Pretentii. Sentința nr. 2768/2015. Tribunalul MEHEDINŢI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2768/2015 pronunțată de Tribunalul MEHEDINŢI la data de 10-06-2015 în dosarul nr. 1704/101/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Sentința nr. 2768
Ședința publică de la 10 Iunie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE L. V. E.
Asistent judiciar L. A. P.
Asistent judiciar L. G.
Grefier C. T.
Pe rol judecarea cauzei Litigii de muncă privind pe reclamantul S. G. CĂI FERATE DROBETA T. S. și pe pârâtul G. F. D., având ca obiect pretentii, suma de 90.013 lei reprezentând încasarea unor sume necuvenite.
La apelul nominal făcut în ședința publică, lipsă părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că prin serviciul registratură s-au depus la dosar relațiile solicitate reclamantului cu adresa nr. 1238/05.06.2015.
Se ia act că prin acțiune s-a solicitat judecata cauzei în lipsă conform art.411 al.1 pct.2 teza finală Cod procedură civilă și constatându-se că nu mai sunt probe de administrat, dosarul fiind în stare de judecată, s-a trecut la soluționare.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra cauzei de față:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 05.03.2015, sub nr._ reclamantul S. G. CĂI FERATE DROBETA T. S. a chemat în judecată pe pârâtul G. F. D. solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea acestuia la plata sumei de_ lei reprezentând încasarea unor sume necuvenite, sume desprinse din neonorarea obligațiilor asumate prin contractul individual de muncă nr. 1174/10.12.2008 și a Actului adițional nr. 1174/10.12.2008.
A arătat că, pârâtul nu a respectat clauzele contractuale asumate prin Actul adițional nr. 1174/10.12.2008, în sensul că nu a beneficiat de plata formării sale profesionale( rezidențiat) precum și de plata salarizării în timpul efectuării rezidențiatului, iar din data de 07.01.2014 a lipsit nemotivat.
În fapt a arătat că între reclamant și pârât a fost încheiat contract individual de muncă nr. 1174/10.12.2008 și la acest contract a fost încheiat Actul adițional nr. 1174/10.12.2008 prin care pârâtul se obliga să lucreze ca medic specialist în cadrul unități reclamante pe o perioadă de cel puțin egală cu nr. de ani corespunzători pregătirii în rezidențiat, act adițional încheiat în conformitate cu disp. art. 6 alin.(5) și (7) din OG nr. 12/01.02.2008 privind organizarea și finanțarea rezidențiatului.
Conform pregătirii sale pârâtul trebuia să-și desfășoare activitatea de medic specialist psihiatru în cadrul Cabinetului de Psihiatrie al Ambulatoriului CF Drobeta T. S. pe o perioadă de cel puțin 5 ani.
Din data de 07.01.2014 pârâtul a lipsit nemotivat și nu s-a prezentat nici în fața Comisiei de evaluare disciplinară deși a fost convocat în scris.
A mai arătat că pârâtul a creat prejudicii unități reclamante atât din punct de vedere financiar cât și referitor la asigurarea serviciilor medicale la nivel de unitate.
În drept și-a întemeiat acțiunea pe disp. art. 6 alin 5, 7, 71 din OG nr. 12/2008( abrogată și înlocuită cu OG 18/2009 privind organizarea și finanțarea rezidențiatului, art. 18 alin. 6,7,8 cuprinzând aceleași dispoziții, art. 39 al. 2 lit.c din legea nr. 53/203 Codul Muncii, republicat cu modificările și completările ulterioare.
În dovedirea susținerilor a depus la dosar înscrisuri.
La data de 03.04.2015 pârâtul a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea ca neîntemeiată a acțiunii formulată de reclamant.
A susținut faptul că prin decizia nr.5/16.02.2015 data de ICCJ în dosarul nr.l0/2014, s-a admis recursul în interesul legii, și ținând cont de aceasta decizie acțiunea reclamantei trebuie respinsa,si în consecință s-a stabilit ca: "In interpretarea si aplicarea dispozițiilor art.6, alin.7 indice 1 din OG 12/2008 privind organizarea si finanțarea rezidențiatului, sintagma
La întâmpinarea astfel formulată reclamantul a formulat răspuns arătând că apărările formulate de pârât sunt neîntemeiate, reluând susținerile invocate prin acțiune.
Analizând acțiunea în raport de actele și lucrările dosarului și de dispozițiile legale incidente în materie, Tribunalul constată și reține următoarele:
Pârâtul Georgotina F.-D. a fost angajat al Spitalului general Cai Ferate Dr.Tr.S. in funcția de medic rezident începând cu data de 01.01.2009 așa cum reiese din contractul individual de munca nr. 1174/10.12.2008.
La data de 10.12.2008 intre pârti a fost încheiat actul adițional la contractul individual de munca prin care pârâtul se obliga sa lucreze in unitatea unde a ales postul de rezident cel puțin un număr egal cu durata corespunzătore pregătirii rezidențiatului, după obținerea specialității, iar in cazul in care nu respecta aceasta prevedere este obligat sa plătească unității o despăgubire reprezentând cheltuielile efectuate de unitate pentru perioada rezidențiatului, indexate cu indicele de inflație.
Prin decizia nr. 135/28.11.2014 reclamanta a dispus aplicarea sancțiunii desfacerii disciplinarea a contractului individual de munca al pârâtului începând cu data de 28.11.2014.
Prin acțiunea adresata acestei instanțe reclamanta a solicitat obligarea pârâtului la plata sumei de_ lei reprezentând drepturi salariate încasate de pârât pe perioada efectuării rezidențiatului.
Instanța apreciază neîntemeiata acțiunea pentru următoarele considerente.
Instanța reține ca intre părți intervenit un act adițional la contractul individual de munca prin care pârâtul se obliga ca după obținerea specializării sa lucreze in cadrul reclamantei o perioada de ani cel puțin egala cu perioada rezidențiatului, însa acest începând cu data de 7.01.2014 nu s-a mai prezentat la serviciu, motiv pentru care reclamanta a dispus aplicarea sancțiunii disciplinare cu desfacerea contractului individual de munca începând cu data de 28.11.2014.
Potrivit art. 254 alin.1 din Codul Muncii „Salariații răspund patrimonial, în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina și în legătură cu munca lor.”
Potrivit art. 6 alin. (7) și (71) din Ordonanța Guvernului nr. 12/2008, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 179/2008, se prevede că „(7) Specialiștii formați în urma promovării concursului de rezidențiat pe post încheie un contract individual de muncă cu unitatea sanitară în care se găsește postul respectiv, înaintea începerii pregătirii de rezidențiat. Prin acest contract se prevăd:
a) posibilitatea ca rezidentul să fie retribuit suplimentar față de salariul de rezident de către unitatea sanitară respectivă, pe perioada pregătirii în rezidențiat;
b) obligația de a lucra la unitatea sanitară publică cu care a încheiat contractul individual de muncă cel puțin un număr de ani egal cu durata corespunzătoare pregătirii în rezidențiat;
c) negocierea condițiilor salariale pe care unitatea le va asigura medicului pentru perioada prevăzută în contract.
d) (71) Obligația prevăzută la alin. (7) lit. b) se stabilește prin act adițional la contractul individual de muncă, în temeiul prevederilor art. 193 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificările și completările ulterioare. Nerespectarea de către salariat a obligației asumate îl obligă pe acesta la suportarea tuturor cheltuielilor ocazionate de pregătirea sa profesională, respectiv a cheltuielilor de personal pe perioada pregătirii în rezidențiat, precum și la restituirea primei de instalare, proporțional cu perioada nelucrată din perioada stabilită, conform actului adițional la contractul individual de muncă.” Art. 18 alin. (7) și (8) din Ordonanța Guvernului nr. 18/2009 privind organizarea și finanțarea rezidențiatului, aprobată prin Legea nr. 103/2012, prevede că „(7) Medicii, medicii dentiști și farmaciștii care promovează concursul de rezidențiat pe post încheie un contract individual de muncă cu unitatea sanitară publică care a publicat postul respectiv, înainte de începerea pregătirii în rezidențiat. Prin acest contract se prevede obligația de a lucra la unitatea sanitară publică cu care a încheiat contractul individual de muncă un număr de ani egal cu durata corespunzătoare pregătirii în rezidențiat. (8) Obligația prevăzută la alin. (7) se stabilește prin act adițional la contractul individual de muncă, în temeiul prevederilor art. 193 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificările și completările ulterioare. Nerespectarea de către salariat a obligației asumate îl obligă pe acesta la suportarea tuturor cheltuielilor ocazionate de pregătirea sa profesională, respectiv a cheltuielilor de personal pe perioada pregătirii în rezidențiat, precum și la restituirea primei de instalare, proporțional cu perioada nelucrată din perioada stabilită, conform actului adițional la contractul individual de muncă."
Înalta Curte de Casație si Justiție in decizia nr. 5/16.02.2015 a reținut ca „Din ansamblul normelor legale care reglementează activitatea de rezidențiat pe post, care face obiectul prezentului recurs în interesul legii, rezultă că raporturile juridice care se nasc între medicul rezident pe post și unitatea sanitară publică cu care s-a încheiat contractul individual de muncă au o natură juridică mixtă, ca o consecință a specificului pregătirii în rezidențiat. Pe de o parte, se creează raporturi juridice proprii procesului de învățământ, așa cum reiese din însăși definiția legală a rezidențiatului, potrivit căreia acesta constituie o formă specifică de învățământ postuniversitar. În cadrul acestei forme de pregătire continuă, rezidentul dobândește și își perfecționează cunoștințele teoretice și practice, participând la toate activitățile specifice domeniului de specializare. Pe de altă parte, între medicul rezident pe post și unitatea sanitară publică se încheie un contract individual de muncă pe durată nedeterminată, prin care se stabilesc raporturi juridice de muncă, fiind evident că un astfel de contract este guvernat de toate normele generale cuprinse în Codul muncii, fiind aplicabile inclusiv dispozițiile art. 38 și art. 159 din Codul muncii, republicat, cu modificările și completările ulterioare. Astfel, pe durata pregătirii în specialitate, rezidenții sunt salarizați conform legii, ei participând efectiv la activitățile și responsabilitățile clinicilor, secțiilor, laboratoarelor, cabinetelor de specialitate, de medicină de familie, cabinetelor medico- dentare și farmaciilor în care efectuează pregătirea, sub îndrumarea și supravegherea directă a coordonatorilor din instituțiile și unitățile sanitare acreditate. De asemenea, rezidenții au dreptul să examineze pacienții și să aplice soluții terapeutice, sub stricta supraveghere a îndrumătorului sau a responsabilului, în conformitate cu nivelul lor de pregătire. În plus, rezidenții efectuează gărzi, potrivit dispozițiilor art. 12 alin. (3) și (4) din Ordonanța Guvernului nr. 12/2008, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 179/2008, și art. 221 alin. (3) - (6) din Ordonanța Guvernului nr. 18/2009, aprobată prin Legea nr. 103/2012, cu completările ulterioare, iar medicii rezidenți care efectuează gărzi în afara programului normal de lucru sunt salarizați pentru această activitate de către unitatea sanitară unde efectuează garda, cu respectarea prevederilor legale. În această situație, cum medicul rezident are și calitatea de salariat, se constată că rezidențiatul nu reprezintă doar o formă tipică de învățământ postuniversitar, ci o formă specifică, cu caracter mixt, ce conține atât o componentă de desăvârșire a pregătirii profesionale prin specializare, generată de procesul de învățământ, cât și o componentă specifică raporturilor juridice de muncă, prin care munca efectiv prestată dă dreptul la obținerea unei contraprestații în bani, sub forma salariului. Ca atare, nu se poate reține că activitatea medicului rezident este numai o activitate didactică și că remunerarea acestuia reprezintă cheltuieli de școlarizare. Referitor la acest aspect, se constată că, potrivit dispozițiilor art. 9 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 12/2008, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 179/2008, s-a prevăzut că "Pregătirea în rezidențiat reprezintă un proces continuu de pregătire teoretică și practică, fiind normată integral ca activitate didactică", însă prin art. 2 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 18/2009, aprobată prin Legea nr. 103/2012, cu completările ulterioare, această reglementare a fost completată în sensul că "Pregătirea în rezidențiat reprezintă un proces continuu de pregătire teoretică și practică, fiind normată integral ca activitate didactică doar activitatea de pregătire în rezidențiat efectuată de către cadrele didactice universitare, în conformitate cu numărul orelor de curs și de aplicații din curriculum aprobat", astfel că din interpretarea sistematică a acestor dispoziții legale, coroborate cu celelalte alineate ale textelor de lege menționate, nu se poate ajunge la o altă concluzie în ceea ce privește natura juridică și, implicit, regimul juridic aplicabil contractului individual de muncă încheiat de medicul rezident pe post. Instanțele de judecată au întâmpinat dificultăți în interpretarea noțiunii de "cheltuieli de personal", prevăzută în cuprinsul art. 6 alin. (71) din Ordonanța Guvernului nr. 12/2008, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 179/2008, respectiv art. 18 alin. (8) din Ordonanța Guvernului nr. 18/2009, aprobată prin Legea nr. 103/2012, cu completările ulterioare, în sensul că, într-o opinie, s-a apreciat că această sintagmă include și salariul primit de medicul rezident, o atare soluție fiind impusă de calificarea duratei rezidențiatului ca o activitate didactică, iar nu ca o muncă prestată, iar într-o altă opinie, pornindu-se și de la dispozițiile imperative ale art. 159 raportat la art. 38 din Codul muncii, republicat, cu modificările și completările ulterioare, s-a apreciat că aceste cheltuieli nu includ salariul primit de medicul rezident, întrucât acesta este o contraprestație pentru munca efectuată în folosul unității sanitare, fiind vorba despre alte cheltuieli eventuale, pe lângă prima de instalare, impuse de pregătirea profesională a rezidentului. Scindarea practicii judiciare a fost provocată și de conținutul unor acte adiționale la contractul individual de muncă, încheiate de unitățile sanitare cu medicii rezidenți, prin care, pe lângă stipularea obligației legale stabilite în sarcina angajatului, s-au precizat și limitele despăgubirii datorate de medic, ca fiind drepturile salariale și plata școlarizării. Examinând dispozițiile legale în discuție, se constată că limitele despăgubirii în cazul răspunderii materiale a rezidentului pe post sunt fixate prin chiar conținutul normei legale, care indică drept gen proxim cheltuielile ocazionate de pregătirea profesională, iar ca diferență specifică, cheltuielile de personal pe perioada pregătirii în rezidențiat și prima de instalare. Ca atare, noțiunea de "cheltuieli de personal", ca diferență specifică, nu poate fi interpretată decât prin raportare la genul proxim - cheltuieli ocazionate de pregătirea profesională. Or, față de conținutul expres al dispozițiilor art. 159 și art. 38 din Codul muncii, republicat, cu modificările și completările ulterioare, raportate la art. 6 alin. (5) din Ordonanța Guvernului nr. 12/2008, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 179/2008, și, respectiv, art. 18 alin. (6) din Ordonanța Guvernului nr. 18/2009, aprobată prin Legea nr. 103/2012, cu completările ulterioare, este indubitabil că noțiunea generică la care se referă textul art. 6 alin. (71) din Ordonanța Guvernului nr. 12/2008, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 179/2008, respectiv art. 18 alin. (8) din Ordonanța Guvernului nr. 18/2009, aprobată prin Legea nr. 103/2012, cu completările ulterioare - cheltuieli prilejuite de pregătirea profesională a rezidentului, nu poate include și salariul achitat medicului pe durata rezidențiatului, care reprezintă contraprestația pentru munca efectiv prestată de către acesta în folosul unității sanitare angajatoare. Nu în ultimul rând, se reține că natura juridică a sumelor de bani ce urmează a fi restituite de către medicul rezident este, evident, aceea de despăgubiri, sumele cheltuite de unitatea sanitară angajatoare pentru pregătirea profesională a medicului rezident urmând a fi restituite cu titlu de daune-interese, noțiune ce exclude de plano cheltuielile salariale. O atare interpretare este impusă și de argumentul că sumele ce trebuie restituite ca urmare a încălcării obligației prevăzute de art. 6 alin. (71) din Ordonanța Guvernului nr. 12/2008, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 179/2008, respectiv art. 18 alin. (8) din Ordonanța Guvernului nr. 18/2009, aprobată prin Legea nr. 103/2012, cu completările ulterioare, de către fostul medic rezident, sunt destinate să acopere efortul financiar făcut de unitatea sanitară pentru pregătirea profesională a acestuia.” Având in vedere ca Înalta Curte de Casație si Justiție a reținut ca cheltuieli prilejuite de pregătirea profesională a rezidentului, nu poate include și salariul achitat medicului pe durata rezidențiatului, care reprezintă contraprestația pentru munca efectiv prestată de către acesta în folosul unității sanitare angajatoare, iar reclamanta, la solicitarea instanței, a arătat sa obiectul acțiunii il reprezintă numai drepturi salariale încasate de pârât pe perioada rezidențiatului, instanța, având in vedere dispozițiile art. 517 alin.4 din C.pr.civ, instanța urmează a respinge acțiunea ca neîntemeiata.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRÂRȘTE
Respinge acțiunea formulată de reclamantul S. G. CĂI FERATE DROBETA T. S., cu sediul în Drobeta T. S., ..5-7, județul M., CUI_ în contradictoriu cu pârâtul G. F. D., CNP_, domiciliat în loc. D., ., județul D..
Cu apel în 10 zile de la comunicare, cale de atac care se depune la Tribunalul M..
Pronunțată azi, 10.06.2015 în ședință publică la sediul Tribunalului M..
PREȘEDINTE,
E. L. V.
CU VOTUL CONSULTATIV AL ASISTENȚILOR JUDICIARI
G. L. L. P.
GREFIER,
T. C.
Red.EL/TC
EX.4/ 07.07.2015
OP DATE 2626/2006
| ← Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr.... | Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr.... → |
|---|
