Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr. 2548/2013. Tribunalul ILFOV
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2548/2013 pronunțată de Tribunalul ILFOV la data de 25-09-2013 în dosarul nr. 1305/93/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ILFOV
SECȚIA CIVILĂ
SENTINTA CIVILA Nr. 2548/2013
Ședința publică de la 25 Septembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. M. C.
Asistent Judiciar M. M.
Asistent Judiciar R. L. P.
Grefier M. P.
Pe rol judecarea cauzei Litigii de muncă privind pe reclamant C. G. și pe pârât ., având ca obiect drepturi bănești
La apelul nominal făcut în ședința publică au raspuns reclamantul prin mandatar cu procura la dosar, parata prin consilier juridic cu delegatie la dosar.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează ca este termenul trei de judecata, cauza repusa pe rol, dupa care:
Tribunalul pune in discutia partilor exceptia prescriptiei dreptului material la actiune in ce priveste primele de Paste, C. si Ziua Feroviarului aferente anilor 2010 si 2011
Reclamantul prin mandatar solicita respingerea exceptiei, a depus note scrise in acest sens.
Parata prin consilier juridic solicita admiterea exceptiei, este vorba despre drepturi care, desi banesti, nu au o natura salariala ci reprezinta alte drepturi prevazute in contractul colectiv de munca, fiind asadar aplicabile dispozitiile art. 268 alin 1 lit. e C.muncii
Tribunalul dupa deliberari, retinand ca atat in anul 2010 cat si in anul 2011 Pastele a avut loc in luna aprilie, de asemenea ca atat Craciunul cat si Ziua Feroviarului sunt evenimente cu data fixa, respectiv 25 decembrie si 23 aprilie, apreciaza ca primele solicitate erau scadente cel mai tarziu la sfarsitul lunilor in care aceste evenimente s-au produs, astfel ca de la aceste date incepea sa curga termenul de prescriptie.
In ce priveste durata acestuia, tribunalul apreciaza ca aceste prime nu constituie drepturi salariale in sensul art. 268 alin 1 lit. c C.muncii ci „alte drepturi prevazute in contractul colectiv de munca”, fiind aplicabile asadar dispozitiile art. 268 alin 1 lit. e C.muncii care prevede un termen de prescriptie de 6 luni
In aceste conditii si vazand ca actiunea de fata a fost formulata de reclamant in luna aprilie 2013, dupa expirarea termenului de prescriptie mentionat, instanta urmeaza a admite exceptia ca fondata.
Din oficiu tribunalul invoca exceptia prescriptiei dreptului material la actiune in ce priveste capatul de cerere privind obligarea paratei la plata premiului anual aferent anului 2009
Reclamantul prin mandatar pune concluzii de respingere a exceptiei
Parata prin consilier juridic solicita admiterea exceptiei.
Tribunalul dupa deliberari, asupra exceptiei invocate din oficiu, retine ca premiul anual constituie drept salarial, fiind incidente dispozitiile art. 268 alin 1 lit. c C.muncii ce prevad un termen de prescriptie de 3 ani de la data nasterii dreptului material la actiune.
In egala masura insa tribunalul retine dispozitiile art. 30 alin 1 din CCM la nivel de grup unitati transport feroviar care prevad ca „pentru munca ireprosabila desfasurata in cursul unui an calendaristic, dupa expirarea acestuia, salariatii unitatilor feroviare vor primi un salariu suplimentar echivalent cu salariul de baza de incadrare din luna decembrie a anului respectiv.”
Rezulta asadar ca salariul suplimentar aferent anului 2009 era scadent in luna ianuarie 2010, termenul de prescriptie de 3 ani incepand sa curga de la aceasta data si implinindu-se la sfarsitul lunii ianuarie 2013 astfel incat, in ce priveste acest capat de cerere, exceptia prescriptiei invocata din oficiu se dovedeste a fi fondata si, cum actiunea de fata a fost formulata la 2.04.2013, urmeaza a fi admisa
Este adevarat ca, asa cum sustine reclamantul, acest drept salarial putea fi, in mod teoretic, platit oricand, insa ceea ce intereseaza sub aspectul prescriptiei este data la care acesta a devenit scadent iar nu data la care, in mod teoretic, parata ar fi putut sa-si execute obligatia, presupunand ca ar fi inteles sa o execute benevol.
Nemaifiind alte chestiuni prealabile tribunalul acorda partilor cuvantul in dezbateri
Reclamantul prin mandatar arata ca nu are alte concluzii fata de cele sustinute deja la termenul din 12.07.2013. Solicita admiterea actiunii asa cum a fost completata si precizata.
Parata prin consilier juridic solicita respingerea actiunii. In ce priveste salariul suplimentar aferent anului 2010 arata ca prin actul aditional incheiat la CCM la nivel de unitate s-a stabilit in concret ca dispoizitiile referitoare la acordarea acestui premiu anual nu se aplica in anul 2010
INSTANȚA
Asupra cauzei de față:
Prin cererea de chemare in judecata inregistrata pe rolul acestei instante sub nr._ la 2.04.2013 reclamantul C. G. a solicitat, in contradictoriu cu parata . pronuntarea unei hotarari prin care sa se dispuna:
1. plata salariului suplimentar aferent anului 2009 stabilit prin CCM si care trebuia sa fie platit in anul 2010, la valoarea salariului de baza de incadrare din luna decembrie 2009
2. plata salariului suplimentar aferent anului 2010, stabilit prin CCM si care trebuia sa fie platit in anul 2011 la valoarea salariului de baza de incadrare din anul 2010
3. plata primelor de Paste si de C. stabilite prin CCM, cu o valoarea stabilita la cel putin nivelul clasei 1 de salarizare, pentru anii 2010 si 2011
4. plata primei de Ziua Feroviarului, stabilita prin CCM a fi platita la nivelul clasei 1 de salarizare, pentru anii 2010 si 2011
Solicita si obligarea paratei la plata cheltuielilor de jduecata
Arata ca a fost salariat al . pana in anul 2011 cand a fost concediat ca urmare a concedierii colective ce a avut loc in perioada iunie-iulie 2011
Ca societatea la care a lucrat era filiala a C. Calatori SA, fiind absorbita ca urmare a fuziunii la 30.05.2012 de catre aceasta din urma
Ca in perioada 2009-2011 la nivelul C. Gevaro erau aplicabile contractul colectiv de munca la nivel ramura trasporturi si contractul colectiv de munca la nivel de grup unitati transport feroviar valabil pe perioada 2006-2008, prelungit pana la 1 ianuarie 2011 conform actelor aditionale 570/20.06.2008 si 629/4.01.2011
Ca in aceeasi masura la nivelul C. Gevaro au existat contracte colective de munca la nivel de unitate
Arata ca drepturile banesti pe care le solicita sunt reglementate astfel:
- in art. 30 alin 1 si art. 71 din CCM la nivel de grup unitati transport feroviar
- art. 33 alin 1, art. 75 lit. a si art. 75 lit. b din CCM la nivel de unitate.
Ca potrivit dispozitiilor art. 238 alin 1 si 2 C.muncii (forma in vigoare anterior modificarilor aduse prin Legea 40/2011) contractele colective de munca si cele individuale nu pot contine clauze care sa stabileasca drepturi la un nivel inferior celui stabilit prin contractele colective de munca incheiate la nivel superior
Ca prin urmare orice lipsuri sau neconcordante din contractul individual de munca privind drepturile salariatului fac ca acesta sa fie completat de iure cu dispozitiile corespunzatoare din CCM
Ca in acest sens s-a pronuntat, in repetate randuri, Curtea Constitutionala prin deciziile 65/95, 383/2011, 380/2004, etc.
In ce priveste salariul suplimentar si primele de Paste C. si Ziua Feroviarului acestea apreciaza ca sunt de natura salariala, fiind strans legate de activitatea desfasurata de salariat in sensul ireprosabilitatii activitatii, lipsa sanctiunilor disciplinare, lipsa concediilor fara plata cu o durata de un an, etc.
Ca avand in vedere caracterul acestor drepturi apreciaza ca termenul de prescriptie aplicabil este cel de 3 ani prevazut de art. 268 lit. c C.muncii
Apreciaza ca se afla in termen si pentru a solicita salariul suplimentar aferent anului 2009 cata vreme art. 33 alin 1 din CCM invocate prevede ca acesta se va acorda „dupa expirarea anului calendaristic” ceea ce inseamna ca acest salariu putea fi platit in tot cursul anului urmator si nu doar . de timp.
Ca in acest sens in CCM unic la nivel de ramura transporturi din perioada 2008-2010 se prevedea ca al 13-lea salariu va fi acordat in primul semestru al anului urmator, asa incat termenul de prescriptie a inceput sa curga de la 30 iunie
In drept invoca CCM la nivel de grup unitati feroviar inregistrat sub nr. 2836/28.12.2006 valabil in perioada 2006-2011, art. 1 alin 1, art. 2, art. 3, art. 3 alin 12, art. 30, art. 71 alin 1-2, anexa nr. 4
Anexeaza extras de pe portalul instantelor, certificat de inregistrare mentiuni, proiect de fuziune, CCM 2009-2010 al C. Gevaro 2009-2010 (prima pagina), CCM C. Gevaro 2011-2012
Parata a formulat intampinare prin care a solicitat respingerea actiunii
In esenta a aratat parata ca, in ce priveste salariul suplimentar aferent anilor 2009-2010, acest capat de cerere este nefundat.
Ca in ce priveste salariul suplimentar aferent anului 2009, in acea perioada exista contract colectiv de munca la nivel de unitate inregistrat sub nr. 2629/19.06.2009 si care a produs efecte pana la 31.01.2011
Ca prin acest CCM se instituia, la art. 33, vocatia salariatului de a primi un salariu suplimentar insa nu si o obligatie a angajatorului in acest sens (sintagma „poate”)
In ce priveste salariul suplimentar aferent anului 2010 arata ca intre partile semnatare ale CCM pe anii 2009/2010 s-a incheiat actul aditional 1811/29.04.2010, modificandu-se prevederile art. 33 in sensul ca s-a stabilit, la alin ultim, ca prevederile acestuia nu se aplica in anul 2010 ci numai incepand cu 1 ianuarie 2011
Arata ca C. Gevaro a inregistrat numai pierderi incepand cu anul 2008 motiv pentru care aceasta societate nu numai ca nu a putut constitui fondul de salarii pentru al 13-lea salariu ci a fost nevoita sa disponibilizeze la 30 aprilie 2010 o parte din personal
Ca asa fiind, avand in vedere ca vointa partilor a fost in sensul neaplicarii prevederilor referitoare la salariul suplimentar pe anul 2010, apreciaza ca solicitarea reclamantului in acest sens este nefonbdata.
Ca de altfel si CCM la nivel de ramura transporturi prevedea o posibilitate de acordare a acestui salariu suplimentar iar nu o obligatie
In ce priveste capatele 2 si 3 de cerere arata ca prin modificarile aduse CCM la nivel de unitate acordarea acestor drepturi a fost suspendata pentru anii 2010-22 martie 2012, conform actului aditional 1811/29.04.2010
In ce priveste prima de C. aferenta anului 2011 arata ca acest capat de cerere este nefundat avand in vedere si faptul ca, la acea data, reclamantul nu mai era salariatul unitatii
Solicita a fi avuta in vedere si situatia societatii care a inregistrat exclusiv pierderi financiare incepand cu anul 2008 si pana la data fuziunii prin absorbtie, neputand asadar constitui fondul pentru plata acestor ajutoare
In ce priveste solicitarea de actualizare a sumelor cu indicele de inflatie si cu dobanda legala arata ca in cazul in care suma de bani ar fi actualizata si cu dobanda legala s-ar ajunge la o dubla reparatie, prejudiciul eventual suferit de reclamant acoperindu-se fie din dobanda legala fie din actualizarea cu indicele de inflatie
Anexeaza CCM la nivel de unitate C. Gevaro SA, act aditional 1811/29.04.2010
La 26.06.2013 reclamantrul si-a modificat actiunea solicitand si obligarea paratei la calculul si plata diferentelor rezultate intre drepturile salariale ce i s-ar fi cuvenit, calculate prin raportare la un salariu minim brut de 700 lei si drepturile salariale efectiv platite, pentru perioada 2010-2011, pana la momentul concedierii sale.
Invoca dispozitiile art. 41 alin 3 pct. a din CCM Unic la nivel de Ramura Transporturi, care a expirat la 31.12.2011
La termenul din 12.07.2013 reclamantul prin mandatar a aratat ca intelege sa solicite aceste drepturi pentru perioada iulie 2010-iulie 2011
Exceptiile invocate de parata prin intampinare au fost admise in parte la termenul din 25.09.2013, cu motivarea cuprinsa in incheierea de sedinta de la acea data, astfel ca in ce priveste capatele de cerere vizand obligarea paratei la plata salariului suplimentar aferent anului 2009 precum si la plata primelor de Pasate, C. si Ziua Feroviarului aferente anilor 2010 si 2011 actiunea urmeaza a fi respinsa ca prescrisa.
Deliberand asupra cererii de chemare in judecata formulata, prin prisma materialului probator administrat, tribunalul contata urmatoarele:
Reclamantul a fost salariat al C. Gevaro” SA pana la data de 19.07.2011, data la care contractul de munca al acestuia a incetat in baza dispozitiilor art. 55 lit. c si ale art. 65 alin 1 C.muncii (fila 79-80 dosar)
La 23.07.2012 C. GEVARO a fost preluat prin fuziune de catre C. CALATORI, parata din prezenta cauza.
Potrivit art.41 alin. 3 lit. a) din CCM unic la nivel de ramura transporturi pe anii 2008-2010 s-a prevăzut că "Salariul de bază minim brut la nivelul ramurii transporturi, valabil din data de 1 ianuarie 2008 și negociat pentru un program complet de lucru de 170 ore medie/lună, este de 700 lei, adică 4,12 lei/oră, salariul fiind stabilit fără alte sporuri, adaosuri ori indemnizații incluse în acesta."
Aceste prevederi contractuale nu au fost aplicate de unitatea pârâtă, pe argumentarea potrivit căreia drepturile salariale solicitate nu sunt reluate și în contractul colectiv de muncă la nivel de unitate, iar obligația de a aplica CCM încheiat la nivel superior ar fi incidentă doar în cazurile în care la nivel de angajator nu există încheiat contract colectiv de muncă.
Clauzele contractuale enunțate nu condiționează însă acordarea acestor drepturi de preluarea lor în contractul colectiv de muncă încheiat la nivel de unitate fiind, din modul de redactare, imperative pentru angajator, după cum se prevede în disp. ART. 3 din CCM unic la nivel de ramura transporturi pe anii 2008-2010:
"(1) Clauzele prezentului contract colectiv de muncă unic la nivel de ramură transporturi produc efecte pentru toți salariații încadrați în unitățile de transporturi și activități conexe din țară, indiferent de structura capitalului acestora.
(2) Contracte colective de muncă se pot încheia și pentru salariații instituțiilor bugetare. Prin aceste contracte nu se pot negocia clauze prevăzute în mod expres prin lege.
(3) În cazul în care părțile au încheiat contract colectiv de muncă la nivel de unitate sau grup de unități înaintea semnării, înregistrării și publicării prezentului Contract colectiv de muncă unic la nivel de ramură transporturi, cele de la nivelurile inferioare acestuia se vor adapta la prevederile sale, acolo unde prevederile minimale din prezentul contract nu au fost atinse sau ale cărui clauze nu se regăsesc incluse."
Pârâta nu a respectat aceste obligații contractuale, deși prevederile contractelor încheiate la nivel superior sunt obligatorii și au caracter minimal pentru nivelurile inferioare.
Contract colectiv de muncă încheiat la nivel de unitate nu pot prevede sub sancțiunea neluării în seamă drepturi cu caracter inferior celor reglementate de Contractul colectiv de muncă (CCM) încheiat la nivel de ramură.
In ce priveste sustinerea paratei conform cu care, in masura in care reclamantii erau nemultumiti de dispozitiile contractului colectiv de munca incheiat la nivel de unitate, ar fi trebuit sa solicite anularea clauzelor neconforme, pe perioada de valabilitate a acestuia tribunalul apreciaza ca aceasta nu poate fi primita
Astfel, art. 238 din Codul muncii, în vigoare la data încheierii contractelor colective de muncă, a fost abrogat expres prin art. I pct. 90 din Legea nr. 40/2011 pentru modificarea și completarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, în vigoare din 30 aprilie 2011 iar art. 132 din Legea dialogului social nr. 62/2011 a preluat dispozițiile art. 238 din Codul muncii;
Codul muncii, republicat, consacră în art. 37 principiul negocierii individuale și colective a contractelor de muncă și cuprinde în art. 38 limitele minimale ale acestei negocieri și sancțiunea renunțării la unele drepturi stabilite de lege în favoarea salariatului;
In egala masura, tribunalul retine ca dispozițiile art. 8 și 24 din Legea nr. 130/1996 privind contractul colectiv de muncă - în vigoare la data încheierii contractelor colective de muncă analizate de instanțe și abrogate prin Legea dialogului social nr. 62/2011 - au fost preluate în noua reglementare, art. 142 din Legea nr. 62/2011, care sancționează cu nulitatea clauzele cuprinse în contractele colective de muncă încheiate cu încălcarea drepturilor minimale prevăzute de lege sau de contractele colective de muncă încheiate la nivel superior;
In acelasi sens sunt si dispozitiile art. 41 alin. (5) din Constituția României și art. 133 alin. (1) din Legea nr. 62/2011, care consacră, primul, caracterul obligatoriu al convențiilor colective și, al doilea, condițiile concrete în care clauzele contractelor colective de muncă își produc efectele față de angajați.
Dispozițiile legale menționate evocă măsuri de protecție a salariaților pentru asigurarea exercițiului neîngrădit al drepturilor și intereselor legitime ce li se cuvin acestora în cadrul raporturilor de muncă.
În noua reglementare sunt semnalate instrumentele concrete de înlăturare din ordinea juridică negociată a clauzelor lovite de nulitate [art. 142 alin. (2)-(4) din Legea nr. 62/2011], cauza de ineficacitate a actului juridic putand fi constatată pe cale judecătorească, la cererea părții interesate, aplicandu-se dispozitiile art. 268 lit. d C.muncii
Cu toate acestea, drepturile salariale stabilite prin contracte colective de muncă ce se impun cu forța obligatorie garantată constituțional au același regim juridic aplicabil drepturilor salariale stabilite prin acte normative, salariatul neputând renunța la aceste drepturi, indiferent de sorgintea lor contractuală sau legală.
Asa fiind, independent daca partea interesata a uzat sau nu de dreptul sau de a cere anularea clauzelor din contractul colectiv de munca incheiat la nivel inferior, in materia drepturilor salariale in caz de neconformitate, clauzele contractului colectiv de muncă încheiat la nivel de unitate contrare clauzelor Contractului colectiv de muncă încheiat la nivel de ramură sunt ipso jure înlocuite de acestea din urmă.
Tribunalul retine, fata de cele de mai sus, ca dovedit in cauza faptul ca pârâta nu a acordat și nu a plătit reclamantilor drepturile salariale solicitate, încălcând prevederile art.40 alin.2 lit.c) din Codul muncii potrivit cărora "angajatorul are obligația să acorde salariaților toate drepturile ce decurg din lege, din contractul colectiv de muncă aplicabil și din contractului individual de muncă", precum și prevederile art.229 alin.4 din Codul muncii potrivit cărora "contractele colective de muncă încheiate cu respectarea dispozițiilor legale constituie legea părților".
În acest fel s-a produs acestora un prejudiciu material constând în contravaloarea diferențelor de drepturi salariale calculate în raport de salariul de baza minim brut de 700 lei, prejudiciu pe care angajatorul este dator să îl acopere în temeiul art.253 din Codul muncii, ale carui dispozitii relevante prevad ca "angajatorul este obligat, în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale, să îl despăgubească pe salariat în situația în care acesta a suferit un prejudiciu material sau moral din culpa angajatorului în timpul îndeplinirii obligațiilor de serviciu sau în legătură cu serviciul".
Având în vedere că prin neacordarea integrală a drepturilor salariale cuvenite reclamantii au suferit un prejudiciu constând, pe de o parte, în contravaloarea drepturilor salariale, iar pe de altă parte în devalorizarea monedei naționale, dar și în lipsa de folosință a sumelor cuvenite, instanța va obliga pârâta și la actualizarea sumei cu indicele de inflație de la data nașterii dreptului până la data plății efective
In ce priveste solicitarea de obligare a paratei si la plata dobanzii legale aferente acestor sume tribunalul, apreciind ca prejudiciul suferit de reclamant a fost efectiv si in mod eficient reparat prin obligarea paratei la plata despagubirilor actualizate cu indicele de inflatie apreciaza cererea ca nefondata si o va respinge.
In ce priveste solicitarea de obligare a paratei la plata salariului suplimentar aferent anului 2010 tribunalul retine ca potrivit art. 32 din Contractul colectiv de munca încheiat la nivelul S.N.T.F.C. „C.F.R. C” SA pentru anii 2007 - 2008 si 2009-2010, precum si în temeiul art. 30 alin. (1) din Contractul Colectiv de Munca la nivel de G. de Unitati din transportul feroviar pe anii 2007-2008 si 2009-2010, pentru munca prestata în cursul unui an calendaristic, dupa expirarea acestuia, personalul companiei va primi un salariu suplimentar echivalent cu salariul de baza de încadrare din luna decembrie a anului respectiv.
Initial Contractul colectiv de munca încheiat la nivelul S.N.T.F.C. „C.F.R. C” SA pentru anii 2007 - 2008 a fost încheiat pentru o durata de un an de la data înregistrarii însa ulterior, prin actele aditionale înregistrate la DMSSF Bucuresti sub nr. 1753/26.03.2008 si, respectiv nr. 437/30.01.2009 contractul a fost prelungit pâna la data de 28..02.2009.
La nivel de grup de unitati din transportul feroviar a fost încheiat Contractul colectiv de munca pe anii 2006-2008, înregistrat la MMSSF sub nr. 2836/20/28.12.2006, a carui aplicare a fost prelungita prin acte aditionale pâna la data de 28.12.2010.
Contractul colectiv de munca, astfel cum era prevazut de Legea nr. 130/1996, în vigoare la data încheierii contractelor si perioadei pentru care se solicita drepturile, precum si de Codul muncii, este un act sui generis, fiind în acelasi timp act juridic (contract, conventie), sursa de drepturi si obligatii subiective si reciproce ale partilor si totodata, izvor de drept, fiind, sub acest aspect, o norma conventionala negociata.
Ca orice contract si contractul colectiv de munca presupune autonomia de vointa a partenerilor sociali între care se încheie, prin aplicarea principiului libertatii contractuale; el reprezinta legea partilor.
Daca cu prilejul încheierii lui, el se încheie ca un contract, cu ocazia aplicarii sale, contractul colectiv de munca reprezinta o reglementare, deci o lege a partilor.
În acest sens, art. 8 alin. 2 din Legea nr. 130/1996 si art. 236 alin. 4 din Codul muncii (asa cum erau în vigoare la data pentru care se solicita drepturile) prevad ca, încheiate cu respectarea dispozitiilor legale, contractele colective de munca reprezinta legea partilor.
Pârâta, semnatara a contractului colectiv de munca anterior mentionat, nu poate sa refuze îndeplinirea obligatiilor asumate invocând dificultati financiare sau orice alte motive, inclusiv faptul ca ar fi fost agent economic monitorizat.
Prin încheierea contractului colectiv, dreptul muncii devine un drept negociat, de origine conventionala, creat de angajatori si salariati, în functie de conditiile economice si sociale precum si de interesele celor doua parti.
Clauzele fiecarui contract colectiv de munca au valoare normativa; ele alcatuiesc un „drept al muncii” propriu al celor care îl încheie.
Potrivit legii, contractul colectiv de munca se încheie între angajator, pe de o parte si salariati, de cealalta parte (art. 229 alin. 1 din Codul muncii, 128 alin 1 si urm din Legea 62/2011), în urma unei negocieri colective.
Dupa încheierea si ., aceste contracte colective de munca urmeaza a se executa, având putere de lege între partile contractante (229 alin 4 C.muncii)
Executarea presupune aducerea la îndeplinire a clauzelor contractuale, respectarea drepturilor si obligatiilor asumate.
Art. 148 alin 1 din legea 62/2011 prevad ca executarea contractului colectiv de munca este obligatorie si, ca neîndeplinirea obligatiilor asumate prin contract atrage raspunderea celor vinovati.
Acestea sunt dispozitiile speciale ce reglementeaza sfera de executare si aplicare a contractului colectiv de munca si nu dispozitiile generale invocate de pârâta.
Este o aplicare a principiului potrivit caruia norma speciala deroga de la norma generala - specialia generalibus derogant.
Aceste norme speciale se aplica ori de câte ori ne aflam în fata unui caz ce intra sub incidenta prevederilor sale, cum este cazul în speta de fata.
În conformitate cu dispozitiile art. 149 din Legea 62/2011, clauzele unui contract colectiv de munca pot fi modificate pe tot parcursul executarii lui, în conditiile legii, ori de câte ori partile convin acest lucru, modificare care face, de asemenea, obiectul unei negocieri.
Aceasta este calea pe care ar putea eventual pârâta sa o urmeze dar în nici un caz nu poate refuza sa execute obligatiile asumate prin contract.
Nu mai putin, tribunalul retine dispozitiile art. 132 alin 3 din Legea 62/2011 conform cu care contractele colective de munca nu pot contine clauze care sa stabileasca drepturi la un nivel inferior celor stabilite prin contractul colectiv de munca aplicabil incheiat la nivel superior. Aceste dispozitii se regaseau si in cuprinsul art. 238 alin 1 C.muncii, forma in vigoare in perioada pentru care se solicita drepturile.
Asa fiind, retinand ca potrivit dispozitiilor art. 30 alin 1 din CCM la nivel de grup unitati transport feroviar in vigoare in anul 2010 reclamantul era indreptatit la plata unui salariu suplimentar echivalent cu salariul de baza de incadrare din luna decembrie 2010, vazand de asemenea ca potrivit art. 41 alin 3 din CCM la nivel de ramura transporturi pe anii 2008-2010 salariul de baza minim brut la nivel de ramura era de 700 lei tribunalul apreciaza ca fondata actiunea formulata sub acest aspect si o va admite.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite in parte actiunea formulata de reclamantul C. G., domicilioat in ., . C 8/8, jud. Ilfov, in contradictoriu cu parata . cu sediul in .. 38, sect. 1, Bucuresti
Obliga parata la plata catre reclamant a sumelor reprezentand salariu suplimentar aferent anului 2010, calculat la valoarea salariului de baza de incadrare din luna decembrie 2010
Obliga parata calculeze si sa plateasca reclamantului diferentele rezultate intre drepturile salariale calculate in raport de salariul minim brut de 700 lei, conform art. 41 alin 3 din CCM la nivel de ramura transporturi pentru anii 2008-2011 si drepturile salariale efectiv platite, incepand cu iulie 2010 si pana la 19.07.2011, sume ce urmeaza a fi actualizate cu rata inflatiei la data platii efective
Respinge actiunea ca fiind prescris dreptul material la actiune pentru capetele de cerere privind plata veniturilor reprezentand prima de Paste, C. si Ziua Feroviarului aferente anilor 2010 si 2011 precum si a celor reprezentand salariul suplimentar aferent anului 2009
Obliga parata sa emita reclamantului adeverinta privind drepturile salariale astfel calculate
Executorie potrivit art. 448 alin 1 pct. 2 C.pr.civ
Cu apel in 10 zile de la comunicare, cererea de apel urmand a fi depusa la Tribunalul Ilfov
Pronunțată în ședința publică de la 25 Septembrie 2013
Președinte, A. M. C. | Asistent Judiciar, M. M. | Asistent Judiciar, R. L. P. |
Grefier, M. P. |
A.C. 26 Septembrie 2013
| ← Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr.... | Contestaţie decizie de concediere. Hotărâre din 09-10-2013,... → |
|---|
