Contestație decizie de concediere. Decizia 8539/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA CONFLICTE DE munca ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 8539
Ședința publică de la 07 Octombrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ioana Moțățăianu
JUDECĂTOR 2: Doina Vișan
JUDECĂTOR 3: Marin Panduru
Grefier -- -
**************
Pe rol, judecarea recursului declarat de contestator, împotriva sentinței civile nr. 1035/29.01.2008, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosar nr-, în contradictoriu cu intimat SC SERV SA, având ca obiect contestație decizie de concediere.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intimat SC SERV SA prin consilier juridic lipsind: recurent contestator .
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care nemaifiind cererii de formulat excepții de ridicat și constatându-se cauza în stare de judecată, s-a acordat cuvântul părții prezente pentru a pune concluzii asupra recursului.
Consilier juridic pentru intimat SC SERV SA solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței pronunțate de Tribunalul Gorj ca fiind legală și temeinică.
CURTEA:
Asupra recursului de față.
Tribunalul Gorj prin sentința nr. 1035 de la 29 ianuarie 2008 respins contestația formulată de contestatoarea, împotriva deciziei de concediere nr. 350/03.08.2007, emisă de intimata SC SERV SA.
Pentru a se pronunța astfel instanța a reținut că a contestat decizia nr. 350/03.08.2007, prin care începând cu data de 03.08.2007 i-a încetat contractul individual de muncă, în baza prevederilor art. 202 lit. f din CCM pe anul 2007, coroborat cu prevederile art. 61 lit. a și prevederile art. 64 alin.1 lit. f din Codul Muncii.
Cu privire la decizia de delegare nr. 279/02.07.2007 s-a reținut că această decizie a fost emisă în baza cererii șefului de secție, înregistrată sub nr. 6057/27.06.2007, prin care se solicita un cadru tehnic de specialitate pentru a coordona lucrările contractate de unitate la punctul de lucru " Electrică " din cadrul, decizie ce a respectat prevederile art. 74 din contractul colectiv de muncă încheiat la nivel de unitate, precum și dispozițiile art.42, 43 și 47 din Codul Muncii.
Cu privire la susținerea contestatoarei în sensul că nu i s-a adus la cunoștință fișa postului pentru noul loc de muncă, din înscrisurile depuse la dosarul cauzei, instanța a reținut că este nefondată susținerea acesteia, deoarece a semnat fișa postului cu nr. 51, care la punctul 6 prevede că aceasta conduce întreaga activitate a salariaților din cadrul punctului de lucru.
Este de asemenea irelevantă susținerea contestatoarei cu privire la faptul că în adresa prin care a fost convocată în vederea efectuării cercetării disciplinare, nu a fost specificată data, respectiv ziua și ora, ci numai intervalul orar, deoarece contestatoarea avea cunoștință că se poate prezenta într-un termen de 5 zile de la primirea adresei la Biroul între orele 7 și 15 din cadrul SC SERV SA, deci avea cunoștință despre această convocare.
În ceea ce privește susținerea contestatoarei că abaterea săvârșită nu este suficient de gravă pentru a duce la desfacerea disciplinară a contractului colectiv de muncă, aceasta a fost înlăturată, reținându-se pe de o parte că, contestatoarea a refuzat o sarcină de serviciu, respectiv delegarea, urmată de faptul că în luna iulie absentează nemotivat de la serviciu, abatere disciplinară ce intră sub incidența art. 198 alin.3 lit. h din contractul colectiv de muncă, încheiat la nivel de unitate, care prevede că absentarea nemotivată de la serviciu timp de trei zile într-o lună se sancționează direct cu desfacerea contractului individual de muncă.
De asemenea, a fost înlăturată susținerea contestatoarei cu privire la faptul că această concediere nu a avut o cauză reală și serioasă, raportat la dispozițiile art. 65 alin.2 Codul Muncii, câtă vreme prevederile acestui articol vizează încetarea contractului individual de muncă determinat de desființarea locului de muncă ocupat de salariat, ori în speță, contestatoarei nu i-a încetat contractul individual de muncă ca urmare a desființării locului de muncă, ci pentru săvârșirea unor abateri de la regulile de disciplină a muncii.
Raportat la aceste considerente, instanța a reținut că prin săvârșirea abaterilor mai sus enunțate, contestatoarea se face vinovată de încălcarea dispozițiilor art. 202 lit. f din contractul colectiv de muncă pe anul 2007, coroborat cu prevederile art. 61 lit. a și art. 264 lit. f din Codul Muncii și pe cale de consecință a respins contestația formulată ca neîntemeiată.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs contestatoarea criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea recursului a arătat că instanța de fond nu a reținut faptul că decizia de delegare a fost emisă fără a se ține seama de starea ei precară de sănătate, în condițiile în care în unitate mai erau 10 ingineri care puteau fi delegați.
Mai mult ea mu a fost angajată ca inginer specialist energetică ci conducător formație de lucru, iar experiența sa nu o recomanda pentru activitatea pentru care era trimisă în delegație. Acest lucru fiind cunoscut de către directorul unității.
O altă critică a vizat faptul că în mod greșit instanța a reținut că a semnat fișa postului nr.51, deoarece în baza rolului activ al instanței aceasta ar fi trebuit să compare semnătura de pe fișă cu alte specimene de semnături ale sale și să constate că acea semnătură nu îi aparține.
A mai fost criticată sentința și pentru faptul că greșit instanța de fond a reținut ca fiind irelevant faptul că în adresa de convocare pentru cercetarea prealabilă nu era trecută exact ora la care trebuia să se prezinte.
O ultimă critică a fost aceea că în mod greșit instanța a reținut că abaterea a fost suficient de gravă în raport cu sancțiunea aplicată.
Analizând recursul formulat se constată că este nefundat pentru următoarele considerente;
Nu este fondată critica cu privire la faptul că instanța de fond nu a reținut că decizia de delegare a fost emisă fără a se ține cont de starea de sănătate a recurentei. Atâta timp cât aceasta nu avea un act medical care să recomande recurentei evitarea deplasărilor pe o temperatură așa de mare cum susține aceasta, această critică nu poate fi primită. Pe de altă parte aceasta avea posibilitatea să ceară angajatorului să-i asigure mijloc de transport în perioada respectivă, și nu să refuze ca atare delegarea.
Nici faptul că în unitate mai erau și alți ingineri care în opinia recurentei ar fi putut fi delegați, nu are relevanță, delegarea fiind atributul angajatorului, și nu al salariatului.
Nu este fondată nici critica privind nesemnarea fișei postului de către recurentă. Sancțiunea aplicată recurentei s-a datorat faptului că aceasta a absentat nemotivat mai multe zile de la locul de muncă și a refuzat delegarea dispusă de către intimată, și nu că nu și-ar fi îndeplinit sarcinile de serviciu. Chiar dacă recurenta nu ar fi semnat o fișă a postului avea obligația de a se prezenta la locul de muncă unde fusese delegată și să solicite dacă considere necesar o fișă a postului.
Nefondată este și critica vizând nulitatea deciziei de concediere pentru că nu ar cuprinde ora la care să se prezinte pentru cercetarea prealabilă.
Este adevărat că textul art. 267 alin. 2 din Codul Muncii prevede că adresa de convocare trebuie să cuprindă ora la care salariatul trebuie să se prezinte pentru cercetarea prealabilă, însă așa cum a reținut și instanța de fond și cum reiese din adresa respectivă, recurenta era invitată să se prezinte în ori care din următoarele 5 zile de la primirea adresei respective într-un interval orar de 8 ore, ceea ce înseamnă mai mult chiar decât prevede legea, astfel că nu se poate spune că aceasta a fost prejudiciată în vreun fel.
A considera că o altfel de formulare a adresei de convocare nu îndeplinește condițiile legale, înseamnă a încărca textul de lege cu un formalism exagerat.
Cât privește gravitatea abaterii săvârșite de către contestatoare, această gravitate este stabilită prin chiar contractul colectiv de muncă aplicabil părților și carte constituie legea acestora, astfel că nici această critică nu este una fondată.
Pentru toate aceste considerente, constatând că sentința atacată este una legală și temeinică, în baza art. 312 cod proc civ. recursul va fi respins ca nefundat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul formulat de contestatoarea, împotriva sentinței civile nr. 1035/29.01.2008, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata SC SERV SA.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 7 octombrie 2008.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
- -
13.10.2008
Red.jud.-
2 ex/AS
Președinte:Ioana MoțățăianuJudecători:Ioana Moțățăianu, Doina Vișan, Marin Panduru
| ← Contestație decizie de concediere. Decizia 940/2008. Curtea de... | Contestație decizie de concediere. Decizia 561/2008. Curtea de... → |
|---|
