Contestație decizie de concediere. Decizia 281/2008. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIE NR. 281/R-CM
Ședința publică din 01 Aprilie 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Laura Ioniță JUDECĂTOR 2: Nicoleta Simona Păștin
Judecător - - -
Judecător - -
Grefier - -
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul declarat de pârâta REGIA NATIONALA A PADURILOR ROMSILVA - DIRECTIA, împotriva sentinței civile nr.857/CM din 12 decembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică, au lipsit recurenta-pârâtă și intimatul-reclamant .
Procedura este legal îndeplinită.
Recursul este scutit de plata taxei de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care:
Având în vedere că s-a solicitat judecarea în lipsă, curtea constată recursul în stare de judecată și trece la soluționarea lui.
CURTEA
Asupra recursului de față:
Constată că prin acțiunea înregistrată la data de 14.06.2007 contestatorul a chemat în judecată pe intimata REGIA NAȚIONALĂ A PĂDURILOR ROMSILVA - DIRECȚIA SILVICĂ PITEȘTI, solicitând anularea deciziei nr. 118/15.05.2007, reintegrarea în funcția avută, despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate sau reactualizate, reprezentând drepturile de care ar fi beneficiat dacă nu i se desfăcea contractul de muncă.
În motivarea contestației s-a susținut de acesta că prin decizia sus menționată i s-a desfăcut contractul de muncă, reținându-se în sarcina sa că este vinovat de pagube constante în cantonul său, invocând faptul că decizia este nulă absolut, nefiind îndeplinite cerințele art. 268 alin. a și c din Codul muncii, respectiv nu a fost descrisă fapta care constituie abatere disciplinară și nu au fost indicate motivele pentru care apărările sale au fost respinse.
La data de 12.12.2007 s-a pus în discuția părților excepția nulității absolute a Deciziei nr. 118/15.05.2007.
Prin sentința civilă nr.857/CM din 12.12.2007 Tribunalul Argeșa admis contestația formulată, a constat nulitatea absolută a deciziei nr. 118/15.05.2007 emisă de intimată, a dispus reintegrarea contestatorului în funcția avută anterior concedierii.
A fost obligată intimată să-i plătească contestatorului o despăgubire egală cu contravaloarea salariului și a altor drepturi de care ar fi beneficiat, indexate, majorate și actualizate de la data concedierii și până la reintegrarea efectivă.
S-a respins cererea contestatorului privind acordarea cheltuielilor de judecată.
S-a reținut de instanța de fond la pronunțarea acestei sentințe că, la data de 02.05.2007 s-a emis de către intimată Decizia nr. 112 prin care se dispune că, începând cu data de 05.05.2007, se suspendă contractul individual de muncă al contestatorului, conform art. 52 lit. c din Codul muncii și art. 50 lit. c din Contractul Colectiv de Muncă pe anul 2006-2007.
Ulterior, la data de 15.05.2007 intimata a emis decizia nr. 118/15.05.2007, prin care dispune desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă al contestatorului începând cu data de 15.05.2007. În motivarea deciziei s-au invocat dispozițiile art. 264 alin. 1 lit. f din Codul muncii și art. 100 lit. g din Contractul Colectiv de muncă pentru anul 2006-2007.
S-a reținut de instanța de fond că în cuprinsul deciziei emise de intimată nu se regăsește descrierea faptei (s-a menționat doar faptul că la luarea deciziei s-a avut în vedere Hotărârea Consiliului de Disciplină al Pitești nr. 2414/30.03.2007, în care s-a hotărât desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă al contestatorului și referatul Pitești nr. 1709/07.05.2007, în care se propune desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă al contestatorului pentru pagube constatate în cantonul său) și nici motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de salariat în timpul cercetării disciplinare prealabile.
Având în vedere dispozițiile art. 267 și ale art. 268 alin. 2 lit. a și c Codul muncii, raportate la art. 76 din Codul muncii, s-a constat că decizia nr. 118/15.05.2007este lovită de nulitate absolută.
S-a anulat decizia și s-a ispus reintegrarea contestatorului în funcția avută anterior concediere, cu obligarea intimatului să plătească o despăgubire egală cu contravaloarea salariului și a altor drepturi de care ar fi beneficiat, indexate, majorate și actualizate de la data concedierii și până la reintegrarea efectivă.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs în termen legal intimata Regia Naționala a Pădurilor Romsilva - Direcția Pitești.
Se arată în motivarea recursului că sentința instanței de fond este nelegală față de motivele de casare prev. de art.304 pct.7, 8 și 9 Cod procedură civilă, întrucât în mod greșit s-a constatat nulitatea absolută a deciziei emisă de intimată, fără a se avea în vedere că decizia nr.118 din 15 mai 2007 a fost emisă cu respectarea prevederilor art.264 Codul muncii, respectiv în urma cercetării faptei disciplinare în consiliul de disciplină.
S-a precizat că s-a avut în vedere referatul Pitești prin care s-a propus desfacerea disciplinară a contractului de muncă a contestatorului și faptul că acesta a avut și 4 absențe nemotivate.
Față de aceste motive solicită admiterea recursului și modificarea sentinței civile atacate în sensul respingerii contestației formulate.
Recursul declarat de intimată este nefondat.
Prin decizia nr.118 din 15 mai 2007 intimata recurentă a dispus desfacerea disciplinară a contractului de muncă a contestatorului, menținându-se ca temei legal prevederile art.264(1) lit.f din Legea nr.53 și art.100 lit. g din contractul individual de muncă pe anul 2006 - 2007.
Potrivit art.268 al.2 din Codul muncii, sub sancțiunea nulității absolute în decizia de concediere se cuprind în mod obligatoriu: descrierea faptei care constituie abatere disciplinară, precizarea prevederilor care au fost încălcate de salariat, motivele pentru care au fost înlăturate apărările salariatului în timpul cercetării disciplinare, temeiul de drept în baza căruia se aplică sancțiunea disciplinară, termenul în care poate fi contestată și instanța competentă.
Textul de lege sus arătat prevede obligația mențiunilor respective în decizia de concediere sub sancțiunea nulității absolute.
În speță, în mod corect instanța de fond a reținut că, intimata recurentă nu a menționat în decizie motivele pentru care au fost înlăturate apărările salariatului în timpul cercetării disciplinare prealabile și nici nu se face o descriere a faptei săvârșite de contestator.
Chiar dacă cercetarea disciplinară s-a efectuat, așa cum arată intimata în recursul formulat, neincluderea mențiunilor respective în decizia de concediere atrage nulitatea acesteia.
Cum intimata nu a făcut mențiunile prevăzute de textul de lege sus arătat, obligatorii a fi trecute în decizie, în mod corect instanța de fond a constatat nulitatea deciziei.
Recursul declarat împotriva sentinței instanței de fond este astfel nefondat și în baza art.312 al.1 Cod procedură civilă urmează a fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D CIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta REGIA NATIONALA A PADURILOR ROMSILVA - DIRECTIA, împotriva sentinței civile nr.857/CM din 12 decembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi 1.04.2008, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția civilă, pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și pentru cauze cu minori și de familie.
Grefier,
Red.
Tehnored.
2 ex/2.04.2008
Jud. fond:
Președinte:Laura IonițăJudecători:Laura Ioniță, Nicoleta Simona Păștin
| ← Contestație decizie de sancționare. Decizia 1524/2008. Curtea... | Contestație decizie de concediere. Decizia 76/2008. Curtea de... → |
|---|
