Pretentii. Sentința nr. 553/2015. Tribunalul TULCEA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 553/2015 pronunțată de Tribunalul TULCEA la data de 07-04-2015 în dosarul nr. 456/88/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL TULCEA
SECȚIA CIVILĂ DE C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 553/2015
Ședința publică de la 07 Aprilie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: M. L. Șurculescu
ASISTENȚI JUDICIARI: G. T.
C. T.
Grefier: M. R.
Pe rol judecarea cauzei în materia litigii de muncă formulată de reclamantul S. JUDEȚEAN DE URGENȚĂ TULCEA, cu sediul în Tulcea, ., județ Tulcea, în contradictoriu cu pârâta M. (fostă ȚUCA) M. A., cu domiciliul în C., Bld. Al. L., nr. 175, ., . și cu sediul procesual ales la Cabinet de Avocat G. M., în Tulcea, ., ., județ Tulcea, având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședința publică s-a prezentat avocat G. M. cu împuternicire din partea pârâtei, lipsă fiind pârâtul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că s-a depus întâmpinare și răspuns la întâmpinare și că s-a formulat cerere de renunțare la judecată de către reclamant, după care:
Apărătorul pârâtei, având cuvântul solicită îndreptarea erorii materiale strecurată în cererea de chemare în judecată cu privire la numele pârâtei, în sensul că acesta se numește M. (fostă Țuca) M. A. și nu Mânțu (T.) M. A..
Mai solicită să se ia act de cererea de renunțare la judecată și ca reclamantul să fie obligat la plata cheltuielilor de judecată conform chitanței depuse la dosar având în vedere eforul financiar făcut de pârâtă în apărarea sa constând în onorariu de avocat potrivit art. 451 alin. 1 raportat la art. 407 alin. 3 NCPC.
Văzând că nu sunt motive de amânare, instanța reține cauza în pronunțare asupra cererii de renunțare.
TRIBUNALUL
Prin cererea înregistrată sub nr._ /04.03.2015, reclamantul a solicitat obligarea pârâtei la restituirea sumei de 151.174 lei, reprezentând contravaloarea cheltuielilor ocazionate de pregătirea sa profesională, respectiv a cheltuielilor de personal pe perioada pregătirii în rezidențiat, actualizată de la data depunerii cererii de chemare în judecată și până la data plății efective, restituirea fiind solicitată ca urmare a neprezentării pârâtei la post după terminarea rezidențiatului așa cum prevedea obligația contractuală stabilită prin art. II pct. 6 din Actul adițional nr. 603/25.09.2008 la Contractul individual de muncă nr. 5034/25.09.2008, OUG nr. 18/2009.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că urmare a organizării de către Ministerul Sănătății a concursului de rezidențiat pe post în anul 2008, pârâta M. (fostă ȚUCA) M. A. a ales să-și desfășoare activitatea de viitor medic specialist în anestezie și terapie intensivă (ATI) la S. Județean de Urgență Tulcea, după efectuarea rezidențiatului în cadrul centrelor universitare stabilite de către Ministerul Sănătății.
S-a susținut că o dată cu promovarea examenului, conform adresei Ministerului Sănătății nr. VIIId/EN/9089/29.08.2008 - în data de 25.09.2008 a fost încheiat Contractul individual de muncă și actul adițional menționate mai sus, în urma cărora medicul rezident în anestezie și terapie intensivă M. (fostă ȚUCA) M. A. a fost plătită să desfășoare activitatea de pregătire profesională pentru a deveni medic specialist anestezie și terapie intensivă și a profesa ulterior pentru o perioadă de minim 5 ani - cât dura perioada de pregătire - la S. Județean de Urgență Tulcea - așa cum reiese atât din actul adițional la contractul de muncă.
S-a arătat că fondurile necesare rezidențiatului au fost asigurate de către Ministerul Sănătății și au fost plătite medicului de către S. Județean de Urgență Tulcea, spital care în cazul în care nu este îndeplinită condiția de prezentare la post a medicului devenit specialist după rezidențiat, trebuie să calculeze, să încaseze și să restituie Ministerului Sănătății sumele considerate necuvenite încasate în perioada rezidențiatului ca salariu.
S-a menționat că absentarea nemotivată de la serviciu a d-nei M. (fostă ȚUCA) M. A., după terminarea rezidențiatului, a determinat S. Județean de Urgență Tulcea să suspende contractul individual de muncă, fiind emisă Decizia nr. 188/I/20.02.2014, să calculeze și să comunice acesteia sumele datorate către spital, fiind emisă ulterior Decizia de sancționare disciplinară cu încetare a raporturilor de muncă nr. 224/I/10.03.2014 prin care a fost încetat contractul individual de muncă.
S-a precizat că rezidențiatul pentru obținerea titlului de medic specialist se desfășoară în unități sanitare din orașele în care există centre universitare, unități stabilite prin Ordin al Ministerului Sănătății. Obligația continuării activității pe post după terminarea rezidențiatului, rezidă din faptul că medicul rezident este plătit pentru toată această activitate de pregătire profesională de către spitalul unde este angajat (în speță S. Județean de Urgență Tulcea - unde era titular pe post), fiindu-i rezervat postul de medic specialist - post care nu poate fi ocupat prin concurs de altă persoană pe întreaga perioadă a rezidențiatului.
Activitatea de pregătire/specializare este desfășurată pentru propria pregătire, din inițiativa sa, nefiind trimis la specializare de către angajator.
S-a arătat că pârâta avea ca alternativă să aleagă să rămână medic de medicină generală sau să urmeze un rezidențiat național - fără să se încadreze cu contract individual de muncă la unitatea sanitară (sau la alta) și fără să se angajeze în scris - conform actului adițional, că va rămâne să lucreze după terminarea pregătirii profesionale o perioadă cel puțin egală cu durata pregătirii, respectiv 5 ani.
Temeiul legal care a stat la baza încheierii contractului individual de muncă și a actului adițional, l-a constituit Codul muncii, valabil la acea dată, temeiul legal al atragerii răspunderii salariatului pentru plata cheltuielilor efectuate de unitatea sanitară pentru pregătirea din perioada de rezidențiat a pârâtei, îl constituie, pe lângă contractual individual de muncă și actul adițional - O.G. nr. 12/2008 din data de 4 februarie 2008.
S-a susținut că ulterior, în materie, au fost și sunt incidente prevederile art. 18 alin (7) și (8) din O.G. nr. 18 din 29 august 2009, privind organizarea și finanțarea rezidențiatului - prevederi care reiau și mențin obligația medicilor rezidenți care urmează rezidențiatul pe post, de a se prezenta și a lucra efectiv la postul rezervat pentru “un număr de ani egal cu durata corespunzătoare pregătirii în rezidențiat”, în caz contrar fiind obligați “la suportarea tuturor cheltuielilor ocazionate de pregătirea sa profesională, respectiv a cheltuielilor de personal pe perioada pregătirii în rezidențiat, precum și la restituirea primei de instalare, proporțional cu perioada nelucrată din perioada stabilită, conform actului adițional la contractul individual de muncă”.
Văzând cererea de renunțare formulată, urmează ca în temeiul art. 243 și art. 406 NCPC să se ia act că reclamantul a renunțat la judecarea cauzei.
Relativ la cererea de obligare a reclamantului la plata cheltuielilor de judecată, instanța are în vedere dispozițiile art. 451 alin. 2 C. proc. civ., potrivit cărora, „Instanța poate, chiar și din oficiu, să reducă motivat partea din cheltuielile de judecată reprezentând onorariul avocaților, atunci când acesta este vădit disproporționat în raport cu valoarea sau complexitatea cauzei ori cu activitatea desfășurată de avocat, ținând seama și de circumstanțele cauzei. Măsura luată de instanță nu va avea niciun efect asupra raporturilor dintre avocat și clientul său.”
Instanța retine că activitatea mandatarului a constat doar în redactarea întâmpinării, reclamantul renunțând la cererea de chemare in judecata imediat după comunicarea acesteia către pârâtă, astfel încât onorariul avocatului este excesiv de mare în raport de munca prestata, fapt pentru care va admite în parte cererea de obligare la plata cheltuielilor de judecata în limita sumei de 200 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
În temeiul art. 243 și art. 406 NCPC, ia act de renunțarea la judecata cererii formulată de reclamantul S. JUDEȚEAN DE URGENȚĂ TULCEA, cu sediul în Tulcea, ., județ Tulcea, în contradictoriu cu pârâta M. (fostă ȚUCA) M. A., cu domiciliul în C., Bld. Al. L., nr. 175, ., . și cu sediul procesual ales la Cabinet de Avocat G. M., în Tulcea, ., ., județ Tulcea, având ca obiect pretenții.
Obligă reclamantul să-i plătească pârâtei suma de 200 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Cu recurs în 30 de zile de la comunicare, ce se va depune la Tribunalul Tulcea.
Pronunțată în ședința publică de la 7 aprilie 2015.
Președinte, Asistenți Judiciari,
M. L. Șurculescu G. T. și C. T.
Grefier – M. R.
Red. Jud. ȘML/07.04.2015
Tehnored. RM/07.04.2015/.>
| ← Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr.... | Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr.... → |
|---|
