Pretentii. Sentința nr. 481/2015. Tribunalul MEHEDINŢI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 481/2015 pronunțată de Tribunalul MEHEDINŢI la data de 23-01-2015 în dosarul nr. 8801/101/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINTA Nr. 481
Ședința publică din data de 23 Ianuarie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE G. R.
Asistent judiciar M. C. T.
Asistent judiciar C. O.
Grefier M. B.
Pe rol soluționarea acțiunii având ca obiect pretenții formulată de reclamanta . prin Consultant Insolvență SPRL și YNA Consulting SPRL în contradictoriu cu pârâtul L. R..
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns av. B. V. pentru pârât, lipsă fiind reclamanta și pârâtul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefiera de ședință, după care:
Av. B. V. pentru pârât depune la dosar împuternicirea avocațială și chitanța de achitare a onorariului avocat.
Apărătorul pârâtului invocă excepția necompetenței teritoriale a Tribunalului M. în soluționarea cauzei, arătând că reclamantul a avut încheiat contactul individual de muncă în Timișoara, domiciliul îl are tot în Timișoara
Instanța apreciază că potrivit art. 269 al.1 și 2 Codul muncii, judecarea conflictelor de muncă este de competența instanțelor judecătorești stabilite potrivit legii. Cererile referitoare la cauzele prev. la al.1 se adresează instanței competente în a cărei circumscripție reclamantul își are domiciliul sau reședința, ori după caz sediul și respinge excepția de necompetență teritorială a instanței invocată de apărătorul pârâtului.
Instanța constatând că nu mai sunt cereri de formulat și probe de solicitat, cauza fiind în stare de judecată, a acordat cuvântul pe fond.
Av. B. V. pentru pârât solicită respingerea acțiunii introdusă de reclamantă. Solicită să se țină cont de întâmpinarea depusă la Judecătoria Drobeta Tr.S. prin care pârâtul a solicitat admiterea excepției nulității cererii de chemare în judecată, deoarece reclamanta nu a respectat prevederile art.194 coroborat cu prevederile art.150 C.p.civ. și arată că la fila 8 dosar se găsește procesul verbal de predare primire nr. 498/8.12.2011 a unor bunuri încheiat între S. E. și pârât, ulterior aceste bunuri fiind casate. Prin nota de lichidare depusă la dosar, fila 32, se arată că nu există debite, aceste bunuri regăsindu-se din nou în procesul verbal de scoatere din uz a obiectelor de inventar la pozițiile 10, 15-44, 49-94, 148-159; cu cheltuieli de judecată.
TRIBUNALUL:
Deliberând asupra acțiunii de față, constată următoarele:
La data de 27.05.2014 a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei Drobeta T. S. dosarul nr._ prin care reclamanta . PRIN CONSULTANT INSOLVENTA SPRL SI YNA CONSULTING SPRL a solicitat în contradictoriu cu pârâtul L. R. ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligat să predea bunurile de natura obiectelor de inventar constând în: aparat de perete 2 viteze; aspirator cu spălare bestron; dwd1450¸boxe m-audio studio av40, hard disk extern 2tb 3.5"in ls2000; hdd ext250ad; lnb-interv. 40 tl; masa ovala star colorata; masa sticla 110 donna c; masa sticla 110 donna f; pelerina cu gluga pvc 130 cm; reflector cu suport 2x500; reflector cu suport de 500w zta; set microfoane complet cu stație; stativ microfon k&m; walkie-talkie profesional, iar în cazul în care bunurile nu mai există, să fie obligat la plata sumei de 8.741, 35 lei, reprezentând contravaloarea bunurilor.
A arătat că între părți a fost încheiat contractul individual de muncă nr._/01.08.2008, iar pârâtul în calitate de salariat, a primit în gestiune bunurile în valoare de 8.741, 35 lei conform listelor de inventar din data de 09.12.2011.
A menționat faptul că potrivit dispozițiilor art. 77 din Legea 85/2006, care prevede "Toate acțiunile introduse de administratorul judiciar sau de lichidator în aplicarea dispozițiilor prezentei legi, inclusiv prin recuperarea creanțelor, sunt scutite de taxe de timbru" și având in vedere ca societatea a intrat in procedura falimentului la data de 18.11.2012 prin sentința nr. 886/18.11.2012 pronunțata în cadrul dosarului nr._, de pe rolul Tribunalului M., sunt scutiți de plasta taxei judiciare de timbru.
În drept au fost invocate prevederile art. 1516, art. 527 și art.1528 Cod civil, art. 194 Cod procedură civilă și art. 77 din Legea nr. 85/2006.
În susținerea cererii, reclamanta a depus la dosar în copie certificată conform cu originalul următoarele înscrisuri: sentința nr. 886/18.11.2013 pronunțată de Tribunalul M. în dosarul nr._ ., denumirea bunurilor inventariate, proces verbal de predare-primire nr. 499/08.12.2011, proces verbal de predare-primire nr. 498/08.12.2011..
Pârâtul a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția nulității cererii de chemare în judecată în sensul că reclamanta nu a respectat prevederile art. 194 aliniatul e) coroborat cu prevederile art. 150 din C. p. c. conform cărora avea obligația ca odată cu cererea de chemare în judecată să atașeze dovezile pe care se sprijină cererea sa, ori acest lucru nu s-a realizat.
A mai arătat că susținerile reclamantei prin care arată că i-au fost predate bunurile arătate mai sus în gestiune, sunt nedovedite în sensul că nu depune nici un act în probațiune și nici nu face vorbire despre existența vreunui act prin care să probeze faptul că toate aceste bunuri se regăseau în gestiunea sa.
A menționat că din lectura fișelor depuse la dosar, se poate observa că aceste fișe nu au nici o relevanță, atâta timp cât justifică luarea în evidență a obiectelor de inventar antedatată procesului de scoatere din uz, a obiectelor pentru care se cere restituirea. Aceste bunuri regăsindu-se pe situația procesului verbal de casare, datat ulterior momentului încetării activității sale în cadrul societății aflate în insolvență, potrivit procesului verbal de lichidare de la încetarea contractului de muncă.
Cu privire la fondul cauzei a solicitat respingerea acțiunii formulate ca inadmisibilă și nedovedită, arătând că în baza contractului individual de muncă nr._, a fost angajat în cadrul . în perioada 01.08.2008 - 15.05.2012, în funcția de editor imagine desfășurându-și activitatea la punctul de lucru al acestei societăți din Timișoara, .. 11.
Cu privire la cele solicitate de către reclamantă, respectiv obligarea la predarea bunurilor menționate în cerea de chemare în judecată, sau la plata contravalorii acestora de 8.741,35, a arătat că bunurile care sunt menționate în lista obiectelor de inventar ca fiind în gestiunea sa, nu se regăsesc în listele de inventar unde apar bunurile în minus, în acele liste fiind menționate cu totul alte bunuri decât cele menționate în listele inițiale.
Mai mult decât atât, la data efectuării inventarierii mijloacelor fixe și a obiectelor de inventar ale societății debitoare, nu i-a solicitat nimeni să predea vreun bun, nu are cunoștință de inventarierea efectuată, iar din documentele anexate cererii de chemare în judecată nu rezultă o dată la care a fost efectuată această inventariere, nici data la care a fost făcută acesta.
A susținut că la punctul de lucru a societății debitoare din Timișoara, .. 11, nu s-a efectuat nici un fel de inventariere a acestor bunuri, nu s-a prezentat nimeni pentru a face acesta inventariere și nici nu a existat vreo solicitare scrisă în acest sens.
Cu privire la suma solicitată, a menționat faptul că această valoare reprezintă prețul de achiziție a bunurilor solicitate, fără a ține cont de uzura acestora, de valoarea de amortizare a acestora, deși erau foarte vechi, fiind achiziționate de debitoare de când s-a înființat societatea, în anul 2008, respectiv în urmă cu 6 ani de zile, valoarea rămasă în urma amortizării bunurilor, la data plecării subsemnatului din această societate era de fapt 0 lei.
Anterior deschiderii procedurii de insolvență a societății au fost întocmite procese verbale de casare, însă acestea nu au fost înregistrate în evidențele contabile ale societății, fapt dovedit de fișa de inventar din „09.12.2011", unde la pozițiile „195, 196" apar casate bunurile care se încearcă a-i fi imputate.
A mai susținut că reclamanta nu a făcut dovada prejudiciului suferit, având în vedere că bunurile solicitate au fost casate cu mult timp în urmă, nemaifiind utilizabile și nici dovada că la data „presupusului" inventar, toate acele bunuri se aflau în gestiunea sa.
A menționat faptul că după plecarea sa din societate a avut loc casarea bunurilor și astfel a intrat în posesia unei copii xerox a procesului verbal de scoatere din uz a obiectelor de inventar, proces înregistrat sub nr. 2 din 30.10.2012, unde de la pozițiile 148 și până la 159, sunt incluse bunurile ce constituie obiectul prezentei cereri.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 205, 194 aliniatul e) coroborat cu prevederile art. 150 din C. p. c, art. 1169 din Codul civil.
În susținerea celor arătate a depus în copie: procesul verbal de scoatere din funcțiune a obiectelor de inventar încheiat în data de 30.12.2012, procesul verbal de lichidare, decizia de numire a comisiei de casare, carte identitate, contract individual de muncă.
Prin Sentința civilă nr. 3364/05.11.2014 pronunțată de Judecătoria Drobeta Tr.S. a fost admisă excepția necompetenței materiale invocată din oficiu și a fost declinată cauza spre competentă soluționare în Favoarea Tribunalului M. – Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale.
Pentru a se pronunța astfel instanța a avut în vedere faptul că pretențiile formulate de reclamantă derivă din raporturi juridice de muncă și raportat la disp. art 208 și art.210 din Legea nr. 62/2011 conform cărora, conflictele individuale de muncă se soluționează în primă instanță de tribunalul în raza căruia se află domiciliul sau locul de muncă al reclamantului.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului M. – Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale sub nr._ .
Din analiza actelor dosarului, instanța constată și reține următoarele:
Pârâtul L. R., a fost salariatul ., societate aflată în faliment, deținând funcția de regizor emisie, iar în sarcina sa a fost stabilit un prejudiciu în cuantum de 8.741,35 lei reprezentând c/val bunurilor de natură obiecte de inventar, respectiv: aparat de perete 2 viteze - aspirator cu spălare bestron, DWD 1450, boxe M-audio studio AV40, hard disk extern 2 TB 3.5 in LS2000, HDD EXT 250 AD, LNB-INTERV.40 TL, masă ovală star colorată, masă sticlă 110 DONNA C, masă sticlă 110 DONNA F, pelerină cu glugă PVC 130 cm, reflector cu suport 2 x 500 W, reflector cu suport de 500 W ZTA, set microfoane complet cu stație, stativ microfon K & M, WALKIE – TALKIE profesional.
La data de 06.05.2012, a fost încheiat între numitul G. V., reprezentantul societății angajatoare și pârât proces verbal de predare primire documente prin care au fost înaintate pârâtului decizia de încetare a raporturilor de muncă și adeverința de vechime, iar la data de 16.05.2012 i-a fost eliberată pârâtului nota de lichidare în care la rubrica „debite nelichidate” nu sunt menționate nici un fel de bunuri sau sume cu acest titlu.
Din conținutul actului intitulat „Situația privind analiza Comisiei de casare referitoare la bunurile cuprinse în procesul verbal de casare a obiectelor de inventar la pozițiile 148 – 159 apar enumerate bunurile solicitate de reclamantă a fi predate de către pârât, act în care la final este menționat că urmare a uzurii apărute datorită utilizării în condiții normale de exploatare, acestea au devenit inutilizabile fiind uzate fizic și moral, constituind de altfel cauzele casării.
Potrivit dispozițiilor art.254(1) Codul Muncii, salariații răspund patrimonial, în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina și în legătură cu munca lor.
Pentru a exista răspundere patrimonială este necesar însă să fie îndeplinite cumulativ următoarele condiții: calitatea de salariat la angajatorul păgubit a celui care a produs paguba, fapta ilicită și personală a salariatului săvârșită în legătura cu munca sa, prejudiciul cauzat patrimoniului angajatorului, raportul de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu și vinovăția salariatului.
Deci, numai întrunirea cumulativă a acestor condiții legale, atrage răspunderea patrimonială, lipsa uneia dintre condițiile enumerate mai sus, înlătură această răspundere . Mai mult, pentru a da naștere răspunderii, prejudiciul trebuie să fie real și cert ,să fie cauzat direct angajatorului, să fie material și să nu fi fost reparat la data la care angajatorul solicită acoperirea pagubei.
In raport de prevederile legale susmenționate, coroborat cu starea de fapt, conform actelor dosarului nu rezultă vinovăția pârâtului pe de o parte, iar pe de altă parte prejudiciul nu este real și cert nefiind stabilit pe baza unor date concrete, nefiind evaluat precis prin acte de constatare a pagubei sau alte probe din care să rezulte concret existența acestuia.
Mai mult, așa cum s-a arătat la încetarea raporturilor de muncă sau întocmirea notei de lichidare, societatea nu a avut în vedere paguba, iar prin actele întocmite de societate, bunurile solicitat a fi predate de către pârât au fost propuse spre a fi casate.
De asemenea, se reține că reclamanta nu a dovedit că paguba se datorează faptei sau vinovăției pârâtului și nu a înțeles să producă dovezi din care să rezulte că bunurile nu s-au mai aflat în posesia fostului angajator la momentul încetării raporturilor de muncă ale pârâtului cu acesta, că la momentul plecării acestuia din societate a luat și bunurile la care se face referire, inclusiv obiectele de inventar de genul masă ovală, masă de sticlă, ș.a.m.d. modalitatea de calcul a contravalorii bunurilor pretins a fi însușite de pârât, bunuri ce nu au fost predate, iar potrivit prevederilor art.272 Codul muncii, sarcina probei în conflictele de muncă revine angajatorului, acesta fiind obligat să depună dovezile până la prima zi de înfățișare.
Având în vedere cele arătate mai sus, instanța apreciază că nu sunt îndeplinite dispozițiile art. 254(1) Codul Muncii privind răspunderea patrimonială, motiv pentru care urmează a respinge acțiunea formulată de reclamantă ca fiind nefondată.
Văzând și disp. art.453 C.p.civ. va fi obligată reclamanta să plătească pârâtului cheltuielile de judecată ocazionate de purtarea prezentului proces în cuantum de 800 lei așa cum au fost dovedite cu chitanța anexată la dosar.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge acțiunea formulată de reclamanta . prin Consultant Insolvență SPRL și YNA Consulting SPRL, cu sediul procesual ales în Drobeta Tr.S., ., jud. M. în contradictoriu cu pârâtul L. R. – CNP_, domiciliat în Timișoara, . ., ..
Obligă reclamanta să plătească pârâtului 800 lei cheltuieli de judecată.
Cu apel.
Pronunțată în ședința publică din data de 23 Ianuarie 2015 la sediul Tribunalului M..
PREȘEDINTE,
G. R.
Cu votul consultativ al asistenților judiciari,
M. C. T., C. O.,
GREFIER,
B. M.
GR/BM/M./4 ex.
12.02.2015
Cod op.2626
| ← Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr.... | Calcul drepturi salariale. Sentința nr. 1265/2015. Tribunalul... → |
|---|
