Conflict de muncă. Decizia 289/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 289
Ședința publică de la 09 Mai 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Daniela Pruteanu
JUDECĂTOR 2: Smaranda Pipernea
JUDECĂTOR 3: Carmen Bancu
Grefier - -
Pe rol judecarea recursurilor declarate de SPITALUL CLINIC DE PNEUMOFTIZIOLOGIE I și MINISTERUL SĂNĂTĂȚI PUBLICE împotriva sentinței civile nr. 2005 din 30 X 2007 Tribunalului Iași, intimați fiind și AUTORITATEA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ I, având ca obiect conflict de muncă.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă consilier jr. pentru recurentul Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie, lipsă celelalte părți.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care, la interpelarea instanței, reprezentantul recurentului Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie precizează că nu mai are cereri de formulat.
Instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvîntul în susținerea recursului reprezentantului recurentului Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie.
Consilier jr. solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, pentru motivele arătate pe larg în cererea de recurs.
Instanța rămîne în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Deliberând asupra recursurilor civile de față, constată:
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Iași sub nr-, reclamanta a chemat în judecată pe pârâții Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie I, Ministerul Sănătății și Autoritatea de Sănătate Publică I, solicitând plata sporurilor salariale pentru perioada martie 2004-martie 2007, cuvenite ca urmare a caracterului clinic al spitalului, reactualizate, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că este sora principala la Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie I, care avea și are caracter de clinic, fapt ce conduce la aplicarea unor sporuri față de salariul de bază, de care angajații secțiilor a III- și a IV-a nu au beneficiat, deși s-a solicitat în numeroase rânduri conducerii unității aplicarea nediscriminatorie a dispozițiilor legale.
Consideră reclamanta că angajatorul a încălcat principiul egalității de tratament consacrat de art. 41 alin. 4 din Constituție și art. 154 alin. 3 Codul muncii, precum și de numeroase reglementări internaționale.
Au fost invocate și dispozițiile nr.OUG 115/2004 Anexa 1 lit. B, care stabilește cuantumul drepturilor salariale cuvenite unui medic primar într-o unitate clinică.
Prin întâmpinarea formulată, pârâtul Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Ias olicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
În motivarea poziției sale procesuale, pârâtul a arătat că legislația privind salarizarea personalului din sistemul sanitar nu prevede acordarea unui spor aferent caracterului clinic al spitalului.
Dacă reclamanta se referă la salariile de bază pentru personalul de specialitate medico-sanitar din unitățile clinice, acțiunea sa este nefondată. Legiuitorul, prin nr.OUG 115/2004, a stabilit diferențiat cuantumul salariului pentru personalul ce lucrează în unități clinice, față de cei ce lucrează în unități neclinice, secția clinică universitară fiind definită în art. 172 alin. 1 lit. i din legea nr. 95/2006.
Conform adresei nr. 9864/1.09.2004 a Ministerului Sănătății, întregul personal de specialitate medico-sanitar, indiferent dacă este încadrat într-o structură clinică sau neclinică, poate beneficia de salarizarea pentru unități clinice numai dacă ponderea paturilor din secțiile și compartimentele clinice este de cel puțin 70% din numărul total de paturi al spitalului.
În prezent, Secția a III-a a fost transformată în secție clinică, iar Secția exterioară Dr., deși este neclinică, va beneficia de salarizare la nivel clinic, ca urmare a majorării numărului de paturi din secțiile clinice.
Reclamanta a formulat precizări la acțiune arătând că sporul corespunzător caracterului clinic constă în acordarea salariului de bază, la care se adaugă sporuri și alte drepturi.
Reclamanta a solicitat și plata sumei de 1 leu, daune morale și a mai precizat că înțelege să se judece în contradictoriu atât cu Ministerul Sănătății Publice, cât și cu Autoritatea de Sănătate Publică
Pârâtul Ministerul Sănătății Publice a invocat prin întâmpinare excepția lipsei calității procesuale pasive. .-se pe dispozițiile nr.HG 743/2003, nr.HG 168/2005, nr.HG 862/2006, Legii nr. 270/2003, Legii nr. 95/2006, Legii nr. 500/2002, Ordinului nr. 755/2004 și Ordinului nr. 896/2006, pârâtul a susținut că nu există raporturi de muncă între el și reclamantă, iar actele normative nu prevăd că ministerul are obligația de a plăti salariile personalului din unitățile sanitare publice.
Pe fondul cauzei, pârâtul a arătat că solicitarea reclamantei nu are temei legal. unității sanitare nu implică o anumită salarizare, iar legiuitorul a folosit noțiunea de unități sanitare numai pentru personalul ale cărui salarii sunt stabilite la punctul I din anexa nr. 1, noțiunea de unitate clinică fiind folosită în sensul de secție/compartiment fără personalitate juridică, aflată în structura unei unități sanitare, așa încât, din interpretarea legii, rezultă că în cazurile prevăzute la punctul II sunt salarizate numai secțiile clinice.
Pârâta Autoritatea de Sănătate Publică Iai nvocat excepția lipsei calității procesuale pasive, întrucât nu este angajatorul reclamantei și a arătat că acțiunea este neîntemeiată deoarece reclamanta nu își desfășoară activitatea într-o secție clinică a Spitalului Clinic de Pneumoftiziologie I, astfel că nu poate fi salarizată conform grilei de salarizare aplicabile unităților sanitare clinice.
Prin sentința civilă nr. 2005 din 30 octombrie 2007, Tribunalul Iașia respins excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Sănătății Publice și a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Autoritatea de Sănătate Publică I, cu consecința respingerii acțiunii formulate de reclamantă în contradictoriu cu pârâta Autoritatea de Sănătate Publică
A admis în parte acțiunea formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâții Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie I și Ministerul Sănătății Publice, care au fost obligați să plătească reclamantei drepturi salariale reprezentând diferența dintre salariul efectiv încasat și salariul cuvenit potrivit nr.OUG 115/2004, anexa 1, punct II, lit. A, pentru perioada 01.01.2005-31.03.2007.
A respins cererea reclamantei privind plata daunelor morale și a cheltuielilor de judecată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Sănătății Publice este neîntemeiată. Potrivit art. 16 lit. i din Legea nr. 95/2006, Ministerul Sănătății Publice elaborează normele de organizare și funcționare a unităților care asigură asistența de sănătate publică, autorizează și controlează activitatea instituțiilor de sănătate publică și asigură finanțarea unităților din subordine. De asemenea, deși în art. 188 din Legea nr. 95/2006 se prevede faptul că spitalele publice sunt instituții publice finanțate integral din venituri proprii, în art. 190 alin. 1 lit. a se prevede că spitalele primesc, în completare, sume de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Sănătății Publice sau al ministerelor ori instituțiilor publice centrale cu rețea sanitară proprie.
Excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Autoritatea de Sănătate Publică I este întemeiată. Potrivit dispozițiilor art. 17 din Legea nr. 95/2006, autoritățile de sănătate publică județene și a municipiului B sunt servicii publice deconcentrate cu personalitate juridică, subordonate Ministerului Sănătății Publice, care pun în aplicare politica și programele naționale de sănătate publică pe plan local, identifică problemele locale prioritare de sănătate publică, elaborează și implementează acțiuni locale de sănătate publică. S-a mai reținut că, din cuprinsul Legii nr. 95/2006, nu rezultă că autoritățile de sănătate publică au vreo atribuție legată de asigurarea finanțării spitalelor.
Pe fondul cauzei, s-a reținut că reclamanta este salariata pârâtului Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie I pe postul de sora principala, desfășurându-și activitatea în cadrul secției exterioare Dr.
Din cuprinsul Ordinului Ministerului Sănătății și Familiei nr. 200/2003 anexa 3, rezultă că Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie I avea în structura sa atât secții clinice (secțiile I, a II-a, de chirurgie toracică și ), cât și secții neclinice (secția a III-a și secția exterioară "Dr. "). Această structură este menținută și prin Ordinul Ministerului Sănătății Publice nr. 64/17.01.2007, pentru ca ulterior, prin Ordinul nr. 185/1.02.2007, secția a III-a să fie transformată din secție neclinică în secție clinică.
Prin nr.OUG 115/2004, aprobată prin Legea nr. 125/2005, legiuitorul a stabilit grile de salarizare diferite pentru personalul de specialitate medico-sanitar și auxiliar sanitar care își desfășoară activitatea în unitățile clinice și pentru personalul de specialitate medico-sanitar și auxiliar sanitar care își desfășoară activitatea în unități sanitare, altele decât cele clinice. Reclamanta a fost salarizată potrivit grilei de salarizare stabilite pentru unitățile sanitare, altele decât cele clinice, prevăzută în anexa 1 punctul I din nr.OUG 115/2004.
Potrivit dispozițiilor art. 172 alin. 1 lit. h din Legea nr. 95/2006, spitalul clinic este spitalul care are în componență secții clinice universitare care asigură asistența medicală, desfășoară activitate de învățământ, cercetare științifică-medicală și de educație continuă, având relații contractuale cu o instituție de învățământ superior. De asemenea, potrivit dispozițiilor art. 165 din aceeași lege, spitalul este unitatea sanitară cu paturi, de utilitate publică, cu personalitate juridică, ce furnizează servicii medicale. În același sens, și dispozițiile art. 1 din Legea nr. 270/2003 defineau spitalul ca fiind unitatea sanitară cu paturi, publică sau privată, de utilitate publică, cu personalitate juridică, ce asigură servicii medicale. Față de aceste dispoziții legale, s-a reținut că atunci când legiuitorul folosește termenul de unitate se referă în exclusivitate la spital și nu la secții sau subunități ale acestuia.
În consecință, prin termenul de unitate clinică folosit în nr.OUG 115/2004 anexa 1 punctul II, se înțelege spital clinic și nu o secție clinică din cadrul unui spital. Reclamanta, fiind angajata unui spital clinic, trebuia salarizată potrivit grilei de salarizare prevăzute pentru unitățile clinice, neavând relevanță faptul că secția în care aceasta își desfășoară activitatea este o secție neclinică. Astfel, în mod greșit, pârâtul, interpretând termenul de unitate clinică din anexa 1 punctul II ca făcând referire la secție clinică și nu la spital, a salarizat-o pe reclamantă în temeiul grilei prevăzute în anexa 1 punctul I pentru unități sanitare, altele decât cele clinice, acțiunea reclamantei fiind întemeiată.
În ceea ce privește cererea reclamantei de obligare a pârâților la plata acestor diferențe de drepturi salariale în continuare, până la plata efectivă a lor, aceasta este neîntemeiată având în vedere faptul că, începând cu luna mai 2007, reclamanta a beneficiat de salarizare la nivel clinic.
Este neîntemeiată și cererea reclamantei de obligare a pârâților la plata de daune morale, având în vedere că, în speță, nu s-a făcut dovada stresului, tensiunii și presiunilor la care a fost supusă reclamanta.
A fost respinsă și cererea reclamantei de obligare a pârâților la plata cheltuielilor de judecată, în cauză nefăcându-se dovada cuantumului acestor cheltuieli.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs pârâții Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie I și Ministerul Sănătății Publice.
În motivarea recursului, neîncadrat în drept, recurentul Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie I susține că hotărârea este nelegală, instanța de fond încălcând și ignorând toată legislația din domeniul sănătății care diferențiază salarizarea la nivel clinic și neclinic. Interpretând greșit art. 172 din Legea nr. 95/2006 și art. 1 din Legea nr. 270/2003, instanța reține că atunci când legiuitorul folosește termenul de unitate se referă în exclusivitate la spital și nu la secții sau subunități ale acestuia. În orașele universitare toate spitalele clinice au în subordine și alte secții, care, dacă nu îndeplinesc cumulativ niște condiții, sunt de regulă salarizate la nivel neclinic.
A mai arătat recurentul că hotărârea nici nu poate fi pusă în executare, singura instituție care plătește salarii fiind Casa de Asigurări de Sănătate, care trebuia introdusă în cauză.
În motivarea recursului, întemeiat în drept pe dispozițiile art. 304 pct. 8 și 9 și art. 3041Cod proc. civilă, recurentul Ministerul Sănătății Publice susține, în primul rând, că instanța de fond a respins excepția lipsei calității procesuale pasive prin interpretarea greșită a dispozițiilor legale pe care le-a invocat, respectiv art. 16 lit. i din Legea nr. 95/2006 și art. 190 alin. 1 lit. a din același act normativ. Art. 16 lit. i din Legea nr. 95/2006 trebuie coroborat cu dispozițiile art. 13 din același act normativ și cu dispozițiile art. 14 din nr.HG 862/2006, în sensul că unitățile din subordine la care face referire art. 16 lit. i din Legea nr. 95/2006 sunt unitățile/instituțiile clar identificate în anexa nr. 2 la HG nr. 862/2006 și nu toate unitățile sanitare din sistemul public. De asemenea, în alin. 2 al art. 190, legiuitorul detaliază care sunt activitățile pentru care, de la bugetul de stat, prin bugetul ministerului Sănătății Publice, spitalele clinice cu secții universitare pot primi sume de bani.
În ceea ce privește fondul cauzei, instanța a interpretat eronat dispozițiile nr.OUG 115/2004. Legiuitorul a folosit noțiunea de unități sanitare numai pentru personalul ale cărui salarii sunt stabilite la punctul I din anexa nr. 1. Pentru salariile personalului de la punctul II anexa 1, legiuitorul nu a mai uzitat noțiunea de unități sanitare, ci s-a rezumat la aceea de unități clinice, institute și centre medicale. Dacă legiuitorul ar fi dorit ca salariile prevăzute la punctul II să se aplice la nivel de unitate sanitară, ar fi păstrat aceeași formulare ca la punctul Astfel, din interpretarea legii, rezultă că, în cazurile prevăzute la punctul II, sunt salarizate conform grilei numai secțiile clinice, în care, în afara activităților de asistență medicală, se desfășoară și activitate de învățământ și cercetare științifică medicală și educație medicală continuă, fiind angajat cel puțin un cadru didactic universitar prin integrare clinică.
Prin întâmpinarea formulată, intimata Autoritatea de Sănătate Publică Iaa rătat că în mod corect instanța a reținut lipsa calității sale procesuale pasive. Pe fondul cauzei, intimata a precizat că reclamanta nu își desfășoară activitatea într-o secție clinică, deci nu poate fi salarizată conform grilei de salarizare aplicabile unităților clinice, acțiunea sa fiind neîntemeiată.
În recurs au fost depuse înscrisuri.
Față de recursurile declarate Curtea de Apel constată următoarele:
Excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de recurentul - pârât Ministerul Sănătății Publice este întemeiată.
Deși a invocat prevederile art. 188 din Legea nr. 95/2006, conform cărora spitalele publice sunt instituții publice finanțate integral din venituri proprii, prima instanță a reținut doar parțial dispozițiile art. 190 alin. 1 lit. a din același act normativ, omițând că sumele de la bugetul de stat, acordate în completare doar spitalelor clinice cu secții universitare, vor fi utilizate numai pentru destinațiile pentru care au fost alocate. Ori, în conformitate cu dispozițiile art. 188 alin. 2 din Legea nr. 95/2006, care enumeră destinațiile sumelor primite de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului Sănătății, salariile personalului medico-sanitar nu sunt asigurate din bugetul de stat, așa încât recurentul - intimat Ministerul Sănătății Publice nu are calitate procesuală pasivă.
Pe fondul cauzei, se reține că reclamanta este salariata recurentului Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie I pe postul de sora principala, desfășurându-și activitatea în cadrul secției a IV-a Dr. Din examinarea structurii organizatorice a recurentului -pârât pentru perioada martie 2004-martie 2007, aprobate prin ordinele succesive ale Ministrului Sănătății Publice, rezultă că secția a III- nu a fost secție clinică. În prezent, Secția a III-a a fost transformată în secție clinică prin nr. 185/1.02.2007, iar Secția exterioară Dr. - aIV-a, deși este neclinică, va beneficia de salarizare la nivel clinic, ca urmare a majorării numărului de paturi din secțiile clinice.
Interpretând dispozițiile art. 172 alin. 1 lit. h și art. 165 din Legea nr. 95/2006, precum și art. 1 din Legea nr. 270/2003, instanța de fond a reținut că legiuitorul, atunci când folosește termenul de unitate, se referă în exclusivitate la spital, nu la secții sau subunități ale acestuia, așa încât, prin termenul de unitate clinică folosit în nr.OUG 115/2004 anexa 1 punctul II, se înțelege spital clinic, și nu o secție clinică din cadrul uni spital.
O atare interpretare este greșită. Chiar în Legea nr. 95/2006, legiuitorul folosit noțiunea de "unitate", dar nu cu sensul de "spital". Astfel, cu titlu exemplificativ, în art. 172 alin. 1, pentru a defini o serie de termeni și noțiuni, legiuitorul folosește cuvântul "unitate", dar nu pentru a se referi la spital, ci la institute și centre medicale clinice, sanatorii, preventorii sau alte instituții publice specializate. Este evident că atunci când a avut în vedere spitalul, ca unitate sanitară cu paturi, de utilitate publică, cu personalitate juridică, ce furnizează servicii medicale, legiuitorul a folosit chiar termenul de spital, neputându-se stabili o echivalență între cele două noțiuni, respectiv unitate și spital.
În ceea ce privește spitalul clinic, relevant pentru definirea unui spital ca spital clinic este ca în componența sa să existe secții clinice universitare care asigură asistență medicală, desfășoară activitate de învățământ, cercetare științifică-medicală și de educație continuă. În acest context, secția clinică, care conferă spitalului titulatura "clinic", este "unitatea clinică" avută în vedere de legiuitor în nr.OUG 115/2004 anexa nr. 1 punctul II. Dacă ar fi dorit ca întreg personalul de specialitate medico-sanitar și auxiliar sanitar din cadrul unui spital clinic să beneficieze de salariile de bază prevăzute în anexa nr. 1 punctul II, legiuitorul ar fi folosit noțiunea de spitale clinice, alăturat noțiunilor de institute și centre medicale.
În aceste condiții, salariul de bază al reclamantei-intimate a fost cel prevăzut în nr.OUG 115/2004 anexa nr. 1 punctul I, și nu cel prevăzut la punctul II.
Ulterior, începând cu luna mai 2007, ca urmare a majorarii numarului de paturi in sectiile clinice, si personalul sectiei a IV-a a beneficiat de salarizare la nivel clinic..
În consecință, față de considerentele expuse, reținând că prima instanță a aplicat greșit dispozițiile legale menționate, fiind incident motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, având în vedere și dispozițiile art. 312 alin. 2 și 3 Cod procedură civilă, Curtea de Apel va admite recursurile declarate de pârâții Ministerul Sănătății Publice și Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie I și va modifica în parte sentința, în sensul că va constata lipsa calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Sănătății Publice și va respinge, pe fond, actiunea reclamantei formulata in contradictoriu cu paratul Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie
Va fi menținuta dispoziția sentinței ce nu contravine prezentei decizii.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Admite recursurile declarate de pârâții Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie I și Ministerul Sănătății Publice împotriva sentinței civile nr. 2005 din 30.10.2007 pronunțată de Tribunalul Iași, sentință pe care o modifică în parte, în sensul că:
Respinge, pentru lipsa calității procesuale pasive a pârâtului, acțiunea formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Sanatatii Publice.
Respinge actiunea formulata de reclamanta în contradictoriu cu pârâtul Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie I.
Mentine dispozitia sentintei recurate referitoare la respingerea actiunii in contradictoriu cu parata Autoritatea de Sanatate Publica I, pe exceptia lipsei calitatii procesuale pasive.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 09.05. 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red.
Tehnored.
20.05 - 2 ex.
Jud.Trib.I -
-
Președinte:Daniela PruteanuJudecători:Daniela Pruteanu, Smaranda Pipernea, Carmen Bancu
| ← Conflict de muncă. Decizia 286/2008. Curtea de Apel Iasi | Contestație decizie de sancționare. Decizia 1523/2008. Curtea... → |
|---|
