Acţiune în răspundere patrimonială. Sentința nr. 1891/2014. Tribunalul NEAMŢ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1891/2014 pronunțată de Tribunalul NEAMŢ la data de 27-11-2014 în dosarul nr. 2351/103/2013
Dosar nr._ litigiu de muncă/acțiune în răspundere
patrimonială
ROMÂNIA
TRIBUNALUL N.
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 27 noiembrie 2014
SENTINȚA CIVILĂ NR.1891/C/2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE – G. B. - judecător
P. H. - asistent judiciar
M. D. - asistent judiciar
N. U. - grefier
Pe rol se află judecarea cererii de chemare în judecată formulată de către reclamantul S. M. de Urgență R., cu sediul în R., . – 30, jud.N., în contradictoriu cu pârâții I. G., S. A., T. M., V. G.-L., N. M.-S., M. N., A. V., B. S., C. C.-E., H. Tincuța și C. G., cu domiciliul procedural ales la S. M. de Urgență R..
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns reclamantul S. M. de Urgență R., prin avocat H. G., cu împuternicire avocațială din 17 iunie 2014 – depusă la fila 109 dosar, lipsă fiind pârâții I. G., S. A., T. M., V. G.-L., N. M.-S., M. N., A. V., B. S., C. C.-E., H. Tincuța și C. G..
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care a învederat instanței că:
- obiectul cauzei este litigiu de muncă – acțiune în răspundere patrimonială;
- stadiul procesual – fond;
- procedura de citare este legal îndeplinită;
- cauza se află la al patrulea termen de judecată, după repunerea cauzei pe rol, în etapa cercetării procesului;
Apărătorul reclamantului arată că nu mai are de formulat alte cereri și de propus alte probe, solicitând judecarea cauzei la acest termen de judecată.
Nemaifiind cereri de formulat, văzând și poziția procesuală a reclamantului, prin apărător ales, în temeiul art.244 NCPC instanța constată încheiată cercetarea procesului, și acordă cuvântul atât pe excepția prescripției dreptului material la acțiune pentru sumele calculate pe perioada martie 2009 – aprilie 2010, invocată de pârâți prin precizările depuse la filele 115 – 125 dosar, cât și pe fondul cauzei în conformitate cu prevederile art.392 NCPC.
Cu privire la excepția prescripției dreptului material la acțiune, apărătorul reclamantului solicită respingerea acesteia motivat de faptul că între reprezentanții SMU R. și pârâții în cauză au avut loc mai multe discuții pentru rezolvarea litigiului pe cale amiabilă, respectiv returnarea sumelor încasate ilegal, pârâții refuzând să dea curs unei asemenea modalități de soluționare. Pe fondul cauzei, pentru motivele invocate în acțiunea introductivă de instanță și în precizările depuse la dosar, solicită admiterea cererii așa cum a fost precizată cu obligarea pârâților la plata sumelor reprezentând prejudiciul cauzat SMU R. ca urmare a plății unor sporuri pentru condiții vătămătoare acordate de reclamant în perioada 30.03.2009 – 01.04.2013, fără cheltuieli de judecată.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra litigiului de muncă de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub numărul_ din data de 25.04.2013, reclamantul S. M. de Urgență R., cu sediul în R., . - 30, județul N., a chemat în judecată pe pârâții: I. G., S. A., T. M., V. G. L., N. M. S., M. N., A. V., B. S., C. C. E., H. Tincuța și C. G., toți cu domiciliul procedural ales la sediul reclamantului, pentru ca, pe baza probelor administrate, să se dispună obligarea acestora la restituirea sumelor încasate, în mod necuvenit, cu titlu de spor pentru condiții vătămătoare, în perioada 30.03.2009 – 01.04.2013, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamantul arată că, prin decizia Curții de Conturi nr. 22/2012, s-a constatat faptul că, în anul 2011, s-au acordat sporuri pentru condiții vătămătoare de 5%, pentru un număr de 11 salariați din cadrul farmaciei spitalului, prin încălcarea prevederilor pct. II. 2 lit. c din Anexa 1 la Regulamentul privind acordarea sporurilor la salariile de bază, aprobat prin Ordinul MS nr. 547/26.05.2010, organul de control stabilind că farmaciile nu se încadrează în categoria personalului beneficiar al veniturilor salariale suplimentare astfel prevăzute.
În consecință, prin art. 3 din decizia nr. 22/2012, s-a dispus obligarea ordonatorului de credite în a adopta măsuri pentru stabilirea întinderii prejudiciului cauzat prin plata nelegală a sporului pentru condiții vătămătoare și pentru recuperarea acestuia, precum și măsuri vizând regularizarea contribuțiilor aferente datorate la bugetul consolidat de stat.
Contestația formulată împotriva deciziei nr. 22/2012, sub aspectul măsurilor dispuse la pct. 1, 2 și 3, a fost respinsă prin Încheierea nr. 76/26.07.2012 a Curții de Conturi, ce a fost contestată, la rându-i, în cadrul dosarului nr._, aflat pe rolul Tribunalului N. – Secția a –II-a Civilă, de C. Administrativ și Fiscal.
În continuare, susține reclamantul că, deși s-a încercat recuperarea sumelor datorate pe cale amiabilă pârâții nu s-au conformat, motiv pentru care s-a promovat prezenta acțiune.
În drept, reclamantul și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile art. 253 și următ. din Codul Muncii.
În susținerea cauzei, au fost depuse o . înscrisuri, în copie: adresa Curții de Conturi nr. 8734/17.05.2012, decizia nr. 22/2012 a Camerei de Conturi Județene N., din cadrul Curții de Conturi a României, încheierea nr. 76/20.07.2012 a Curții de Conturi România și contestația formulată împotriva acesteia, pe rolul instanței judecătorești, precum și Situația privind calculul sumelor nete încasate necuvenit de pârâți, în perioada 01.01.2011 – 29.02.2013 și a diferențelor de regularizat cu bugete și fondurile speciale.
Prin cererea înregistrată sub nr._/31.05.2013, reclamantul a solicitat, în temeiul dispozițiilor art. 413 alin. 1 NCPC, suspendarea judecării prezentei cauze, până la soluționarea contestației formulate împotriva deciziei nr. 22/2012 a Camerei de Conturi Județene N., ce a făcut obiectul dosarului nr._, înregistrat pe rolul Tribunalului N. – Secția a –II-a Civilă, de C. Administrativ și Fiscal.
La termenul din data de 27.08.2013, prin încheiere, instanța a dispus suspendarea cauzei, în temeiul art. 413 Nou Cod de Procedură Civilă, până la soluționarea irevocabilă a dosarului nr._ ( f.71)-72.
La data de 16.05.2014, reclamantul a solicitat repunerea pe rol a cauzei, motivat de soluționarea irevocabilă a dosarului nr._ .
Pentru termenul din Cameră de Consiliu, fixat pentru data de 17.06.2014, reclamantul a formulat precizări, sub aspectul indicării cuantumului sumelor pretinse a fi restituite de către pârâți, sens în care a depus la dosar un tabel cu drepturile salariale nete încasate necuvenit de către aceștia, pentru perioada 2009 – 2013 ( f. 90-91).
Totodată, reclamantul a precizat că modalitatea de calcul a prejudiciului astfel cuantificat, s-a realizat în concordanță cu Anexa nr. 30 la decizie, fiind avute în vedere calculele transmise de serviciul personal ( f. 92 -103).
Pârâții au formulat întâmpinare prin care au invocat excepția prescripției dreptului material la acțiune pentru perioada martie 2009 – aprilie 2010, iar pe fondul cauzei, respingerea acțiunii, ca neîntemeiată, arătând că sporul salarial în litigiu le-a fost acordat în temeiul dispozițiilor art. 21 din Legea nr. 284/2010, ținându-se cont că au beneficiat de plata acestuia începând cu anul 1990, mai exact de la înființarea și autorizarea farmaciei în care își desfășoară activitatea și în prezent.
La termenul de judecată din 02.10.2014, reclamantul, prin reprezentantul său în instanță, a invocat excepția tardivității invocării prescripției dreptului material la acțiune, excepție ce a fost respinsă, pentru motivele expuse pe larg în încheierea ședinței de judecată, pronunțată la această dată, astfel încât, cu acest prilej, nu se mai impune reluarea motivării soluție astfel pronunțate ( f. 139 – 140).
Analizând cu prioritate excepția prescripției dreptului material la acțiune, invocată de pârâți, astfel cum obligă dispozițiile imperative ale art. 248 Noul Cod Procedură Civilă, tribunalul urmează a o admite motivat de următoarele considerente:
Prin cererea dedusă judecății, așa cum a fost precizată, reclamantul a solicitat obligarea pârâților la plata sumelor încasate și nedatorate, cu titlu de spor pentru condiții vătămătoare, în perioada 30.03.2009 – 01.04.2013.
Acțiunea a fost introdusă pe rolul Tribunalului N. la data de 25.04.2013, iar în conformitate cu art. 268 alin. 1 lit. c din Codul Muncii, republicat, răspunderea patrimonială a salariaților față de angajator poate fi angajată în termen de 3 ani de la data nașterii dreptului la acțiune.
Data nașterii la acțiune în cauza de față s-a născut cel mai târziu în luna martie 2009, odată cu încasarea sporului în litigiu, ori, de la această dată, până la 25.04.2013, termenul scurs este mai mare de 3 ani . Mai mult decât atât, pentru drepturile pretins a fi încasate nelegal în luna martie 2009 s-au scurs peste 4 ani .
Nu se pot reține susținerile reclamantului potrivit cărora termenul curge de la data deciziei Curții de Conturi nr. 22/2012 întrucât data nașterii dreptului la acțiune îl reprezintă data încasării nelegale a drepturilor bănești . Mai mult de atât chiar controlul Curții de Conturi atrage atenția recuperării drepturilor bănești sub rezerva prescripției dreptului la acțiune, perioada analizată de organul de control, respectiv, anul 2011, regăsindu-se înlăuntrul termenului legal de prescripție.
În consecință, pentru perioada 30.03.2009 – 24.04.2010, acțiunea urmează a fi respinsă, ca prescrisă .
Pe fondul cauzei, analizând probatoriul administrat, raportat la dispozițiile legale incidente, Tribunalul reține următoarea situația de fapt și de drept:
Prin decizia Curții de Conturi N., nr. 22/2012, măsura nr. 3 din decizie, s-a stabilit în sarcina spitalului reclamant, în calitate de ordonator de credite, obligațiile stabilirii întinderii prejudiciului cauzat de plata sporului pentru condiții vătămătoare acordat nelegal și a recuperării acestuia, precum și obligația vizând regularizarea contribuțiilor aferente datorate bugetelor de angajați și angajator (f. 9 - verso).
Angajatorul a promovat acțiunea în răspundere patrimonială având la baza dispozițiile obligatorii ale organului de control, în speță, Curtea de Conturi N.. Dispozițiile deciziei 22/2012 au fost contestate în cadrul dosarului nr._, al Tribunalului N., Secția de C. Administrativ și Fiscal, dispoziții considerate ca fiind legale, prin sentința civilă nr. 310/CA din 03.10.2013, irevocabilă.
Însă, Tribunalul urmează a respinge acțiunea de restituire a sumelor încasate cu titlu de spor pentru condiții vătămătoare, motivat de prevederile art. 2 alin. 1 din Legea nr. 124 din 23 septembrie 2014 privind unele măsuri referitoare la veniturile de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, prin care a fost aprobată exonerarea de la plată pentru sumele reprezentând venituri de natură salarială, pe care personalul din sectorul bugetar, enumerat limitativ la art. 1 din lege, trebuie să le restituie drept consecință a constatării de către Curtea de Conturi sau alte instituții cu atribuții de control a unor prejudicii.
Astfel, conform art. 1 lit. a din actul normativ de referință, Legea nr. 124/2014, se aplică „personalului ale cărui venituri de natură salarială au fost stabilite în baza actelor normative privind salarizarea personalului din sectorul bugetar, aplicabile anterior intrării în vigoare a Legii-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice nr. 330/2009, cu modificările ulterioare, respectiv în anul 2009, Legii nr. 339/2007 privind promovarea aplicării strategiilor de management de proiect la nivelul unităților administrativ-teritoriale județene și locale, cu modificările și completările ulterioare, Legii-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice nr. 330/2009, cu modificările ulterioare, Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcții a unor categorii de personal din sectorul bugetar și stabilirea salariilor acestora, precum și alte măsuri în domeniul bugetar, cu modificările ulterioare, Legii-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice nr. 284/2010, cu modificările ulterioare, Legii nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, Legii nr. 63/2011 privind încadrarea și salarizarea în anul 2011 a personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ, cu modificările ulterioare, Legii nr. 283/2011 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 19/2012 privind aprobarea unor măsuri pentru recuperarea reducerilor salariale, aprobată cu modificări prin Legea nr. 182/2012, cu modificările ulterioare, Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, aprobată prin Legea nr. 36/2014, Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, aprobată cu completări prin Legea nr. 28/2014, cu modificările și completările ulterioare.”
Așadar, față de textele de lege invocate, se reține că în situația analizată drepturile salariale ce se solicită a fi restituite au fost acordate în baza Ordinului Ministerului Sănătății nr. 547/2010 pentru aprobarea Regulamentului privind acordarea sporurilor la salariile de bază, în conformitate cu prevederile notei din anexa nr. II/2 la Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. Totodată, acordarea sporurilor a fost constatată a fi nelegală de către Curtea de Conturi, motiv pentru care s-a dispus recuperarea lor.
Rezultă în mod evident, că speța de față intră în sfera de aplicare a Legii nr. 124/2014, atât sub aspectul categoriei de personal vizate de prevederile legale invocate, cât și din perspectiva veniturilor de natură salarială reglementate prin acest act normativ.
Prin urmare, constatând că în cauză operează dispozițiile legale reglementate de Legea nr. 124/2014, privind exonerarea salariaților pârâți de la plata veniturilor de natură salarială pretinse de către reclamant, în aplicarea normelor de drept incidente, instanța urmează să respingă acțiunea în răspundere patrimonială formulată de spitalul reclamant, pentru perioada 25.04.2010 – 31.03.2013, ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția prescripției dreptului la acțiune invocată de pârâtele I. G., S. A., T. M., V. G. L.,N. M. S., M. N., A. V.,B. S., C. C. E., H. Tincuța Și C. G. și respinge în consecință pe această excepție acțiunea în răspundere patrimonială, astfel cum a fost precizată, formulată de reclamantul S. M. de Urgență, cu sediul în R., . - 30, județul N., împotriva pârâtelor anterior menționate pentru perioada 30.03._10.
Respinge, ca nefondată, acțiunea în răspundere patrimonială, astfel cum a fost precizată, formulată de același reclamant împotriva pârâților I. G., domiciliată în mun. R., .. ., județul N., S. A., domiciliată în mun. R., ., ., T. M., domiciliată în mun. R., ., județul N., V. G. L., domiciliată în mun. R., .. 14, ., județul N., N. M.-S., domiciliată în mun. R., ., județul N., M. N., domiciliat în mun. R., .. 16, ., ., A. V., domiciliată în mun. R., .. 10, ., ., B. S., domiciliată în mun. R., .. 17, ., ., C. C. E., domiciliată în mun. R., Fdt. Crizantemelor, ., ., H. Tincuța, domiciliată în mun. R., .. 7, ., ., și C. G., domiciliată în mun. R., ., ., județul N., pentru perioada 25.04._13.
Cu drept de apel în termen de 10 de zile de la comunicare, apel ce se va depune la Tribunalul N. – Secția I Civilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 27.11.2014.
PREȘEDINTE, ASISTENȚI JUDICIARI, GREFIER,
G. B. P. H., M. D. N. U.
Red. și tehnored.G.Bt./22.12.2014
Tehnored.N.U./02.03.2015
Ex.14
| ← Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr.... | Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr.... → |
|---|
