile necesare achitării drepturilor salariale cuvenite reclamantei.

Sentințele de mai sus sunt irevocabile.

Potrivit art.1 din O.U.G. nr. 71/2009, plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din sectorul bugetar, devenite executorii până la data de 31 decembrie 2011, se va realiza după o procedură de executare care începe astfel:

a) în anul 2012 se plătește 5% din valoarea titlului executoriu;

b) în anul 2013 se plătește 10% din valoarea titlului executoriu;

c) în anul 2014 se plătește 25% din valoarea titlului executoriu;

d) în anul 2015 se plătește 25% din valoarea titlului executoriu;

e) în anul 2016 se plătește 35% din valoarea titlului executoriu.

Alineatul 2 al aceluiași articol prevede că în cursul termenului prevăzut la alin. (1) orice procedură de executare silită se suspendă de drept.

În jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului s-a statuat asupra compatibilității modalității de eșalonare a plății drepturilor salariale stabilită prin O.U.G. nr. 71/2009 cu prevederile Convenției europene pentru apărarea drepturilor omului si a libertăților fundamentale (decizia din 4 septembrie 2012 in Cauza D. D. D. si alții împotriva României, publicata in Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 709 din 17 octombrie 2012).

Potrivit dispozițiilor art. 1082 din vechiul Cod civil, debitorul este obligat la plata de daune - interese pentru neexecutarea obligației sau pentru întârzierea executării, chiar dacă nu este de rea-credință, iar, conform art. 1084 din vechiul Cod civil, daunele interese trebuie să cuprindă pe lângă pierderea efectiv suferită și câștigul nerealizat.

În același sens sunt și prevederile art. 1531 din Codul civil din 2009, conform cărora:

(1) Creditorul are dreptul la repararea integrala a prejudiciului pe care l-a suferit din faptul neexecutării

(2)Prejudiciul cuprinde pierderea efectiv suferita de creditor si beneficiul de care acesta este lipsit.

Conform art. 1535 din Codul civil din 2009, se pot solicita de către creditor daune moratorii de la scadență până în momentul plății, în cuantumul convenit sau, în lipsă, în cel prevăzut de lege, fără a trebui să dovedească vreun prejudiciu, dispoziția aplicându-se atât profesioniștilor, cât și celorlalte subiecte de drept civil.

În cazul obligațiilor care au ca obiect sume de bani, cum este cazul în speță, legea fixează drept despăgubire dobânda legală, în considerarea faptului că lipsa de folosință a sumei de bani datorată de debitor provoacă creditorului un prejudiciu care este egal cu dobânda legală.

Prin Decizia nr. 2/2014, Înalta Curte de Casație si Justiție a admis recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, si a stabilit că: “În aplicarea dispozițiilor art.1082 și art.1088 din Codul civil din anul 1864, respectiv art.1531 alin.(1), alin. (2) teza I și art.1535 alin.(1) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, pot fi acordate daune-interese moratorii sub forma dobânzii legale pentru plata eșalonată a sumelor prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din sectorul bugetar în condițiile art.1 și art.2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, aprobată cu modificări prin Legea nr. 230/2011, cu modificările și completările ulterioare”.

S-a reținut că, atâta timp cât repararea integrala a prejudiciului presupune, cu valoare de principiu, atât acoperirea pierderii efective suferite de creditor (damnum emergens), cât si beneficiul de care acesta este lipsit (lucrum cessans), a accepta faptul că, în ipoteza dată, poate fi acoperita doar pierderea efectiva, în temeiul art. 1 alin. (3) din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 71/2009, iar nu și beneficiul nerealizat, echivalează cu nesocotirea principiului reparării integrale a prejudiciului.

Cât privește existenta unei fapte ilicite, săvârșite cu vinovăție, în sensul dispozițiilor legale ce instituie răspunderea civilă, s-a apreciat că aceasta constă în executarea cu întârziere de către debitori a sumelor de bani stabilite prin titluri executorii în favoarea persoanelor din sectorul bugetar. Fapta îmbracă forma ilicitului civil, deoarece, în analiza îndeplinirii condițiilor răspunderii civile delictuale în circumstanțele date, nu se poate reține că Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 71/2009 reprezintă un caz fortuit care sa răstoarne prezumția relativa de culpa a debitorului in executarea obligației, întrucât acestui element ii lipsesc doua caracteristici esențiale, si anume: natura imprevizibila a evenimentelor care au fundamentat adoptarea actului, care nu poate fi acceptata prin raportare la conduita așteptata a debitorului care trebuia sa se comporte ca un bun proprietar, cu atât mai mult cu cat debitor este chiar statul, prin instituțiile sale, iar, conform art. 44 alin.(1) din Constituție, „creanțele asupra statului sunt garantate si faptul ca măsura de eșalonare a procedurii de executare provine chiar de la debitor, iar nu de la un terț.

Din conținutul acestei decizii rezultă că executarea cu întârziere sau neexecutarea obligației de plată stabilite printr-o hotărâre judecătorească reprezintă o faptă ilicită de natură a antrena răspunderea civilă delictuală.

Conform regulilor răspunderii delictuale, debitorul este de drept în întârziere, de la momentul săvârșirii faptei considerate a fi ilicite, fără a fi necesar să fie pus întârziere.

Pârâta a fost obligată prin hotărâri judecătorești la plata unor drepturi bănești către membrul de sindicat. O parte din sumele datorate au fost achitate cu întârziere, restul rămânând neachitat, astfel că pârâții sunt în culpă pentru neexecutarea, respectiv executarea cu întârziere a obligației de plată a drepturilor bănești datorate în temeiul sentinței judecătorești.

Hotărârile judecătorești prin care s-a stabilit obligația de plată a pârâților au fost pronunțate în soluționarea unor conflicte de muncă, iar conform art. 274 din Codul muncii, hotărârile pronunțate în fond în aceasta materie sunt executorii de drept.

Așadar, pârâta avea obligația de a-si executa obligația de la momentul pronunțării sentinței, dată de la care sentința era executorie.

În speță, având în vedere cererea de acordare a dobânzii pe ultimii 3 ani anteriori introducerii acțiunii și până la data plății efective a sumelor datorate cu titlu de drepturi salariale, dobânda legală aferentă drepturilor salariale stabilite prin sentința nr. 7292/22.11.2012 pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._ și sentința nr.7294/22.11.2012 pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale in dosarul nr._, se va acorda începând cu data pronunțării fiecărui titlu executoriu și până la achitarea integrală a sumelor datorate cu titlu de drepturi salariale.

Opinia asistenților judiciari este conformă cu prezenta hotărâre.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite acțiunea formulată de reclamanta U. S. Libere din Învățământ Gorj, C.U.I._, cu sediul în Târgu -J., ., județul Gorj, în numele membrului de sindicat F. I., CNP_, domiciliată in comuna Plopșoru, . în contradictoriu cu pârâta Școala G. „N. T.-P.”, cu sediul în ..

Obligă pârâta să plătească membrului de sindicat al reclamantei dobânda legală aferentă sumelor datorate conform sentinței nr. 7292/22.11.2012 pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale in dosarul nr._, începând cu data pronunțării titlului executoriu și până la achitarea integrală a sumelor datorate cu titlu de drepturi salariale.

Obligă pârâta să plătească membrului de sindicat al reclamantei dobânda legală aferentă sumelor datorate conform sentinței nr. 7294/22.11.2012 pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale in dosarul nr._, începând cu data pronunțării titlului executoriu și până la achitarea integrală a sumelor datorate cu titlu de drepturi salariale.

Cu drept de apel în termen de 10 de zile de la comunicare, ce se va depune la Tribunalul Gorj.

Pronunțată în ședința publică din 04.06.2015, la Tribunalul Gorj.

Președinte,

L. R.

Asistent judiciar,

E. B.

Asistent judiciar,

C. R.

Grefier,

L. C.

Red. C.R./ex.4

02 Iulie 2015

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr. 2622/2015. Tribunalul GORJ