Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr. 337/2016. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 337/2016 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 24-02-2016 în dosarul nr. 337/2016
Acesta nu este document finalizat
Cod ECLI ECLI:RO:TBIAS:2016:001._
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Sentința civilă Nr. 337/2016
Ședința publică de la 24 Februarie 2016
Completul compus din:
PREȘEDINTE - I. D.
Asistent judiciar - M. C.
Asistent judiciar - B. M. M.
Grefier - L. G. O.
Pe rol judecarea cauzei Litigii de muncă privind pe reclamant G. V. și pe pârât S. C. CĂLĂTORI SA BUCUREȘTI-SUCURSALA REGIONALA DE TRANSPORT FEROVIAR FEROVIAR IAȘI, având ca obiect drepturi bănești
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă av. B. L. pentru reclamant, lipsă reprezentantul pârâtei.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că pârâta a depus prin serviciul registratură, precizări cu privire la excepția necompetenței teritoriale a Tribunalului Iași.
Instanța comunică av. B. duplicatul precizărilor depuse de pârâtă acesta arătând că nu solicită acordarea unui termen pentru a le studia. Totodată, arată că prima de C. în anul 2015 nu s-a acordat, nefiind real ce s-a menționat în precizări.
Interpelat fiind apărătorul contestatorului arată că nu are de formulat probe pe excepția necompetenței teritoriale a Tribunalului Iași.
Instanța acordă cuvântul cu privire la excepția necompetenței teritoriale a Tribunalului Iași.
Av. B. pentru contestator solicită respingerea excepției necompetenței teritoriale a Tribunalului Iași. Activitatea mecanicilor de locomotivă din cadrul C. Călători se desfășoară jumătate la Suceava și jumătate la Iași motiv pentru care consideră că și Tribunalul Iași are competență în a soluționa cauza.
Instanța a rămas în pronunțare cu privire la excepția necompetenței teritoriale a Tribunalului Iași.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Iași sub nr._ la data de 25.09.2015 reclamantul G. V., în contradictoriu cu pârâta S.N.T.F.C. ,,C.F.R. Călători” S.A. Bucuresti – Sucursala Regională de Transport Feroviar de Călători Iași, a solicitat obligarea pârâtei la plata drepturilor bănești reprezentând ajutorul material pentru Ziua Ceferistului, aferent anului 2015 precum și drepturile bănești reprezentând prima de P. aferentă anului 2015.
De asemenea, reclamantul a mai solicitat actualizarea acestor sume cu indicele de inflație și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii reclamantul a arătat în esență că, în speță, pârâta nu i-a plătit drepturile reprezentând ajutorul material pentru Ziua Ceferistului și prima de P., aferente anului 2015, deși aceste drepturi sunt prevăzute în contractul colectiv de muncă la nivel de unitate pe anul 2015..
Referindu-se la situația de fapt, reclamantul a susținut că, existența dreptului și cuantumul minim al sumelor de bani la care este îndreptățit, rezultă din clauzele contractuale.
La solicitarea instanței, reclamantul a depus la dosar, în copii, înscrisuri.
Pârâta a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată susținând în esență că, drepturile bănești solicitate de către reclamant nu pot fi considerate elemente componente ale salariului iar plata acestor sume, în conformitate cu prevederile art. 105 din Acordul nr. 1/2259/01.04.2015, plata acestor drepturi se face numai cu aprobarea Consiliului de Administrație.
De asemenea, pârâta a mai precizat că, plata acestor drepturi nu este posibilă deoarece, din cauza circumstanțelor economice nu se mai încadrează în bugetul de venituri și cheltuieli.
În dovedirea susținerilor, pârâta a atașat întâmpinării, în copii, înscrisuri.
S-a solicitat judecarea cauzei și în lipsă.
La termenul din 27 ianuarie 2016 instanța, din oficiu, a invocat excepția necompetenței teritoriale dispunând totodată citarea părților cu mențiunea de a-și exprima poziția cu privire la această excepție iar la termenul din 24 februarie a pus în discuția contradictorie a părților această excepție.
Analizând cu prioritate excepția necompetenței teritoriale a Tribunalului Iași, conform art. 248 Cod procedură civilă, instanța constată următoarele:
Prin acțiunea ce face obiectul prezentei cauze reclamantul G. V., în contradictoriu cu pârâta S.N.T.F.C. ,,C.F.R. Călători” S.A. Bucuresti – Sucursala Regională de Transport Feroviar de Călători Iași, a solicitat, în principal, obligarea pârâtei la plata drepturilor bănești reprezentând ajutorul material pentru Ziua Ceferistului, aferent anului 2015 precum și drepturile bănești reprezentând prima de P. aferentă anului 2015.
Conform art. 266 Codul muncii jurisdictia muncii are ca obiect solutionarea conflictelor de munca cu privire la incheierea, executarea, modificarea, suspendarea si incetarea contractelor individuale sau, dupa caz, colective de munca prevazute de prezentul cod, precum si a cererilor privind raporturile juridice dintre partenerii sociali, stabilite potrivit prezentului cod.
Art. 269 alin 2 din același act normativ stipulează: „(2) Cererile referitoare la cauzele prevazute la alin. (1) se adreseaza instantei competente in a carei circumscriptie reclamantul isi are domiciliul sau resedinta ori, dupa caz, sediul.”
De asemenea art. 210 din Legea nr. 62/2011, a dialogului social, prevede că: „Cererile referitoare la soluționarea conflictelor individuale de muncă se adresează instanței judecătorești competente în a cărei circumscripție își are domiciliul sau locul de muncă reclamantul.”.
Conform art.129 alin 2 pct. 3 Cod procedură civilă „Necompetenta este de ordine publica:… 3. în cazul încălcării competenței teritoriale exclusive, când procesul este de competența unei alte instanțe de același grad și părțile nu o pot înlătura;„Dispozițiile art. 269 alin 2 din Codul muncii reprezintă o derogare de la regula generală prevăzută de codul de procedură civilă conform căreia cererea se introduce la instanța domiciliului pârâta, astfel că, din termenii acestui text rezultă fără echivoc faptul că, în domeniul conflictelor de muncă, competența teritorială nu este alternativă, ci revine exclusiv instanței în a cărei circumscripție își are domiciliul reclamantul . Rezulta ca textul, prin termenii imperativi pe care ii întrebuințează, a instituit, în domeniul conflictelor de munca, un caz de competență teritorială exclusivă, astfel incat partile nu au posibilitatea de a stabili competenta altei instante.
Așa după cum s-a statuat în practica judiciară și în literatura de specialitate, în situația în care lucrătorul are calitatea de reclamant, calitatea procesuală este alternativă însă, poate să aleagă între instanța de la domiciliul său sau cea de la locul său de muncă.
Din, actele și lucrările dosarului respectiv, Actul Adițional la contractul individual de muncă nr. ISI._ /10.11.2014 ( fila 72) și cartea de identitate (aflată în copie la dosar, fila 8) rezultă că domiciliul reclamantului este în municipiul Suceava, .. 8, jud. Suceava iar locul său de muncă în Suceava.
În această situație, față de obiectul cauzei, de dispozițiile menționate anterior, instanța va declina în favoarea Tribunalului Suceava competența de soluționare a acțiunii formulată de reclamantul G. V. în contradictoriu cu pârâta S.N.T.F.C. ,,C.F.R. Călători” S.A. Bucuresti – Sucursala Regională de Transport Feroviar de Călători Iași, fiind în prezența unei excepții absolută prevăzută imperativ de legiuitor și stipulată expres de norma specială în competența instanței de la domiciliul reclamantului.
În ceea ce privește alegerea instanței competente, tribunalul a optat pentru instanța de la domiciliul reclamantului având în vedere că, deși a beneficiat de apărare calificată precum și de un termen până la care să răspundă, reclamantul nu a uzat de posibilitatea alegerii între cele două instanțe dar și pentru că, instanța de la domiciliul reclamantului este o constantă raportat la specificul activității reclamantului care ( potrivit susținerilor apărătorului său, ce nu au fost dovedite ) poate lucra în raza teritorială a mai multor instanțe.
Conform art. 132 alin 3 Cod procedură civilă, prezenta hotărâre nu este supusă niciunei căi de atac .
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția necompetenței teritoriale a Tribunalului Iași și, in consecință:
Declină, în favoarea Tribunalului Suceava, competența de soluționare a acțiunii formulate de reclamantul G. V., CNP_, cu domiciliul procedural ales la Cabinet Avocat L. B. din .. P 13, ., . cu pârâta S.N.T.F.C. ,,C.F.R. Călători” S.A. Bucuresti – Sucursala Regională de Transport Feroviar de Călători Iași cu sediul în Iași, .. 1, corp B, jud. Iași, J_ .
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședința publică din 24.02.2016.
Președinte, Asistenți judiciari, Grefier,
D.I. cu opinie în sensul O.L.G.
prezentei hotărâri,
M.M.B C.M.
Red/tehnored – D.I./D.I.
4 ex – 26.02.2016
| Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr.... → |
|---|
