Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr. 591/2014. Tribunalul NEAMŢ

Sentința nr. 591/2014 pronunțată de Tribunalul NEAMŢ la data de 24-04-2014 în dosarul nr. 5979/103/2013

Dosar nr._ - drepturi bănești –

ROMÂNIA

TRIBUNALUL N.

SECȚIA I CIVILĂ

SENTINȚA CIVILĂ NR. 591/C

Ședința publică din 24.04. 2014

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE – C.-E. C. – judecător

- B. V. - asistent judiciar

- B. C. - asistent judiciar

- M. M. - grefier

La ordine a venit spre soluționare acțiunea civilă formulată de S. L. al Lucrătorilor din Învățământ și Cercetare Științifică N., cu sediul în Piatra N., .. 24, județul N., în numele și pentru membrii săi de sindicat: A. C., B. A. E., B. M. G.(cas.U.), B. L., BREBULET A., C. D. E., C. A., C. M., C. S., D. F. C., F. V., F. A. I., F. I. SEPTIMIU, H. –B. D., H. L., I. E. C., L. P. A., L.-M. V. M., M. E., M. N., M.-A. V. D., M. T. L., O. D. G., P. D., S. ANIȘOARA, S. G. C., Ț. C., Ț. M., V. D., în contradictoriu cu pârâta Școala G. „I.I.M.” Tazlău, județul N..

La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns pentru S. L. al Lucrătorilor din Învățământ și Cercetare Științifică N., avocat F. M. cu împuternicire avocațială, lipsă fiind reprezentantul legal al pârâtei.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care a învederat instanței următoarele:

- obiectul dosarului este litigiu de muncă – drepturi bănești;

- cauza se află la primul termen de judecată;

- stadiul procesual – fond;

- procedura de citare este legal îndeplinită;

- în urma verificărilor efectuate în sistemul ECRIS pentru primul termen de judecată s-a constatat că, nu există alte dosare formate ca urmare a unor cereri formulate de aceleași părți, împotriva acelorași persoane și având același obiect ca în prezenta cauză, drept pentru care s-a întocmit referatul anexat, în conformitate cu dispozițiile art. 103 alin. 1 ind. 1 din Regulamentul de Ordine Interioară al Instanțelor Judecătorești;

Constatând că, termenul de astăzi reprezintă primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe, tribunalul procedează la verificarea competenței generale, materiale și teritoriale, conform art.131 din Noul Cod de procedură civilă, stabilind că este competent să judece pricina sub toate aspectele astfel:

- competența generală aparține instanței sesizate potrivit art.126 din Constituția României și art.2 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară;

- în privința competenței materiale constată că acest tribunal este competent potrivit art.153 literele c și i din Legea nr.263/2010 și art.95 pct.1 NCPC;

- din punct de vedere teritorial competența în această cauză aparține Tribunalului N. potrivit dispozițiilor art.154 alin.1 din Legea nr.263/2010.

Instanța invocă, din oficiu, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.231 (2) prima teză :”Instanța va înregistra ședințele de judecată”, raportat la de dispozițiile art.22(1), 23(1) și 26(1) din Constituția României și la Legea nr.677/2001 pentru următoarele motive:

Înregistrarea ședințelor presupune stocarea în mediul electronic a unor date de identificare personală temporală și spațială.

Aceste informații nu pot fi reținute decât după exprimarea consimțământului expres și informat al tuturor persoanelor aflate în sala de judecată: justițiabili, avocați, juriști și martori cărora li se vor prelua datele personale într-un sistem de stocare, fără ca instanța – cea care are în atribuții să înregistreze ședințele – să aibă și elementele de garantare a drepturilor și libertăților consfințite de dispozițiile constituționale enunțate.

În fapt, deși s-a instituit obligația de înregistrare instanței aceasta nu are pârghiile necesare de a controla baza de date constituită prin preluarea informațiilor din ședințele de judecată, nu poate garanta că acestea nu vor fi folosite și transferate în diverse alte scopuri și nu are prevederi legale, în dispozițiile actualului cod sau alte legi speciale de a prelua în scris, expres, sub semnătură proprie a consimțământului conform dispozițiilor Legii privind protecția datelor personale, nr.677/2001. Aceasta ar presupune o prevedere specială care să permită judecătorului ca, anterior fiecărei ședințe de judecată, să dea explicații amănunțite cu privire la această procedură de înregistrare, să notifice practic toate persoanele existente în sala de judecată că, prin acceptarea înregistrării datele lor de identificare personală vor rămâne într-un sistem electronic de date pe care nu îl poate nimeni garanta că nu va fi fraudat sau preluat de hackeri.

Potențialul de neconstituționalitate transpare astfel și din imposibilitatea depistării scopului pentru care Noul cod de procedură civilă a introdus acest text. Ar fi fost un scop procedural acceptabil doar dacă încheierile de ședință nu s-ar fi putut redacta decât pe baza înregistrării. Or, dispozițiile art. 232(1) Noul cod de procedură civilă prevăd că încheierea de ședință este redactată pe baza notelor de ședință ale grefierului și numai dacă este cazul pe baza înregistrărilor efectuate.

Nemaifiind cereri de formulat, instanța constată terminată cercetarea judecătoreasca, iar partea prezentă prin avocat, fiind întrebată arată că este de acord ca dezbaterile fondului să urmeze la acest termen de judecată. Totodată instanța constată că nu mai este necesară aplicarea dispozițiilor art. 238 Cod procedură civilă, referitoare la estimarea duratei procesului și acordă cuvântul în cadrul dezbaterilor.

Avocat F. M., pentru S. L. al Lucrătorilor din Învățământ și Cercetare Științifică N., solicită ca în baza probatoriului administrat, admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, fără cheltuieli de judecată. Depune concluzii scrise.

În temeiul art. 394 din Noul cod de procedură civilă, instanța declară dezbaterile închise și reține cauza în pronunțare.

TRIBUNALUL,

Asupra cauzei civile de față, constată că prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._ din 24.12.2013, reclamantul S. L. al Lucrătorilor din Învățământ și Cercetare Științifică N., în numele și pentru membrii săi: A. C., B. A. E., B. M. G.(cas.U.), B. L., BREBULET A., C. D. E., C. A., C. M., C. S., D. F. C., F. V., F. A. I., F. I. SEPTIMIU, H. –B. D., H. L., I. E. C., L. P. A., L.-M. V. M., M. E., M. N., M.-A. V. D., M. T. L., O. D. G., P. D., S. ANIȘOARA, S. G. C., Ț. C., Ț. M., V. D. a solicitat în contradictoriu cu pârâta Școala G. „I.I.M.” Tazlău, cu sediul în localitatea Tazlău, ., nr.186, județul N., calcularea și plata diferențelor dintre drepturi salariale calculate în raport de valoarea coeficientului 1,000 la 400,00 lei, în conformitate cu prevederile Legii nr. 284 / 2010 și ale Legii nr. 285 / 2010, coroborate cu prevederile Legii nr.221/2008 și cele acordate efectiv și încasate, pentru perioada 01.01.2011 – 31.05.2011, actualizate în funcție de coeficientul de inflație.

În motivarea acțiunii, a arătat că reclamanții reprezentați în cauză au calitatea de personal didactic și didactic auxiliar, iar prin sentința civilă nr.108 / C din 07.02.2013, pronunțată de Tribunalul N. în dosarul nr._, definitivă și irevocabilă, le-a fost admisă acțiunea privind aplicarea, începând cu data de 01.10.2008 a Legii nr. 221/2008, respectiv utilizarea coeficientului de multiplicare 1,000 cu valoare de 400,00 lei, soluție întemeiată și pe Decizia nr. 11 / 08.10.2012 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr. 10/2012.

La data de 01.10.2010, în temeiul Legii nr. 330/2009, pârâta a procedat la reîncadrarea reclamanților, fără a emite însă decizii în acest sens, motiv pentru care aceștia nu au avut cunoștință de modalitatea de calculare a drepturilor salariale cuvenite în temeiul acestui act normativ.

Se arată, în continuare, că, în conformitate cu dispozițiile art. 3 alin. 1 lit. c și ale art. 30 alin. 5 din Legea nr. 330/2009, reclamanții erau îndreptățiți să beneficieze de un salariu egal cu salariul aferent lunii decembrie 2009, determinat în conformitate cu prevederile Legii nr. 221/2008, în raport de valoarea coeficientului 1,000 la 400,00 le, astfel după cum s-a stabilit și prin Decizia nr. 3 / 04.04.2011 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție. Cu toate acestea, în mod eronat, la stabilirea drepturilor salariale acordate reclamanților pârâta a avut în vedere salariul efectiv încasat de aceștia în luna decembrie 2009, care nu a fost calculat conform Legii nr. 221/2008.

De asemenea, în susținerea acțiunii, se invocă dispozițiile art. 1 alin. 1și 5 din Legea nr.285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, conform cărora „ Începând cu 1 ianuarie 2011, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcției de bază/salariilor funcției de bază/indemnizațiilor de încadrare, astfel cum au fost acordate personalului plătit din fonduri publice pentru luna octombrie 2010, se majorează cu 15%.”

Raportat la aceste considerente, consideră reclamanții că și reîncadrarea efectuată de pârâtă în baza Legii nr. 285/2010, pentru anul 2011, încalcă dispozițiile legale aplicabile în materie, întrucât nu s-a avut în vedere salariul brut cuvenit reclamanților în luna octombrie 2010, în conformitate cu Legea nr. 221/2008, ci salariul efectiv încasat de aceștia la acel moment.

În drept, acțiunea a fost întemeiată pe dispozițiile art.194 din NCPC și ale Legii nr.285/2010.

În temeiul dispozițiilor art.411 din NCPC, s-a solicitat judecarea cauzei și în lipsă.

În dovedirea susținerilor, reclamantul a înțeles să se prevaleze de proba cu înscrisuri, depunând în acest sens la dosarul cauzei copii de pe încheierea din 01.02.1990, pronunțată de Judecătoria Piatra N., în dosar nr. 4/1990, împuternicire din partea membrilor de sindicat, adeverință cu perioada lucrată emisă de unitatea școlară pârâtă .

Pârâta, legal citată, nu a formulat întâmpinare și nu a administrat probe în apărarea propriilor interese, achiesând astfel la acțiunea formulată împotriva sa.

Prin procesul – verbal de informare nr. 52/20.12.2013, eliberat de Cabinetul „ Avocat A. R. P. ”, reclamantul a făcut dovada îndeplinirii procedurii prealabile, prevăzută de Legea nr.192/2006 ( f.14).

La termenul de judecată din data de 24.04.2014, reclamantul a precizat că perioada pentru care se solicită plata diferențelor de drepturi salariale este 01.01.2011 – 13.05.2011 și nu 01.01.2011 – 31.05.2011, cum din eroare s-a menționat în cererea de chemare în judecată.

Analizând probatoriul administrat în cauză, instanța reține că, în

conformitate cu mențiunile înregistrate în adeverința nr. 1336/18.12.2013 eliberată de unitatea școlară pârâtă, reclamanții îndeplinesc funcții didactice, prevăzute de dispozițiile legale aplicabile în materie, astfel încât raporturile lor juridice de muncă sunt guvernate de Codul muncii (Legea nr. 53/2003) .

Prin sentința civilă nr. 108/C din 07.02.2013, pronunțată de Tribunalul N. în dosar nr._, rămasă definitivă și irevocabilă, pârâta a fost obligată să calculeze și să plătească către reclamanții din prezenta cauză, diferența dintre drepturile salariale calculate în raport de valoarea coeficientului 1,000 la 400,00 lei, în conformitate cu prevederile Legii - cadru nr.330/2009, coroborate cu prevederile Legii nr.221/2008 și cele acordate efectiv și încasate, pentru perioada 01.01.2010 – 31.12.2010.

În conformitate cu dispozițiile art. 1 alin.1, 2 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice „Începând cu 1 ianuarie 2011, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcției de bază/salariilor funcției de bază/indemnizațiilor de încadrare, astfel cum au fost acordate personalului plătit din fonduri publice pentru luna octombrie 2010, se majorează cu 15%; începând cu 1 ianuarie 2011, cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, solda lunară brută/salariul lunar brut, indemnizația brută de încadrare, astfel cum au fost acordate personalului plătit din fonduri publice pentru luna octombrie 2010, se majorează cu 15% în măsura în care personalul își desfășoară activitatea în aceleași condiții”.

Conform art. 4 alin.3 din Legea 285/2010 „personalul plătit din fonduri publice se reîncadrează, începând cu 1 ianuarie 2011, pe clase de salarizare, pe noile funcții, gradații și grade prevăzute de legea-cadru, în raport cu funcția, vechimea, gradul și treapta avute de persoana reîncadrată la 31 decembrie 2010.”

Prin Ordinul 42/77/13.01.2011 al Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale și Ministerului Finanțelor Publice au fost aprobate Normele metodologice pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 285/2010.

Potrivit acestor norme, Anexa 1 pct. I „În aplicarea art. 33 din Legea – cadru 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice și a art. 4 alin.3 din Legea 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, prin act administrativ, personalul plătit din fonduri publice se reîncadrează, corespunzător tranșelor de vechime în muncă avute în luna decembrie 2010, pe funcțiile corespunzătoare categoriei, gradului și treptei profesionale deținute, stabilindu-se clase de salarizare.”

Punctul II din aceleași norme reglementează stabilirea salariilor lunare brute în anul 2011.

În acest sens se prevede că în aplicarea articolului 1 din Legea 285/2010, la data reîncadrării personalului, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcției de bază/salariilor funcției de bază/indemnizațiilor de încadrare va fi determinat prin majorarea cuantumului avut în luna octombrie 2010 cu 15%, după cum urmează: S= salariul de bază brut corespunzător funcției din luna iunie 2010; S1 = salariul de bază brut corespunzător funcției în perioada iulie - decembrie 2010; va fi stabilit prin înmulțirea salariului de bază brut din luna iunie 2010 cu 75% [S1 = S * (1 - 25%)]; S2 = salariul de bază brut corespunzător funcției în perioada ianuarie - decembrie 2011 (salariul de bază la reîncadrare conform Legii nr. 285/2010); va fi stabilit prin înmulțirea salariului de bază brut din perioada iulie - decembrie 2010 cu 115% [S2 = S1 * (1 + 15%)].

Față de dispozițiile legale menționate, raportat și la hotărârea judecătorească anterior menționată, tribunalul apreciază că, începând cu data de 01.01.2011, reclamanții, personal didactic în cadrul unității școlare pârâte, trebuiau să beneficieze de un salariu egal cu salariul aferent lunii octombrie 2010. Mai exact, reclamanților trebuia să li se plătească un salariu egal cu salariul de care ar fi trebuit să beneficieze în luna octombrie 2010 potrivit dispozițiilor legale reprezentate în cazul acesteia de Legea nr. 221/2008, calculat în raport de valoarea coeficientului 1,000 la 400,00 lei și nu egal cu salariul încasat efectiv în luna octombrie 2010, cum în mod eronat și nelegal unitatea pârâtă a procedat.

Instanța are astfel în vedere și concluziile din Decizia nr.11/ 2012 pronunțată de ÎCCJ în dosar nr.10/2012, asupra recursului în interesul legii privind interpretarea și aplicarea art.5 din OUG nr.1/2010 și a art.30 din Legea – cadru nr.330/2009, obligatorii pentru instanțele judecătorești, potrivit art.517 alin.4 din Noul Cod de procedură civilă, prin care s-a statuat că, „ în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 5 alin. (6) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcții a unor categorii de personal din sectorul bugetar și stabilirea salariilor acestora, precum și alte măsuri în domeniul bugetar și ale art. 30 din Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, personalul didactic din învățământ aflat în funcție la data de 31 decembrie 2009 are dreptul, începând cu data de 1 ianuarie 2010, la un salariu lunar calculat în raport cu salariul de bază din luna decembrie 2009, stabilit în conformitate cu prevederile Ordonanței Guvernului nr. 15/2008 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învățământ, aprobată cu modificări prin Legea nr. 221/2008.”

Astfel, în raport de prevederile Legii nr. 285/2010 se constată că unitatea școlară pârâtă avea obligația să dispună reîncadrarea salarială corectă a reclamanților, luând în considerare salariul de bază aferent lunii decembrie 2009 rezultat din aplicarea Legii 221/2008 . Cu toate acestea, angajatorul a avut în vedere salariul încasat efectiv de reclamanți în luna octombrie 2010 și nicidecum salariile cuvenite acestora ca urmare a reîncadrării conform Legii nr. 330/2009, cu luarea în considerare a salariilor calculate conform Legii nr. 221/2008.

În ceea ce privește salariul aferent lunii decembrie 2009, trebuie arătat că salarizarea personalului didactic până la data de 31.12.2009 a fost reglementată de O.G. nr. 15/2008. Astfel, potrivit art. 1 alin. 1 lit. c, pct. 3 din O.G. nr. 15/2008, pentru funcțiile didactice prevăzute în anexele nr. 1 indice 1, 2 și 3, valoarea coeficientului de multiplicare 1.000 este de 291,678 lei pentru perioada 01.10._08.

O.G. nr. 15/2008 a fost aprobată cu modificări prin Legea nr. 221/2008, prin care s-a modificat art. 1 alin. 1, lit. c, ultima liniuță, în sensul că pentru perioada 01.10._09 valoarea coeficientului de multiplicare 1.000 este de 400,00 lei, această valoare reprezentând valoare de referință pentru creșterile salariale ulterioare.

Dispozițiile art. 1 alin. 1, lit. c, ultima liniuță din O.G. nr. 15/2008 au fost ulterior modificate succesiv prin O.U.G. nr. 136/2008, prin O.U.G. nr. 151/2008 și prin O.U.G. nr. 1/2009, toate aceste ordonanțe de modificare fiind însă declarate neconstituționale. Totodată, tribunalul reține faptul că începând cu data de 01.10.2008 a intrat în vigoare Legea nr. 221/2008, lege care stabilește valoarea coeficientului de multiplicare (de 400,00 lei) și care nu a suferit niciun fel de modificări.

În aceste condiții, salariul reclamanților la nivelul lunii decembrie 2009 trebuia să fie calculat în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 221/2008, care stabilea o valoare mai mare a coeficientului de multiplicare decât cea aflată în plată.

De altfel, și prin decizia nr. 3 din 04.04.2011 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, de asemenea obligatorie pentru instanțele de judecată, fiind admise recursurile în interesul legii promovate, s-a statuat, că dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 15/2008, astfel cum a fost aprobată și modificată prin Legea nr.221/2008, constituie temei legal pentru diferența dintre drepturile salariale cuvenite funcțiilor didactice potrivit acestui act normativ și drepturile salariale efectiv încasate, pentru perioada 1 octombrie 2008 - 31 decembrie 2009.

Prin urmare, prin această decizie s-a statuat, cu efect obligatoriu, faptul că membrii de sindicat reprezentați în cauză, erau îndreptățiți să încaseze în luna decembrie 2009 drepturile salariale calculate în conformitate cu prevederile Legii nr. 221/2008.

Astfel, în condițiile în care, în perioada în litigiu, salarizarea

reclamanților trebuia să aibă la bază dispozițiile Legii nr. 221/2008, având în vedere dispozițiile Legii nr. 330/2009 și ale Legii nr.285/2010, se constată că drepturile salariale acordate acestora în intervalul 01.01.2011 - 13.05.2011, au fost calculate în mod nelegal, în funcție de salariul efectiv încasat și nu în funcție de salariul de care ar fi trebuit să beneficieze în conformitate cu prevederile Legii nr. 221/2008.

Așadar, se apreciază că, reclamanții sunt îndreptățiți să beneficieze de plata diferențelor de drepturi salariale pretinse, pentru perioada 01.01.2011 - 13.05.2011.

Se mai reține că, prin acțiunea supusă controlului judecătoresc în cauza de față, s-a solicitat și actualizarea prejudiciului suferit conform indicelui de inflație, cerere pe care instanța o găsește admisibilă, în considerarea dispozițiilor art.1385 din NCCiv.

Față de considerentele ce preced, în temeiul textelor de lege invocate, instanța constată că acțiunea formulată, astfel cum a fost precizată, este întemeiată, urmând să o admită, conform dispozitivului .

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Admite acțiunea precizată formulată de reclamantul S. L. al Lucrătorilor din Învățământ și Cercetare Științifică N., în numele și pentru membrii săi de sindicat: A. C., B. A. E., B. M. G.(cas.U.), B. L., BREBULET A., C. D. E., C. A., C. M., C. S., D. F. C., F. V., F. A. I., F. I. SEPTIMIU, H. –B. D., H. L., I. E. C., L. P. A., L.-M. V. M., M. E., M. N., M.-A. V. D., M. T. L., O. D. G., P. D., S. ANIȘOARA, S. G. C., Ț. C., Ț. M., V. D., în contradictoriu cu pârâta Școala G. „I.I.M.” Tazlău, județul N. și în consecință:

Obligă pârâta să calculeze și să plătească reclamanților diferența dintre drepturile salariale calculate în raport de valoarea coeficientului 1,000 la 400,00 lei, în conformitate cu prevederile Legii nr. 284 / 2010 și ale Legii nr. 285 / 2010, coroborate cu prevederile Legii nr.221/2008 și cele acordate efectiv și încasate, pentru perioada 01.01.2011 – 13.05.2011, sumele astfel rezultate urmând a fi actualizate cu indicele de inflație de la data scadenței și până la momentul plății efective.

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare, ce se va depune la Tribunalul N., Secția I civilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 24.04.2014.

Președinte, Asistenți judiciari, Grefier,

C.-E. C. B. V. B. C. M. M.

Red./tehnored. C.C. 29.04.2014/tehnored. M.M. 29.04.2014, x. 4

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr. 591/2014. Tribunalul NEAMŢ