Acţiune în răspundere patrimonială
| Comentarii |
|
Tribunalul GORJ Sentinţă civilă nr. 842/2015 din data de 16.02.2015
Dosar nr.
Cod operator: 2443
R O M Â N I A
TRIBUNALUL GORJ
SECȚIA CONFLICTE DE munca ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Sentința nr. 842/2015
Ședința publică de la 16 Februarie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE
Asistent judiciar
Asistent judiciar
Grefier Șef
Pe rol fiind pronunțarea asupra dezbaterilor din ședința publică din 09.02.2015, privind acțiunea formulată de reclamanta R.N.P.R.-D.S.G., în contradictoriu cu pârâtul M.M., având ca obiect acțiune în răspundere patrimonială.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită din ziua dezbaterilor.
Dezbaterile pe fondul cauzei au fost consemnate în încheierea de amânare a pronunțării din 09.02.2015.
Deliberând, instanța pronunță următoarea sentință:
TRIBUNALUL
Asupra cauzei de față:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj - Secția contencios Administrativ și Fiscal la data de 26.07.2013 sub nr. ------, reclamanta R.N.P.R.-D.S.G., a chemat în judecată pârâtul M.M., solicitând instanței ca prin sentința ce se va pronunța, să se dispună obligarea pârâtului la plata sumei de 16.686,79 lei, ce reprezintă lipsă masă lemnoasă aflată în gestiunea sa, actualizată la data plătii din momentul înaintării în instanță a prezentei acțiuni, precum și la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamanta a menționat că pârâtul M.M. a fost angajatul D.S. G.- O.S. T. în funcția de pădurar, iar cu ocazia unui control în cantonul nr.15 Olari aflat în gospodărirea acestuia , s-a constatat lipsa unui volum de 58,41mc, masă lemnoasă cu o valoare totală de 16.686,79 lei.
A precizat că lipsa de masă lemnoasă menționată mai sus reiese în mod cert din actul de control nr.2/15/2013.
Prin actul de control nr. 2/15/2013 s-a constatat de către reprezentanții D.S. G. că paguba în cuantum de 16.686,79 lei este produsă din vina angajatului și în legătură cu munca sa, fapt ce argumentează că sunt îndeplinite în totalitate condițiile art.254 alin.1 din Legea nr. 53/2003.
Potrivit art. 254 alin.1 din Codul Muncii, salariații răspund patrimonial în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului, din vina și în legătura cu munca lor.
În ceea ce privește modul de recuperare a pagubei produse de salariat, art.169 alin.2 din Codul Muncii prevede că reținerile cu titlu de daune cauzate angajatorului nu pot fi efectuate decât datoria salariatului este scadentă, lichidă și exigibilă și a fost constatată ca atare printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă, fapt ce a determinat formularea prezentei acțiuni.
Față de cele arătate mai sus și având în vedere faptul că în situația gestionarilor sarcina probei este inversată în sensul că din momentul în care printr-un act constatator se stabilește o lipsă în gestiune, gestionarul este cel ținut a dovedi că lipsa respectivă nu-i este imputabilă, a solicitat admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, în speța dedusă judecății D.S.G. depunând la dosar actele care atestă lipsa în gestiune, respectiv actul de control nr. 2/15/2013.
A susținut că prezenta acțiune este scutită de plata taxei judiciare de timbru, raportat la dispozițiile art.270 din Codul Muncii și art.29 al.3 din OUG nr.80/2013, aceasta fiind o acțiune referitoare la executarea contractului individual de muncă, prejudiciul solicitat fiind creat datorită neîndeplinirii sau îndeplinirii defectuoase a sarcinilor de serviciu a pârâtului care au calitatea de salariați ai D.S.G.
În dovedirea acțiunii, reclamantul a depus la dosarul cauzei, în copie, actele care au stat la baza constatării prejudiciului.
În drept, reclamanta și-a întemeiat cererea pe prevederile art.10, art.39 alin.2 litera a,b,c, și art.254 alin.1 din L.53/2003.
În temeiul art.411 alin.1 pct.2, reclamanta a solicitat judecarea în lipsă a cauzei.
Deși prin rezoluția din data de 12.03.2014 i s-a comunicat pârâtului M.M. o copie de pe cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta R.N.P.R.-D.S.G., cu mențiunea de a depune întâmpinare în termen de 25 zile de la primirea copiei de pe cererea de chemare în judecată sub sancțiunea prevăzută de art.208 Cod procedură civilă, conform căruia nedepunerea întâmpinării în termenul prevăzut de lege atrage decăderea pârâtului din dreptul de a mai propune probe și de a mai invoca excepții în afara celor de ordine publică, pârâtul nu a depus întâmpinare la dosarul cauzei.
Examinând cu prioritate, potrivit dispozițiilor art. 148 raportat la art. 132 din Codul de procedură civilă, excepția necompetenței materiale funcționale a Secției Contencios Administrativ și Fiscal, invocată din oficiu, tribunalul a reținut-o ca fiind întemeiată, motiv pentru care, prin sentința 1428/13.06.2014 a admis excepția necompetenței materiale funcționale a Secției Contencios Administrativ și Fiscal din cadrul Tribunalului Gorj și a declinat competența de soluționare a acțiunii promovată de reclamanta R.N.P.R.-D.S.G, în contradictoriu cu pârâtul M.M., în favoarea Secției Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale din cadrul Tribunalului Gorj.
Dosarul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Gorj - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale sub nr. ------*.
În probatoriu, s-a încuviințat proba cu înscrisurile depuse la dosar , precum și proba cu expertiza tehnică de specialitate silvicultură solicitată de reclamantă, fiind desemnat pentru efectuarea expertizei expertul P.S.- specialitatea silvicultură.
Raportul de expertiză , împreună cu înscrisurile anexe, fost depus la filele 19-37din dosar.
Împotriva raportului de expertiză s-a formulat obiecțiuni de către pârât, care au fost încuviințate de către instanță și, de asemenea, s-a solicitat expertului să răspundă tranșant la obiectivele stabilite.
Expertul a răspuns și la obiecțiunile formulate , răspunsul fiind depus la filele 44,45 din dosar.
În conformitate cu prevederile art. 248 din Codul de procedură civilă, instanța va analiza mai întâi excepția de inadmisibilitate a acțiunii, invocată de către pârât la termenul de judecată din 08.09.2014, pe motiv că nu s-a parcurs procedura legală, respectiv nu s-a emis o dispoziție, iar acesta nu a semnat un ordin de plată sau un angajament de plată .
Instanța reține că în conformitate cu prevederile art. 6 din O.U.G. nr. 85/2006, personalul cu atribuții de pază a pădurilor răspunde patrimonial în conformitate cu prevederile cap. III, titlul IX din Legea nr. 53/2003- Codul muncii , cu modificările și completările ulterioare, pentru pagubele produse pe suprafețele de pădure pe care le are în pază, constatate și evaluate în condițiile acestei ordonanțe.
În conformitate cu dispozițiile 254 alin.1 din Codul Muncii republicat, aplicabile în cauză, salariații răspund patrimonial în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina și în legătură cu munca lor.
Prevederile Codului muncii republicat nu reglementează obligația angajatorului de a emite o decizie de constatare/imputare privind contravaloarea pagubei cauzată de salariat.
Dimpotrivă, stabilirea răspunderii patrimoniale nu se poate face unilateral, pe calea emiterii unei decizii de imputare , în caz contrar această decizie ar fi lovită de nulitate .
Astfel, potrivit dispozițiilor art.169 alin. l Codul muncii republicat, nici o reținere din salariu nu poate fi operată în afara cazurilor și condițiilor prevăzute de lege, iar potrivit alin. 2 al aceluiași articol, reținerile cu titlul de daune cauzate angajatorului nu pot fi efectuate decât dacă datoria salariatului este scadentă, lichidă și exigibilă și a fost constatată ca atare printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă.
La art. 254 alin.3 din Codul muncii republicat se prevede că , în cazul în care angajatorul constată că salariatul său a provocat o pagubă din vina și în legătură cu munca sa , va putea solicita salariatului printr-o notă de constare și evaluare a pagubei, recuperarea contravalorii acesteia, prin acordul părților, într-un termen care nu va putea fi mai mic de 30 de zile de la data comunicării, iar potrivit prevederilor alin.4 al aceluiași articol, contravaloarea pagubei recuperate prin acordul părților nu poate fi mai mare decât echivalentul a 5 salarii minime brute pe economie.
Așadar, angajatorul are doar posibilitatea, nu și obligația, de a proceda la recuperarea pagubei prin acordul părților, conform dispozițiilor de mai sus.
Prin urmare, pentru admisibilitatea acțiunii în răspundere patrimonială , pârâta nu era obligată la emiterea unei decizii în acest sens și , de asemenea, nu este necesară semnarea unui angajament de plată de către salariatul reclamant.
În consecință excepția de inadmisibilitate a acțiunii este neîntemeiată și urmează să fie respinsă.
Pe fond, analizând probele administrate în cauză, în raport de dispozițiile legale aplicabile, instanța reține:
Prin prezenta acțiune, reclamanta D S Gsolicită obligarea pârâtului M.M. la plata sumei de 16.686,79 lei, ce reprezintă lipsă masă lemnoasă aflată în gestiunea sa, susținând că această masă lemnoasă reiese în mod cert din actul de control nr.2/15/2013.
Pârâtul M.M. a fost angajat la D.S.G. - O.S.T., în funcția de pădurar până la data de 13.11.2012, începând cu care, prin decizia nr.351/13.11.2012(fila 36 din dosar), i-a fost încetat contractul individual de muncă în baza art.81 din Codul muncii, coroborat cu art. 82 din contractul colectiv de muncă, urmare a demisiei.
Așa cum se menționează în adresa nr. 1360/2013(fila 4 din dosarul Secției C.A.F.), pârâtul a avut în gestiune cantonul nr.15 Olari până la data de 10.11.2012, iar ulterior acesta a plecat din sectorul silvic prin demisionare.
Instanța reține că , potrivit dispozițiilor art. 254 alin.1 din Codul muncii republicat , salariații răspund patrimonial , în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale , pentru pagubele materiale aduse angajatorului , din vina și în legătură cu munca lor.
Prin urmare, pentru ca răspunderea patrimonială a salariaților să fie antrenată , trebuie îndeplinite în mod cumulativ următoarele condiții:
- existența prejudiciului material;
- calitatea de salariat al angajatorului păgubit;
- fapta ilicită a salariatului trebuie să fie săvârșită în legătură cu munca sa;
- raportul de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu;
- vinovăția salariatului care a produs prejudiciul.
În speță, în perioada 05.03.2013 - 08.03.2013, s-a efectuat un control de fond în cantonul nr.15 Olari, în urma căruia s-a constatat lipsa unui volum de masă lemnoasă de 58,414 mc , valoarea totală a pagubei fiind de 17.675,44 lei.
S-au constatat 66 de cioate, din care 22 cioate în pădurea de stat și 44 cioate în pădurea privată cu contract de pază și servicii silvice.
Așa cum rezultă din raportul de expertiză întocmit în cauză, completat cu răspunsul la obiecțiuni, coroborat cu înscrisurile depuse la dosar, pârâtul M.M. a predat gestiunea cantonului nr.15 Olari în luna noiembrie 2012 la alți doi pădurari vecini de canton, în urma unei inspecții riguroase, iar aceștia au predat gestiunea la finele anului 2012 pădurarului C.D., tot prin inspecție riguroasă.
Prin urmare , este evident că prejudiciul constatat în urma controlului de fond efectuat perioada 05.03.2013 - 08.03.2013, s-a produs după ce pârâtul a predat gestiunea cantonului nr.15 Olari, atât timp cât la data predării gestiunii nu s-a constatat lipsa de masă lemnoasă invocată de către reclamantă.
În consecință, instanța reține că nu sunt întrunite condițiile răspunderii patrimoniale cu privire la pârât, respectiv prejudiciul material nu se datorează faptei pârâtului , care după predarea gestiunii nu mai avea nicio obligație în ceea ce privește paza cantonului.
Așadar nu sunt îndeplinite condițiile privind fapta ilicită a salariatului săvârșită în legătură cu munca sa și raportul de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu.
Față de considerentele expuse, instanța urmează să respingă acțiunea ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge excepția de inadmisibilitate a acțiunii.
Respinge acțiunea formulată de reclamanta R.N.P.R.-D.S.G., în contradictoriu cu pârâtul M.M.
Cu apel în termen de 10 de zile de la comunicare, ce se va depune la Tribunalul Gorj. Pronunțată în ședința publică din 16.02.2015, la Tribunalul Gorj.
PRESEDINTE ASISTENTI JUDICIARI GREFIER
| ← Contestaţie decizie de sancţionare. Jurisprudență Chemare... | Contestaţie decizie de pensionare . Jurisprudență Chemare în... → |
|---|
