Contestaţie decizie de concediere. Sentința nr. 707/2015. Tribunalul MEHEDINŢI

Tribunalul MEHEDINŢI - Sentințe și decizii de dreptul muncii / 2015

Sentința nr. 707/2015 pronunțată de Tribunalul MEHEDINŢI la data de 05-02-2015 în dosarul nr. 6597/101/2014

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL M.

SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

SENTINTA Nr. 707

Ședința publică din data de 05 Februarie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE G. R.

Asistent judiciar M. C. T.

Asistent judiciar Ș. U.

Grefier M. B.

Pe rol pronunțarea acțiunii având ca obiect contestație decizie concediere formulată de

reclamantul S. M. de Locomotivă Remiza Drobeta T. S. în numele membrului de sindicat C. C. în contradictoriu cu intimatele S. Națională de Transport Feroviar de Marfă "C.F.R. Marfă S.A" București și S. Națională de Transport Feroviar de Marfă "C.F.R. Marfă S.A" - Sucursala Banat-Oltenia.

La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefiera de ședință, se ia act că dezbaterile au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 30.01.2015, ce face parte integrantă din prezenta, după care s-a trecut la soluționare.

TRIBUNALUL:

Deliberând asupra acțiunii de față, constată următoarele;

Prin cererea adresată acestei instanțe și înregistrată sub nr._, reclamantul S. M. de Locomotivă Remiza Drobeta T. S. în numele membrului de sindicat C. C. a chemat în judecată pe pârâtele S. Națională de Transport Feroviar de Marfă "C.F.R. Marfă S.A" București și S. Națională de Transport Feroviar de Marfă "C.F.R. Marfă S.A" - Sucursala Banat-Oltenia pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea Deciziei de concediere nr.C.Z.2.1/497 din data de 14.08.2014; reintegrarea pe funcția deținută anterior concedierii, conform art.80 al.2 din Codul Muncii; obligarea pârâtei la plata unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate și reactualizate și cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat reclamanta, calculate până la reintegrarea pe funcția deținută anterior concedierii.

În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că a fost salariata pârâtei în funcția de magaziner tranzit pe perioada 31.05.1999 - 18.06.2014, raporturile de muncă cu societatea pârâtă încetând ca urmare a concedierii colective.

A considerat abuzivă, netemeinică și nelegală această decizie.

A susținut că potrivit deciziei contestate, concedierea reclamantei a intervenit ca urmare a aplicării criteriului minimal prevăzut de art.57 alin.3 lit.g din Anexa la Acordul înregistrat Ia CFR Marfă cu nr.94/06.05.2014, astfel cum a fost modificat prin Actul Adițional nr.l la Acord din 19.06.2014 încheiat între CFR MARFA și organizațiile sindicale constituite la nivelul societății.

A susținut că art.57 alin.3 lit.g din Anexa la Acordul înregistrat la CFR Marfă cu nr.94/06.05.2014, astfel cum a fost modificat prin Actul Adițional nr.l la Acord din 19.06.2014 încheiat între CFR Marfă și organizațiile sindicale constituite la nivelul societății, prevede, la luarea măsurii de concediere colectivă ca și criteriu minimal (aplicabil numai în cazul în care după aplicarea criteriilor prioritare, unul sau mai mulți salariați afectați de reducerea numărului de posturi de aceeași natură se află in situații similare): "calificativele obținute la ultima evaluare profesională anuală. Daca există salariați cu aceleași calificative se va lua in considerare punctajul obținut la evaluare."

În realitate, concedierea reclamantei s-a dispus nu ca urmare a încadrării acesteia în criteriul privind calificativele profesionale, ci ca urmare a faptului că reclamanta a refuzat să se înscrie . de către șeful de Stație CFR Marfă Drobeta T. S., numitul C. L., fiind astfel încălcate dispozițiile imperative ale art.59 lit.a teza finală din Codul Muncii republicat.

S-a menționat că la presiunile exercitate de șeful de stație, în perioada 2013-2014 un număr de 17 salariați ai Stației Drobeta T. S. au renunțat la calitatea de membrii ai Sindicatului M. de Locomotiva Remiza Drobeta T. S., rămânând doar 15 dintre cei inițial înscriși în acest sindicat, printre cei rămași în acest sindicat aflându-se și reclamanta Cocoana C..

Astfel, s-a arătat că între șeful de stație și reclamantă au avut loc, în ultima perioadă, numeroase discuții contradictorii, determinate de faptul că reclamanta a refuzat să renunțe la calitatea de membru al Sindicatului M. de Locomotiva Remiza Drobeta T. S. și să se înscrie într-un alt sindicat, agreat de către acesta.

S-a arătat că reclamanta a lucrat în cadrul intimatei din anul 1999, obținând calificative bune și foarte bune la fiecare evaluare efectuata de Centrul N. de Calificare și Instruire Feroviara CENAFEL C., instituție care evaluează personalul Sucursalei Banat Oltenia.

S-a menționat că reclamantei nu i-a fost comunicat rezultatul evaluării anuale a șefului de stație, astfel încât acesta să poată fi contestat de către reclamantă.

S-a arătat că în cuprinsul deciziei de concediere criteriul privind competenta profesională este stipulat doar formal, pentru a se îndeplini aparent o cerința impusă de lege.

Or, in raport de prevederile art.76 din Codul Muncii republicat, s-a considerat că nu este suficient ca aceste criterii să fie formal indicate în conținutul deciziei, ci este necesar ca acest criteriu de stabilire a ordinii de prioritate, în cazul concedierii colective, să fie riguros și efectiv aplicat, pentru o selectare clară și reală a salariaților ce trebuie concediați în cadrul unei asemenea proceduri.

In drept acțiunea a fost întemeiată pe dispozițiile art.28 din Legea nr.62/2011, art.59 lit.a teza finala, art.78, art.80, art.253 din Codul Muncii republicat..

In susținerea acțiunii, reclamanta a depus la dosar în copie, adeverința nr. 6M2/588/14.08.2014, dovada calității de membru al sindicatului ce o reprezintă, carnet de muncă și decizia contestată.

În apărare, pârâta a formulat și a depus la dosar întâmpinare solicitând respingerea acțiunii ca neîntemeiată.

A arătat că decizia de concediere este temeinică și legală, reducerea de personal corespunzătoare unei norme reale și efective ca urmare a dificultăților economice, a reorganizării activității și restructurării societății.

Așadar, motivele de fapt ale concedierii colective au fost determinate de situația economico - financiară a societății care a impus măsuri de echilibrare a cheltuielilor în raport cu nivelul prestațiilor și al veniturilor, măsuri concretizate prin Programul de restructurare și reorganizare.

Contractul individual de muncă al contestatoarei Cocoana C. a încetat în temeiul art. 65 (1) din Codul muncii ca urmare a desființării postului de magaziner tranzit pe care aceasta îl ocupa in cadrul Stației Dr. Tr. S. Mărfuri.

S-a făcut trimitere la Statul de funcții nr. ..01.2014 valabil la data de 01.01.2014 al Stației Dr. Tr. S. Mărfuri unde se poate observa că înainte de reorganizarea societății existau 6 posturi de magaziner tranzit și Statul de funcții nr. ..07.2014 al Stației Dr. Tr. S. Mărfuri valabil de la data de 11.08.2014, unde după aplicarea Programului de restructurare și reorganizare a societății în cadrul Stației Dr. Tr. S. Mărfuri au rămas doar 4 posturi de magaziner tranzit.

Circumstanțele care au condus la propunerea pentru disponibilizare a contestatoarei de către unitatea angajatoare au fost susținute, în cazul său, de desființarea postului de magaziner tranzit pe care era încadrată contestatoarea, precum și de criteriul prevăzut la art. 4 pct. II lit. g) din decizia de concediere, respectiv „calificativele obținute la ultima evaluare profesională anuală. Daca există salariați cu aceleași calificative se va lua în considerare punctajul obținut la evaluare."

S-a precizat că modul în care angajatorul își organizează activitatea este un atribut exclusiv al acestuia și un drept prevăzut de art. 40 alin. 1 litera a) din Codul Muncii.

În ce privește capătul de cerere referitor la plata de daune morale, s-a solicitat respingerea acestuia ca nefondat.

S-au enunțat condițiile ce trebuiesc îndeplinite pentru acordarea daunelor morale și s-a susținut că în cauză nu a rezultat o atitudine culpabilă a societății, câtă vreme aceasta a acționat în virtutea dispozițiilor legale privitoare la concedierea colectivă, ca urmare a aplicării Programului de reorganizare și restructurare la nivelul societății - S.N.T.F.M. C.F.R. Marfa SA, având in vedere dificultățile economice reale și efective cu care se confruntă.

S-a anexat la dosar în copie: Programul de Restructurare și Reorganizare a C.F.R. Marfă; Planul de disponibilizare a salariaților S.N.T.F.M. C.F.R. MARFA SA nr. 126/06.06.2014 și anexa la acesta; Notificarea nr. 170/07.07.2014 către I.T.M. București, A.T.O.F.M. București și organizațiile sindicale; Dispoziția Directorului General nr. 38/02.07.2014; Hotărârea nr. 28/20.06.2014 a Adunării Generale Ordinară a Acționarilor a C.F.R. Marfă; Hotărârea nr. 91/18.06.2014 a Consiliului de Administrație CFR Marfă; Hotărârea nr. 65/21.05.2014 a Consiliului de Administrație CFR Marfă; Hotărârea nr. 24/04.06.2010 a Adunării Generale Ordinară a Acționarilor a C.F.R. Marfă; Notificarea către organizațiile sindicale nr. 72/10.04.2014; Notificarea nr. C.Z2._ către A.J.O.F.M. M.; Tabel nominal cu salariații care urmează să primească preaviz; PV nr. 6M2/513/21.07.2014 - nr._/21.07.2014 privind desfășurarea serviciilor de preconcediere între AJOFM M. și S.N.T.F.M. C.F.R. MARFA S.A.; Tabel nominal cu salariații care au participat la serviciile de preconcediere; Tabel nominal cu persoanele concediate colectiv în condițiile OUG nr. 36/2013.; PV de control nr._ încheiat la data de 30.07.2014 de către Inspecția Muncii - Inspectoratul Teritorial de munca al Municipiului București; Statul de funcții nr. . valabil la 01.01.2014 al Stației Dr. Tr. S. Mărfuri; Statul de funcții nr. . valabil la data de 11.08.2014 al Stației Dr. Tr. S. Mărfuri; Extras Acordul încheiat la data de 06.05.2014 între C.F.R. Marfă și organizațiile sindicale legal constituite la nivelul societății.

Prin răspunsul la întâmpinare formulat s-a arătat că în cuprinsul întâmpinării nu se face nici o referire la motivul pentru care contestatoarea a fost trecută pe lista de concedieri și nici la calificativele obținute de aceasta cât timp a fost angajata pârâtei.

Cât privește daunele morale solicitate, contestatoarea a arătat că a fost concediată cu încălcarea prevederilor privind criteriile de competență profesională, urmărindu-se înlăturarea sa din cadrul societății, iar acest fapt a fost de natură a-i păta imaginea în ochii colectivului și a-i crea acesteia o stare de tensiune, de temere și panică, cauzată de dificultatea de a-și găsi un loc de muncă, de grijile financiare, acoperirea cheltuielilor cotidiene ale familiei și datoriilor contractate.

Prin precizarea de acțiune depusă la dosar s-a solicitat acordarea de daune morale în cuantum de 5000 lei, iar prin notele anexate s-au invocat prevederile Ordinului nr. 815/12.10.2010 emise de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii privind procedura de evaluare.

S-a susținut că reclamantei nu i-au fost comunicate nici calificativele CENAFER și nici fișa de evaluare întocmită de șeful de secție.

S-a insistat ca pentru ca instanța să poată verifica dacă au fost respectate criteriile de prioritate reținute în decizia de concediere, este necesar a fi depuse la dosarul cauzei certificatele CENAFER, evaluările și calificativele atât pentru contestatoare, cât și pentru persoanele angajate pe aceeași funcție cu contestatoarea.

S-au mai anexat la dosar în copie, certificate pentru confirmarea periodică a competențelor profesionale generale ale reclamantei.

La cererea reclamantei au fost audiați martorii P. V. și M. D., declarațiile acestora fiind anexate la dosar.

Prin cererea adresată acestei instanțe și înregistrată sub nr._, reclamanta C. C. a chemat în judecată pe pârâtele S. Națională de Transport Feroviar de Marfă „CFR Marfă” SA București și S. Națională de Transport Feroviar de Marfă „CFR Marfă” SA – Sucursala Banat Oltenia pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea Deciziei de concediere CZ 2.1/497 din data de 14.08.2014, reintegrarea pe funcția deținută anterior concedierii conform art.80 al.2 din Codul muncii; obligarea pârâtei la plata unei despăgubiri egale ci salariile indexate, majorate și reactualizate și cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat reclamanta, calculate până la reintegrarea pe funcția deținută anterior c oncedierii; obligarea la plata daunelor morale provocate conform art. 253 din Codul muncii și a cheltuuielilor de judecată.

A considerat abuzivă, netemeinică și nelegală această decizie.

S-a susținut că, art.57 alin.3 lit.g din Anexa la Acordul înregistrat la CFR Marfă cu nr.94/06.05.2014, astfel cum a fost modificat prin Actul Adițional nr.l la Acord din 19.06.2014 încheiat între CFR Marfă și organizațiile sindicale constituite la nivelul societății, prevede, la luarea măsurii de concediere colectivă ca și criteriu minimal (aplicabil numai în cazul în care după aplicarea criteriilor prioritare, unul sau mai mulți salariați afectați de reducerea numărului de posturi de aceeași natură se află in situații similare): "calificativele obținute la ultima evaluare profesională anuală. Daca există salariați cu aceleași calificative se va lua in considerare punctajul obținut la evaluare."

În realitate, concedierea reclamantei s-a dispus nu ca urmare a încadrării acestuia în criteriul privind calificativele profesionale, ci ca urmare a faptului că reclamanta a refuzat să se înscrie . de către șeful de Stație CFR Marfă Drobeta T. S., numitul C. L., fiind astfel încălcate dispozițiile imperative ale art.59 lit.a teza finală din Codul Muncii republicat.

S-a menționat la presiunile exercitate de șeful de stație, în perioada 2013 - 2014 un număr de 17 salariați ai Stației Drobeta T. S. au renunțat la calitatea de membrii ai Sindicatului M. de Locomotiva Remiza Drobeta T. S., rămânând doar 15 dintre cei inițial înscriși în acest sindicat, printre cei rămași în acest sindicat aflându-se și reclamanta Cocoana C..

S-a menționat că reclamantei nu i-a fost comunicat rezultatul evaluării anuale a șefului de stație, astfel încât acesta să poată fi contestat de către reclamantă

S-a arătat că în cuprinsul deciziei de concediere criteriul privind competenta profesională este stipulat doar formal, pentru a se îndeplini aparent o cerința impusă de lege.

In apărare, pârâta a formulat și a depus la dosar întâmpinare solicitând respingerea acțiunii ca neîntemeiată.

Pe cale de excepție s-a invocat litispendența și s-a cerut conexarea acestui dosar la dosarul cu nr._ și tardivitatea formulării acestei contestații, arătându-se că la art. 12 din decizia de concediere nr. CZ2.1./497/14.08.2014 se prevede în mod clar faptul că „prezenta decizie se poate contesta în termen de 45 zile calendaristice de la data comu7nicării acesteia”.

Pe fondul cauzei au fost enunțate aceleași apărări ca în dosarul nr._ .

În ședința publică din data de 16 ianuarie 2014 s-a verificat îndeplinirea condițiilor de conexitate și s-a dispus conexarea celor două dosare.

Analizând cauza în raport de susținerile părților, actele anexate la dosar și dispozițiile legale incidente, instanța constată că reclamanta a fost angajata societății SNTFM – CFR Marfă SA – Sucursala Marfă Banat - Oltenia în meseria de magaziner tranzit la Stația CFR Drobeta Tr.S. în baza contractului individual de muncă înregistrat sub nr. 206/2992/31.05.1999.

La data de 18.08.2014 raporturile de muncă ale reclamantei cu pârâta au încetat prin Decizia nr. C.Z2.1/497/14.08.2014 emisă în temeiul dispozițiilor art. 65 și 68 din Codul muncii.

În ceea ce privește excepția invocată de către pârâtă, instanța constată că aceasta nu este întemeiată, contestația înregistrată sub nr._ /16.09.2014 fiind înregistrată în termenul prevăzut de lege și fiind identică cu cea înregistrată la data de 06.10.2014, astfel că nu se impune analizarea susținerilor pârâtei sub acest aspect.

Motivele de fapt ale concedierii reclamantei au fost determinate de situația economico – financiară a societății care a impus măsuri de echilibrare a cheltuielilor în raport cu nivel prestațiilor și al veniturilor, măsuri concretizare prin planul de disponibilizare a salariaților CFR Marfă – SA, Programului de restructurare și reorganizare a „CFR Marfă” și a Programului de concediere colectivă depuse în copie la dosar.

Potrivit actelor susmenționate, nefiind identificate premise pentru creșterea veniturilor la un nivel care să poată susține structura SNTFM „CFR Marfă” de la momentul analizei, pentru a se evita continuarea lucrului în pierdere și acumularea unor noi datorii, alături de alte măsuri tehnice și organizatorice luate s-au pus în aplicare și măsuri de restructurare și reorganizare a activității prin reducerea numărului de personal, corespunzătoare unui număr de 2500 posturi ocupate, incluzând atât muncitori, cât și personal de specialitate și administrativ.

Criteriile de stabilire a ordinii de prioritate la concediere au fost enunțate ca fiind potrivit legii și acordului înregistrat la „CFR Marfă” sub nr. 94/06.05.2014, astfel cum a fost modificat prin Actul adițional nr. 1 la acord din 19.06.2014 încheiat între CFR Marfă și organizațiile sindicale legal constituite la nivelul societății.

Prin Hotărârea nr.28/20.iunie 2014 a Adunării Generale a acționarilor s-a hotărât ca la nivelul societății aplicarea concedierii colective să se realizeze într-o singură etapă, iar prin Dispoziția nr. 38/92.07.2014 a Directorului General al SNTFM „CFR Marfă” SA s-au delegat competențe către directorii sucursalelor CFR Marfă, managerii centrelor zonale de marfă, directorului Centrului de Întreținere și Reparații Vagoane, precum și către locțiitori ai acestora desemnați de drept prin regulamentele interne pentru întocmirea, semnarea tuturor documentelor și îndeplinirea oricăror formalități în legătură cu punerea în aplicare a măsurilor de concediere colectivă a salariaților din cadrul sucursalelor coordonate.

Alături de restructurarea altor subunități s-a procedat și la restructurarea de subunități din cadrul CZM C., fiind reduse un număr de 164 posturi ocupate pe stații, din Stația Drobeta Tr.S. Mărfuri fiind reduse 5 posturi ocupate, dintre care și 2 posturi magaziner tranzit.

Aceste aspecte rezultă și din ștatele de funcții anterioare și ulterioare concedierii colective, așa cum au fost depuse la dosar, constatându-se că la data de 01.01.2014, în ștatul de funcții al Stației Drobeta Tr.S. - Mărfuri existau 6 posturi de magaziner tranzit nivel mediu de studii, iar în ștatul de funcții din data de 11.08.2014 existau doar 4 astfel de funcții.

În ceea ce privește motivele invocate de către reclamantă cu privire la modalitatea de evaluare a sa și felul în care rezultatul acesteia a fost aplicat în selectarea sa pentru concediere în raport cu ceilalți salariați ce ocupau posturi similare ce nu au fost desființate, instanța constată că asupra acestui aspect nu este abilitată decât să efectueze o cenzură de legalitate și nu una de oportunitate.

Astfel, angajatorul are deplină libertate în procesul de selecție a personalului în situațiile în care intervine măsura restrângerii de activitate, instanța neavând competența a se pronunța asupra oportunității menținerii unor salariați în detrimentul altora. .

Ceea ce obligă codul muncii prin disp. art. 69 alin.3 este ca angajatorul să departajeze salariații după evaluarea realizării obiectivelor de performanță, lăsând la latitudinea acestuia stabilirea acestor criterii prin regulamentul intern sau contract colectiv de muncă.

Aspectele invocate de reclamantă nu pot fi însușite de către instanță vis-a-vis de ingerința acesteia în alegerea, aplicarea ori modificarea criteriilor de evaluare alese, acest lucru fiind considerat de ordin managerial, deci aparținând doar angajatorului, cu atât mai mult cu cât este vorba despre o concediere colectivă și nu individuală.

De altfel, din susținerile contestatoarei rezultă că în fapt, obiectul criticilor nu îl formează neindicarea criteriilor de departajare, ci modalitatea în care angajatorul a efectuat evaluarea profesională, neținându-se cont de anumite calități care o recomandau pentru ocuparea funcției în continuare.

Selecția personalului în situația concedierii colective, constituie atributul angajatorului, instanța fiind obligată să analizeze numai dacă s-au respectat condițiile prevăzute de lege pentru această categorie de disponibilizări.

Criteriile de stabilire a ordinii de prioritate la care se referă art.76 lit.c) nu sunt prevăzute de lege, ci de contractele colective de muncă, sau de acte normative speciale. În prezenta cauză, contractul colectiv de muncă la nivel de unitate este cel care prevede aceste criterii.

Nici obligativitatea respectării unei anumite proceduri de evaluare și instituirea unor condiții de formă a actului care concretizează rezultatul aprecierii, nu sunt reglementate de lege în cazul concedierii colective, fiind suficient să se procedeze efectiv la selecție, în raport de criteriul competenței profesionale, verificată potrivit normelor interne.

Sunt considerente pentru care susținerile reclamantei sub acest aspect sunt neîntemeiate.

În ceea ce privește cererea formulată de reclamantă având ca obiect obligarea pârâtei la plata sumei de 5000 lei cu titlul de daune morale, se constată că aceasta nu este întemeiată din următoarele considerente:

Așa cum s-a arătat mai sus decizia de concediere a fost emisă în condițiile legii, angajatorul exercitând un drept recunoscut de lege în baza prerogativei organizatorice ce îi revine în baza aceleași legi, toți salariații afectați de reducerea numărului de posturi aflându-se, mai mult sau mai puțin, în situația de a înregistra și manifesta suferințe, tensiuni, stări de temere și panică de natura celor enunțate de reclamantă în cererea formulată.

Dincolo de disconfortul încercat de reclamantă în urma concedierii sale, de componenta umană a consecințelor acesteia, de vreme ce nu s-a făcut dovada că decizia contestată a fost emisă cu rea credință și în aplicarea greșită a legii, nefăcându-se dovada că măsura a fost luată ca urmare a încălcării dispozițiilor legale sau a acționării din partea societății fără maximă diligență sau cu rea credință, cererea astfel formulată nu este întemeiată, considerente pentru care urmează a se proceda la respingerea acesteia,, angajatorul neputând fi sancționat în sensul solicitat de către reclamant.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge acțiunea formulată de contestatorul S. M. de Locomotivă Remiza Drobeta T. S. în numele și pentru membra de sindicat C. C., cu domiciliul în Drobeta Tr.S., Al. Magnoliei nr. 10 . ., jud. M. în contradictoriu cu intimatele S. Națională de Transport Feroviar de Marfă "C.F.R. Marfă S.A" București – CUI_, cu sediul în București, .. 38 sector 1 și S. Națională de Transport Feroviar de Marfă "C.F.R. Marfă S.A" - Sucursala Banat-Oltenia – CUI_, cu sediul în C., ., jud. M..

Cu apel.

Pronunțată în ședința publică din data de 05 Februarie 2015 la sediul Tribunalului M..

PREȘEDINTE,

G. R.

CU VOTUL CONSULTATIV AL ASISTENȚILOR JUDICIARI,

M. C. T., Ș. U.,

GREFIER,

B. M.

GR/BM-Ex.5/18.02.2015/Cod op.2626

← Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr....		Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr.... →

Contestaţie decizie de concediere. Sentința nr. 707/2015. Tribunalul MEHEDINŢI

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Contestaţie decizie de concediere. Sentința nr. 707/2015. Tribunalul MEHEDINŢI