Contestație decizie de concediere. Decizia 423/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA CIVILĂ NR. 423/R-CM
Ședința publică din 04 Martie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Maria Ploscă JUDECĂTOR 2: Irina Tănase
JUDECĂTOR 3: Lică Togan
Judecător: - -
Grefier: - -
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul declarat de intimata - SUD B - cu sediul procesual ales în C,-, județul D, împotriva sentinței civile nr.999/CM din 10 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, a răspuns intimatul- contestator, prin avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr.121/2009, emisă de Baroul O l t- Cabinet individual, lipsind recurenta- intimată - SUD
Procedura, legal îndeplinită.
Recursul este scutit de plata taxei de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Avocat, pentru intimatul- contestator solicită respingerea recursului și menținerea soluției instanței de fond ca fiind legală și temeinică.
Nu solicită cheltuieli de judecată.
CURTEA
Asupra recursului civil de față:
Prin contestația înregistrată la 31 martie 2008, la Tribunalul Argeș, contestatorul, în contradictoriu cu intimata Distrigaz Sud Rețele - Direcția Regională Vest de Distribuție Punct de Lucru C, a solicitat anularea deciziei nr.27/10.03.2008 emisă de aceasta din urmă, reintegrarea în postul deținut anterior concedierii și obligarea intimatei la daune morale în cuantum de 100.000 lei, precum și la cheltuieli de judecată.
În motivare, contestatorul a arătat că la data de 10.03.2008 i s-a desfăcut contractul de muncă de către intimată potrivit art.166 pct.lit.f din contractul colectiv de muncă și art.264 alin.1 lit.f Codul munci și art.60 alin.1 lit.a Codul muncii, că abaterile pretins a fi săvârșite de contestator nu sunt reale și că se afla în concediu medical la momentul emiterii deciziei contestate.
În ceea ce privește faptul că fiul său este directorul GAZ prin intermediul căruia se pretinde de către intimată că desfășura acte de concurență neloială, contestatorul a arătat că SUD are ca obiect de activitate distribuția gazelor naturale, iar cealaltă unitate - construcții montaj rețele apă, canalizare, gaze, iar nu distribuție de gaze, astfel că este evident că nu a încălcat dispozițiile contractului colectiv de muncă și nici pe cele ale normelor de conduită internă ale societății intimate.
În ceea ce privește a doua abatere reținută în sarcina sa, respectiv faptul că s- prevalat de un certificat medical eliberat în avans pentru toată luna martie 2008, în condițiile în care intimata a apreciat că starea de sănătate a acestuia nu era deteriorată întrucât ar fi fost întâlnit pe stradă de un angajat al acesteia, contestatorul a arătat că la acel moment se afla în fața unui magazin de desfacere a legumelor și fructelor aflat la circa 150-200 mp față de blocul în care locuia, pentru a se aproviziona întrucât afecțiunea de care suferă îi impune un anumit regim.
A mai arătat contestatorul că în mod nelegal intimata, cu acea ocazie l-a obligat să se prezinte la serviciu pentru a fi văzut de colegi și că la 06.03.2008 o comisie din cadrul intimatei s-a deplasat la domiciliul său pentru a verifica dacă este la domiciliu și a-i aprecia și starea de sănătate.
De asemenea, măsura desfacerii este ilegală și pentru că abaterile nu au fost constatate printr-un referat motivat de șeful ierarhic superior adresat directorului general și pentru că nu a fost convocat la cercetarea disciplinară.
Prin întâmpinare, intimata a solicitat respingerea contestației cu motivarea că abaterile reținute în sarcina contestatorului sunt reale. Astfel, acesta a dat o declarație falsă în legătură cu inexistența rudelor până la gradul IV inclusiv ca salariați la firme care au calitatea de clienți sau furnizori ai - SUD SA. De asemenea, contestatorul a folosit ineficient personalul din subordine, existând mai multe sesizări anonime cu privire la acest aspect.
În ceea ce privește desfacerea contractului de muncă pe perioada incapacității temporare de muncă, intimata a apreciat că a obținut concediul medical tocmai pentru a evita aplicarea unei sancțiuni disciplinare.
Prin sentința civilă nr.999/CM din 10 octombrie 2008, Tribunalul Argeșa admis în parte contestația și a constatat nulitatea deciziei nr.27/10.03.2008 emisă de intimata Distrigaz Sud Rețele- Directia Regională Vest de Distribuție, dispunând reintegrarea contestatorului în postul deținut anterior deciziei de concediere.
A fost obligată intimata la plata către contestator a unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate și reactualizate și cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat acesta.
A fost respinsă cererea de acordare daunelor morale, precum și cererea de acordare cheltuielilor de judecată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a analizat cu prioritate excepția nulității contractului pentru motivul prevăzut de art.61 lit.a din Codul muncii, apreciind că este întemeiată pentru următoarele considerente:
"Prin decizia nr.27/10.03.2008 contestatorul i-a fost aplicată sancțiunea desfacerii contractului de muncă pentru abateri disciplinare, potrivit art.264 alin.1 lit.f Codul muncii și art.166 alin.1 lit.f contractul colectiv de muncă, începând cu data de 10.03.2008.
Analizând certificatele de concediu medical aflate la 24-28 s-a observat că la 10.03.2008, contestatorul se afla în concediu medical. Aceste documente au fost primite și înregistrate de unitatea intimată și fac dovada până la înscrierea în fals a mențiunilor înscrise în ele.
În consecință, potrivit art.60 alin.1 lit.a Codul muncii care interzice concedierea pe perioada incapacității temporare de muncă, stabilită prin concediu medical a salariatului, decizia contestată este lovită de nulitate absolută.
În ceea ce privește acordarea daunelor morale, instanța a apreciat pe de o parte că este inadmisibilă în absența unei dispoziții în contractul colectiv de muncă care să le prevadă în situația concedierii, așa cum s-a pronunțat și Înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia nr.40/2007, iar pe de altă parte nu au fost dovedite.
Pentru motivele expuse anterior, în baza disp.art.60 alin.1 lit.a și 284 al.1 Codul muncii și art.2 lit.c din Codul d e procedură civilă, instanța a admis în parte contestația, a constatat nulitatea deciziei nr.27/10.03.2008 emisă de intimata Distrigaz Sud Rețele- Directia Regională Vest de Distribuție și a dispus reintegrarea contestatorului în postul deținut anterior deciziei de concediere.
În baza art.78 al.1 și 2 din Codul muncii instanța a obligat pe intimată la plata către contestator unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate și reactualizate și cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat acesta."
Împotriva acestei sentințe, în termen legal a formulat recurs intimata SUD REȚELE B, susținând că este greșită având în vedere că desfacerea disciplinară a contractului de muncă a contestatorului a avut loc deoarece acesta, deși deținea o funcție de conducere, a ascuns în mod voit în declarația dată pe proprie răspundere, faptul că avea rude, respectiv pe fiul său, manager la o firmă care intra în relații de colaborare cu SUD, situație care a condus la faptul că Serviciul resurse umane nu a putut verifica dacă există sau nu conflict de interese în acest caz.
S-a solicitat admiterea recursului în temeiul art.3041Cod procedură civilă și modificarea sentinței în sensul respingerii contestației și menținerii deciziei de concediere ca întemeiată.
Examinând sentința recurată sub aspectul motivului invocat și sub toate aspectele, în conformitate cu art.3041Cod procedură civilă, Curtea constată că recursul este nefondat și urmează a fi respins.
Se constată că a fost admisă contestația împotriva deciziei nr.27 din 10 martie 2008, emisă de recurenta-intimată, ca urmare a admisibilității excepției nulității ei pentru motivul prevăzut de art.60 lit.a din Codul muncii, fără a se analiza pe fond decizia.
Prin urmare, instanța de recurs este îndreptățită să verifice dacă în speță sunt sau nu incidente dispozițiile art.60 lit.a din Codul muncii.
În raport de certificatele de concediu medical de la filele 24 - 27, rezultă că intimatul-contestator s-a aflat în concediu medical la data de 10 martie 2008 când a fost emisă decizia de concediere împotriva sa de către recurentă.
Cum potrivit art.60 lit.a din Codul muncii, concedierea salariaților nu poate fi dispusă pe durata incapacității temporare de muncă, stabilită prin certificat medical conform legii, se constată că soluția pronunțată de instanța de fond este legală și temeinică și nu se impune modificarea acesteia.
Pentru considerentele expuse anterior, în temeiul art.291 Codul muncii, combinat cu art.312 pct.1 Cod procedură civilă, urmează a se respinge ca nefondat recursul formulat în cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul formulat de intimata SUD REțELE B, împotriva sentinței civile nr.999/CM din 10 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-, intimat-contestator fiind .
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 04 martie 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția Civilă, pentru cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale și pentru cauze cu Minori și de Familie.
Pl.,
Grefier,
Red.Pl.
Tehnored.
Ex.2/13.03.2009.
Jud.fond:
.
Președinte:Maria PloscăJudecători:Maria Ploscă, Irina Tănase, Lică Togan
| ← Contestație decizie de pensionare. Decizia 418/2009. Curtea de... | Conflict de muncă. Decizia 1018/2008. Curtea de Apel Timisoara → |
|---|
