Contestaţie decizie de concediere. Jurisprudență Chemare în judecată (acţiuni, cereri); Contracte de muncă
Comentarii |
|
Tribunalul GORJ Sentinţă civilă nr. 2623/2013 din data de 15.04.2013
Dosar nr.
Cod operator:
R O M Â N I A
TRIBUNALUL GORJ
SECȚIA CONFLICTE DE munca ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINȚA Nr. 2623/2013
Ședința publică de la 15 Aprilie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE
Asistent judiciar
Asistent judiciar
Grefier Șef
Pe rol fiind pronunțarea asupra dezbaterilor din ședința publică din 01.04.2013, privind acțiunea formulată de reclamantul S.-J. E.-M., în contradictoriu cu pârâta GDF SUEZ ENERGY ROMÂNIA S.A., având ca obiect contestație decizie de concediere.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită din ziua dezbaterilor.
Cauza a fost dezbătută la data de 08.04.2013, încheierea de ședință făcând parte integrantă din prezenta hotărâre.
Deliberând , instanța pronunță următoarea sentință:
TRIBUNALUL
Asupra cauzei de față :
Prin contestația înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj sub nr. ---------, reclamantul S.-J. E.-M., în contradictoriu cu pârâta GDF SUEZ ENERGY ROMÂNIA S.A. , a contestat decizia de concediere nr. ---------, emisă de către pârâtă, solicitând constatarea nulității absolute a acestei decizii, iar în subsidiar, anularea deciziei, reîncadrarea reclamantului pe postul deținut anterior concedierii, respectiv postul de șef serviciu servicii generale regionale în cadrul Serviciului Servicii Generale Regionale Tg Jiu, ori pe un alt post în cadrul acestui serviciu, cu aceleași atribuții de coordonator operațional și același salariu de la data concedierii, obligarea pârâtei la plata drepturilor bănești de la data încetării contractului de muncă până la data reîncadrării, reactualizate cu rata inflației la data plății efective, precum și obligarea pârâtei la plata contribuțiilor lunare la CAS, șomaj și sănătate pe întreaga perioadă până la reîncadrarea pe post.
De asemenea, reclamantul a solicitat să se constate că întreaga perioadă de la încetarea contractului de muncă până la reintegrarea în muncă constituie vechime în muncă pe postul avut anterior concedierii nelegale și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea contestației reclamantul a arătat că a deținut funcția de șef serviciu servicii generale regionale în cadrul Serviciului Servicii Generale Regionale Tg.Jiu, Departamentul Servicii Generale, Punct de lucru Tg. Jiu, Direcția Achiziții și Afaceri Generale din cadrul GDF Suez Energy România, în baza contractului individual de muncă înregistrat sub nr. ------------.
A arătat reclamantul că prin decizia contestată s-a dispus încetarea contractului individual de muncă, cu precizarea că motivul concedierii îl reprezintă desființarea locului de muncă ocupat de reclamant, ca urmare a reorganizării activității Direcției Achiziții și Afaceri Generale, prin decizia directorului general nr. -----------.
S-a învederat că termenul de 45 de zile de contestare a decizie a fost respectat, fiind dispus de angajator în beneficiul angajatului.
A susținut reclamantul că desființarea locului său de muncă nu este efectivă și nu are o cauză reală și serioasă, conform art. 65 alin. 2 din Codul muncii, deoarece, după ce s-a dispus reorganizarea prin decizia nr. ------------, în vederea concedierii reclamantului a fost înființat un post cu aceleași atribuții de coordonator operațional, în care a fost încadrată o persoană ca debutant, cu un salariu mult mai mic decât al reclamantului, după care s-a dispus concedierea acestuia.
Reclamantul a precizat că din împrejurările menționate, rezultă că s-a urmărit în mod fraudulos concedierea sa, întrucât avea un salariu mai mare și angajarea în locul său a unei alte persoane, ca debutant, cu un salariu mai mic, astfel încât în temeiul principiului ,,fraus ominia corrumpit"; , decizia de concediere este lovită de nulitate absolută.
De asemenea, reclamantul a mai susținut că nu s-a respectat procedura de concediere din punctul de vedere al obligației angajatorului de a avea în vedere în cadrul procesului de concediere colectivă criteriile de prioritate determinate conform dispozițiilor legale, precum și cele rezultate în urma consultărilor cu sindicatul, respectiv rezultatul ultimei evaluări a performanței profesionale din cadrului procesului de management al performanței. În acest sens, s-a arătat că motivația pârâtei de la art. 4 din decizie, în sensul că nu a fost necesară aplicarea unei ordini de prioritate la concediere, fiind singurul post de șef servicii generale regionale din cadrul Serviciului Servicii Generale Regionale Tg.Jiu, întrucât deja era o persoană angajată la data concedierii reclamantului pe un post care avea o altă denumire, de coordonator operațional, dar care avea exact aceleași atribuții pe care reclamantul le exercita înainte de concediere.
A mai menționat reclamantul că angajatorul, pentru a evita sancțiunea nulității în cazul în care după concedierea unei persoane este angajată o altă persoane cu aceleași atribuții, a procedat la angajarea anticipată a unei persoane cu aceleași atribuții ca și cele ale unei persoane vizată pentru concediere și concediată, care rămâne în funcție cu aceleași atribuții, iar pentru mascarea acestei manevre se procedează la o altă denumire a postului avut de persoana concediată. S-a arătat că această manevră a fost aplicată și în cazul reclamantului.
În ceea ce privește procedura concedierii colective, s-a mai arătat că a fost încălcată de către angajator și pentru faptul că reclamantul era exceptat de la concedierea colectivă în baza art. 54 lit. L din Contractul Colectiv de Muncă, care prevede că sunt exceptate de la concedierea colectivă persoanele care au semnat clauza de mobilitate, pe timp de 2 ani, iar reclamantul era unul din semnatarii clauzei de mobilitate și în data de 12.03.2012 a semnat fișa privind clauza de mobilitate, ceea ce înseamnă că nu putea fi concediat la această dată , ci după 2 ani de la semnarea fișei.
Reclamantul a precizat că în baza art. 78 din Codul muncii concedierea sa este lovită de nulitate, întrucât nu a fost respectată procedura pentru concedierea colectivă.
Pârâta a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea contestației ca neîntemeiată, precizând că reclamantul a fost salariatul societății în baza contractului individual de muncă nr. ------------, ocupând funcția de șef serviciu al unei unității organizatorice Servicii Generale Regionale Tg.Jiu, din cadrul Departamentului Servicii Generale, Direcția Achiziții și Afaceri Generale, iar atribuțiile acestuia au constat în principal în coordonarea activității organizaționale Servicii Generale Regionale Tg.Jiu, precum și a salariaților din subordine încadrați în respectiva unitate organizațională.
S-a arătat că prin decizia directorului general nr. ----------- s-a hotărât demararea unui amplu proiect de reorganizare, la nivelul mai multor direcții ale societății, printre care a fost afectată și Direcția Achiziții și Afaceri Generale, în cadrul căruia se afla și postul salariatului contestator, respectiv în cadrul Departamentului Servicii Generale, Direcția Achiziții și Afaceri Generale, decizie care a avut la bază o amplă justificare tehnico-economică, justificare prin care s-a învederat necesitatea reproiectării întregii structuri existente a Direcției Achiziții și Afaceri Generale, fiind desființate unitățile organizatorice existente în cadrul acesteia și crearea unei noi structuri mai flexibile, ca urmare a măsurilor de optimizare și eficientizare.
A învederat pârâta că unitatea organizațională al cărei șef servicii era reclamantul avea în structură un număr de 17 salariați și , ca urmare a reorganizării, întregul serviciu împreună cu celelalte servicii regionale au fost în întregime desființate, activitatea acestora fiind preluată în cadrul a două servicii centrale specializate, și anume Serviciul Gestionare Clădiri și Serviciul Gestionare Parc Auto.
De asemenea, s-a arătat că societatea a adus la cunoștința sindicatelor intenția cu privire la demararea acestui proiect de reorganizare prin notificarea nr. -----------, care a fost transmisă în copie și către autoritățile statului (ITM Și AJOFM), iar ulterior, în perioada 01.01.2012-05.03.2012, au avut loc consultări cu sindicatele din unitate și, ca urmare a acestor consultări , prin decizia finală de reorganizare fiind efectuată o modificare a deciziei inițiale , respectiv prin decizia directorului general 419 bis / 06.03.2012, modificarea constând în crearea a 3 posturi suplimentare și reorganizarea geografică a încă 3 posturi.
Ulterior, în temeiul art. 72 Codul muncii republicat, a fost emisă notificarea nr. 426/19.03.2013, prin care s-a comunicat către autoritățile statului și în copie către sindicate informațiile relevante cu privire la concedierea colectivă, precum și măsurile identificate împreună cu partenerii sociali pentru atenuarea impactului social al acestui proiect de concediere.
Pârâta a precizat că salariații ale căror posturi au fost afectate de concediere au fost informați din timp, în mod individual, asupra viitoarei reorganizări și au fost rugați să aplice pe posturile nou înființate sau cele vacante deja existente în societate. S-a învederat că reclamantul a fost încunoștințat prin informarea emisă în data de 17.02.2012, însă acesta, deși a luat cunoștință de această informare, nu și-a exprimat opțiunea pentru niciunul dintre posturile menționate în anexa la informare. Ulterior, în data de 07.03.2012, s-a arătat că societatea a revenit cu o adresă informare suplimentară către reclamant, acesta fiind încunoștințat despre faptul că au fost înființate încă 3 posturi noi și realocate încă alte 3 posturi în noua structură, fiindu-i oferită din nou posibilitatea de a-și exprima opțiunea față de acestea, însă nici de această dată salariatul nu a optat pentru vreunul dintre aceste posturi.
Față de refuzul reclamantului de a aplica pentru vreunul din posturile oferite, pârâta a precizat că s-a emis notificarea de preaviz nr.---------------, la care de asemenea a fost anexată lista cu posturile rămase în continuare vacante, pentru care salariatul ar fi putut opta, însă nici de această dată nu și-a manifestat voința pentru vreunul dintre aceste posturi , astfel încât să se evite concedierea sa, iar în perioada ulterioară comunicării preavizului a prezentat o serie de certificate de concediu medical, fapt ce a determinat suspendarea termenului de preaviz, fiind emisă decizia nr. ------------ la expirarea termenului de preaviz, decizie prin care au încetat raporturile de muncă dintre părți, în temeiul art. 65 din Codul muncii.
Referitor la criticile reclamantului, privind desființarea efectivă a locurilor de muncă și la cauza reală și serioasă a acestei desființări, pârâta a învederat că postul de coordonator operațional nu există în noua structură, ci în cadrul structurii rezultate în urma reorganizării au fost înființate, ca posturi noi, postul de responsabil operațional și postul de coordonator zonă operațională, care însă au o structură diferită de față de postul de șef serviciu, care a fost desființat , aspect ce reies în mod evident din organigramă.
Cu privire la susținerea reclamantului că a fost angajată o altă persoană în locul său, s-a arătat că toate pozițiile nou create au fost puse la dispoziția tuturor salariaților ale căror posturi au fost desființate ca urmare a reorganizării, inclusiv reclamantului, însă acesta nu și-a exprimat în nici un fel dorința de a candida pe vreunul dintre posturi. Totodată s-a arătat că posturile nou create au fost ocupate de către cei care au aplicat pe aceste poziții, nefiind debutanți, ci salariați anteriori ai societății, ale căror posturi au fost reorganizate.
În ceea ce privește susținerea reclamantului referitoare la nerespectarea criteriilor de prioritate la concediere, s-a arătat că în mod corect s-a menționat la art. 4 din decizia contestată că aceste criterii sunt aplicabile doar în situațiile în care se desființează posturi de aceeași natură, când este necesară o selecție a personalului ce urmează a fi concediat. În cadrul reorganizării Direcției Achiziții și Afaceri Generale au fost desființate toate posturile existente în vechea structură, aceasta fiind reproiectată prin înființarea unor posturi noi, impuse de noile fluxuri de activitate, fiind desființate astfel 114 posturi existente și înființate 41 de posturi noi, însă cu o altă conformație și conținut, determinate de noile coordonate ale activității desfășurate, în urma implementări măsurilor de reorganizare.
S-a învederat că aceste aspecte, referitoare la criteriile de selecției, au fost clarificate și în cadrul consultărilor cu sindicatele, aceste fiind de acord cu modul în care s-a procedat, aspect ce rezultă din procesul-verbal de consultări din 05.03.2012.
A mai menționat pârâta că societatea a răspuns la adresele sindicatului din data de 21.02.2012 invocate de reclamant și, în urma analizării tuturor informațiilor, inclusiv sindicatele au fost de acord cu necesitatea reorganizări și cu numărul de posturi ce trebuia desființate, acest aspect fiind consemnat în ultimul proces-verbal al consultărilor din data de 05.03.2012.
Referitor la interdicția concedierii datorită existenței unei clauze de imobilitate, pârâta a arătat că reclamantul nu are inserată o astfel de clauză de mobilitate în contractul individual de muncă și nici nu a încheiat un act adițional cu privire la această clauză, care nu este specifică postului său. În acest sens a arătat că prevederile contractului colectiv de muncă sunt cât se poate de clare, respectiv: ,,Pentru posturile care necesită o clauză de mobilitate, aceasta va fi introdusă în contractul individual de muncă și va stabili că, în considerarea specificului muncii, executarea obligațiilor de serviciu de către salariat nu se realizează într-un loc stabil de muncă din arealul geografic al SC GDF Suez Energy România SA";.
Pârâta a formulat cerere reconvențională în cauză, prin care a solicitat, în subsidiar, în cazul în care instanța va găsi întemeiată contestația reclamantului, să dispună repunerea părților în situația anterioară și sub aspectul restituirii sumelor acordate reclamantului cu titlul de plăți compensatorii, învederând că acesta a beneficiat de o compensație în cuantum de 13 salarii de bază, respectiv de suma de 89.765 lei, așa cum rezultă din ștatul de plată aferent lunii noiembrie 2012.
A susținut pârâta că atâta vreme cât intervine desființarea actului se consideră că salariatul nu a fost concediat niciodată și în consecință nu poate fi îndreptățit la acordarea de plăți compensatorii.
De asemenea, s-a solicitat actualizarea sumei mai sus menționate cu indicele de inflație precum și cu dobânzile aferente acestei sume, respectiv dobânda legală calculată conform prevederilor OG nr. 13/2011.
Cererea reconvențională a fost întemeiată pe dispozițiile art. 1635 alin. 1 Cod civil.
Reclamantul a formulat întâmpinare la cererea reconvențională, prin care a solicitat admiterea în parte a acesteia, susținând că suma totală de 89765 lei nu cuprinde numai plăți compensatorii ci și salarii restante, precum și alte drepturi de acre au beneficiat toți salariații în proporție de circa 50%.
A formulat reclamantul și o completare la contestație, prin care a solicitat acordarea de daune morale în cuantum de 100.000 lei, însă instanța l - a decăzut din dreptul de modificare a acțiunii , având în vedere dispozițiile art. 132 Cod procedură civilă.
În probatoriu a fost administrată proba cu înscrisurile depuse la dosar de către ambele părți.
Cererea reclamantului, privind încuviințarea probei testimoniale, pentru a face dovada că după ocuparea posturilor nou înființate conducerea unității a refuzat să mai colaboreze cu reclamantul , a fost respinsă ca neconcludentă. De asemenea, instanța a respins și cererea reclamantului privind efectuarea unei expertize tehnice de specialitate contabilă, în vederea stabilirii sumei care privește numai plățile compensatori care trebuie restituite, separat de alte drepturi de care au beneficiat salariații companiei , apreciind că nu este necesară pentru soluționarea cauzei.
Analizând probele administrate în cauză, în raport de dispozițiile legale aplicabile, instanța reține că este neîntemeiată contestația, pentru următoarele considerente:
Reclamantul a fost angajat la S.C. GDF Suez Energy România S.A. în funcția de șef serviciu servicii generale regionale, în cadrul Serviciului Servicii Generale Regionale Tg.Jiu, Departamentul Servicii Generale, Punct de lucru Tg.Jiu, Direcția Achiziții și Afaceri Generale din cadrul GDF Suez Energy România S.A., în baza contractului individual de muncă înregistrat sub nr. ---------.
Prin decizia nr. ---------, pârâta a decis încetarea contractului individual de muncă al reclamantului în temeiul dispozițiilor art. 65 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii republicat, întrucât acestuia i s-a desființat locul de muncă ocupat, ca urmare a reorganizării activității Direcției Achiziții și Afaceri Generale, în scopul eficientizări fluxurilor de activitate, măsură dispusă prin decizia directorului general nr. ----------.
S-a menționat că reorganizarea activităților aferente proceselor de facility management, gestionare parc auto și arhivare-registratură a fost determinată de implementarea unor măsuri de tehnologizare și optimizare, care au schimbat într-un mod determinat fluxul și volumul de activitate aferent posturilor deja existente.
Astfel, s-a arătat că postul de șef serviciu servicii generale regionale în cadrul Serviciului Servicii Generale Regionale, așa cum este definit în structura organizatorică actuală, a fost desființa ca urmare a desființării unității organizaționale pe care o coordona și anume Serviciul Servicii Generale Regionale Tg. Jiu.
De asemenea, s-a menționat că salariatului i s-a acordat un preaviz de 20 de zile lucrătoare, în conformitate cu prevederile art. 75 din Legea 53/2003 - Codul muncii republicat, în perioadele 22.03.2012-04.04.2012, 11.05.2012 și 01.10.2012-11.10.2012, potrivit notificării de preaviz nr. ---------, în perioada preavizului fiindu-i acordat salariatului dreptul de a beneficia de 15 zile lucrătoare libere plătite pentru a-și căuta un loc de muncă.
Cu privire la criteriile de stabilire a ordinii de prioritate la concediere, s-a arăta că, dat fiind faptul că s-a derulat un proces de concediere colectivă, la aplicarea efectivă a măsurii de concediere, pentru situațiile în care s-au desființat doar o parte din posturile de aceeași natură, au fost avute în vedere criteriile de prioritate determinate conform dispozițiilor legale precum și cele rezultate în urma consultării cu sindicatul, respectiv:
- rezultatul primei evaluări a performanței profesionale din cadrul procesului de management al performanței;
- contractele individuale de muncă ale celor care au comis frecvent abateri disciplinare (cel puțin două sancțiuni disciplinare);
- situația socială a salariatului (copil în întreținere, unici întreținători de familie, etc.);
- dacă această măsura ar putea efectua ambii soți care lucrează în aceeași unitate, se va putea desface contractul de muncă doar al soțului cu venitul cel mai mic;
- salariații care au mai mult de trei ani până la pensionare la cererea lor.
În ceea ce privește postul ocupat de reclamant, s-a precizat în decizia de concediere că nu este necesară aplicarea unei ordini de prioritate la concediere, fiind singurul post de șef serviciu servicii generale regionale din cadrul Serviciului Servicii Generale Regionale Tg. Jiu.
Conform disp. art. 65 alin. 1 din Codul muncii republicat, concedierea pentru motive care nu țin de persoana salariatului reprezintă încetarea contractului individual de muncă determinată de desființarea locului de muncă ocupat de salariat, din unul sau mai multe motive, fără legătură cu persoana acestuia. De asemenea, la alin. 2 al aceluiași articol se prevede că desființarea locului de muncă trebuie să fie efectivă și , de asemenea, să aibă o cauză reală și serioasă.
În conformitate cu dispozițiile art.76 alin.1 din Codul Muncii republicat ,decizia de concediere se comunică salariatului în scris și trebuie să conțină în mod obligatoriu :
a) motivele care determină concedierea; b) durata preavizului ; c) criteriile de stabilire a ordinii de priorități conform art.69 alin. 2 lit. d, numai în cazul concedierilor colective ; d) lista tuturor locurilor de muncă disponibile în unitate și termenul în care salariații urmează să opteze pentru a ocupa un loc de muncă vacant , în condițiile art. 64.
În speță, așa cum rezultă din întâmpinare, precum și din înscrisurile depuse la dosar, pârâta a efectuat o concediere colectivă în temeiul art. 65 alin.2 din Codul Muncii.
În ceea ce privește obligația de oferire a unui loc de muncă vacant, corespunzător pregătirii profesionale, instanța reține că potrivit prevederilor art. 76 lit. d din Codul Muncii, decizia de concediere trebuie să cuprindă " lista tuturor locurilor de muncă disponibile în unitate și termenul în care salariații urmează să opteze pentru a ocupa un loc de muncă vacant, în condițiile art. 64 ";.
Conform art. 64 alin. 1 din Codul Muncii republicat, există obligația oferirii unui loc de muncă vacant corespunzător în cazul în care concedierea se dispune pentru motivele prevăzute la art.61 lit. c și d , precum și în cazul în care contractul individual de muncă a încetat de drept în temeiul art. 56 alin.1 lit. e .
Ori , la art. 61 c și d din Codul Muncii republicat sunt prevăzute alte motive de concediere , respectiv cazul în care se constată inaptitudinea fizică și / sau psihică a salariatului și cazul în care salariatul nu corespunde profesional locului de muncă în care este încadrat .
Așadar , doar în aceste cazuri , precum și în situația în care contractul individual de muncă încetează de drept în temeiul art. 56 alin.1 lit. e , ca urmare a admiterii cererii de reintegrare în funcția ocupată de salariat a unei persoane concediate nelegal sau pentru motive neîntemeiate, există obligația de oferire a unui loc de muncă vacant, corespunzător pregătirii profesionale.
Având în vedere că în cauza de față reclamantul fost concediat pentru alte motive decât cele prevăzute la art.64 alin. 1 din Codul Muncii , deși nu avea obligația menționării listei cu posturile disponibile în decizia de concediere, anterior concedierii pârâta a adus la cunoștința reclamantului posturile vacante existente și cele noi înființate, oferindu-i posibilitatea de a opta pentru aceste posturi.
În conformitate cu prevederile art. 76 alin.1 lit. a și b din Codul muncii republicat, însă, decizia de concediere trebuie să cuprindă în mod obligatoriu motivele care determină concedierea și durata de preaviz.
În speță, angajatorul a precizat în decizia de concediere durata de preaviz, precum și motivele de concediere, respectiv desființarea postului ca urmare a reorganizării activității Direcției Achiziții și Afaceri Generale .
De asemenea, pârâta a precizat în decizia de concediere criteriile prind ordinea de prioritate la concediere pe care le-a avut în vedere în cadrul procesului de concediere colectivă, precizând însă că în cazul reclamantului nu este necesară aplicarea unui ordini de prioritate la concediere, postul ocupat de reclamant fiind singurul post de șef serviciu servicii generale regionale din cadrul Serviciului Servicii Generale Regionale Tg. Jiu.
Prin urmare, instanța reține că decizia de concediere contestată cuprinde elementele prevăzute de lege.
Pârâta a făcut dovada, cu înscrisurile depuse la dosar, că desființarea locului de muncă a fost efectivă și a avut o cauză reală și serioasă.
Astfel, desființarea postului este efectivă când este suprimat din structura angajatorului și nu se mai regăsește în organigramă sau statul de funcții și are o cauză reală când prezintă un caracter obiectiv , fiind impusă de dificultăți economice sau transformări tehnologice.
În speță, prin decizia directorului general nr. --------- (filele 34- 41 din dosar, vol.I), începând cu data 01.04.2012, s-a hotărât reorganizarea structurilor organizatorice ale Direcțiilor de Comercializare Energie, Financiar, Achiziții și Afaceri Generale din cadrul GDF Suez Energy România, modificându-se structura internă, numărul de posturi și funcții, în urma implementării proiectelor de reorganizare aflate în anexa 1 la această decizie.
Conform anexei nr. 2 la această decizie, în cadrul Direcției Achiziții și Afaceri Generale, au fost desființate toate posturile existente în vechea structură, respectiv 114 posturi, între care și postul de șef serviciu servicii generale regionale Tg-Jiu ocupat de reclamant. De asemenea, au fost înființate posturi noi, impuse de noile fluxuri de activitate, respectiv 41 de posturi , însă cu o altă conformație și conținut, determinate de noile coordonate ale activității desfășurate, în urma implementări măsurilor de reorganizare.
Așa cum rezultă din organigramele și statele de funcții depuse la dosar, postul deținut de reclamant a fost desființat efectiv și nu se mai regăsește în noua organigramă și statul de funcții de la data de 01.04.2012 .
Reorganizarea activității Direcția Achiziții și Afaceri Generale s-a realizat prin implementarea unor măsuri de tehnologizare și optimizare , care vizează în principal redefinirea proceselor și desfășurarea uniformă a activităților la nivelul tuturor regiunilor, creșterea productivității și utilizarea eficientă a personalului, conform justificării tehnico - economice depusă la filele 42 - 66 din dosar, vol.I.
Serviciile generale regionale au fost în întregime desființate, activitatea acestora fiind preluată în cadrul a două servicii centrale specializate, și anume Serviciul Gestionare Clădiri și Serviciul Gestionare Parc Auto.
În urma consultărilor cu sindicatele , a fost emisă decizia directorului general ----------(filele 92-95 din dosar, vol.I), prin care s-a dispus modificarea anexei 3 la decizia nr.24/31.01.2012, în sensul înființării a 3 posturi suplimentare de responsabil operațional în locațiile Brașov, Buzău și Rm. Vâlcea și realocării a încă 3 posturi de responsabil operațional, în locațiile Pitești Tîrgoviște și Tg-Jiu din cele existente în locația București.
Conform procesului - verbal încheiat la data de 05.03.2012(filele 87-91 din dosar, vol.I), sindicatele au fost de acord cu măsura de înființare și realocare a posturilor mai sus menționate .
Reclamantul a fost încunoștințat prin adresele nr.-------, --------- și notificarea de preaviz nr.----------, depuse la filele 108-119 din dosar, vol. I cu privire la posturile existente în vederea exprimării opțiunii de a candida pentru unul dintre aceste posturi , fiind încunoștințat și despre faptul că au fost înființate încă 3 posturi noi și realocate încă alte 3 posturi în noua structură , însă acesta nu și-a exprimat opțiunea pentru niciunul dintre posturile vacante.
Susținerea reclamantului că , în vederea concedierii acestuia, a fost înființat un post cu aceleași atribuții de coordonator operațional, în care a fost încadrată o persoană ca debutant, este neîntemeiată, întrucât din analiza fișelor posturilor depuse la dosar (vol.I, filele 28-32 și vol. II, filele 122-127) rezultă că postul de șef serviciu servicii generale regionale pe care l-a deținut reclamantul și posturile de coordonator operațional , coordonator zonă operațională au o natură diferită, cu atribuții diferite.
De asemenea, instanța reține că în contractul individual de muncă al reclamantului și actele adiționale la contractul individual de muncă nu este inserată o clauză de mobilitate , conform prevederilor contractului colectiv de muncă pe anul 2012 , art. 40 alin.1 potrivit cărora: ,,Pentru posturile care necesită o clauză de mobilitate, aceasta va fi introdusă în contractul individual de muncă și va stabili că, în considerarea specificului muncii, executarea obligațiilor de serviciu de către salariat nu se realizează într-un loc stabil de muncă din arealul geografic al SC GDF Suez Energy România SA";. Prin urmare reclamantului nu îi sunt aplicabile prevederile alin.3 ale același articol, care prevăd interdicția desfacerii contractului individual de muncă din motive neimputabile pe o perioadă de 2 ani de la data semnării clauzei de mobilitate.
Față de considerentele expuse, instanța urmează să respingă contestația ca neîntemeiată și, pe cale de consecință, va respinge și cererea reconvențională, aceasta fiind rămasă fără obiect întrucât doar în cazul anulării deciziei de concediere , cu repunerea părților în situația anterioară, se impunea restituirea sumei primite de reclamant cu titlul de plăți compensatorii.
În conformitate cu prevederile art. 274 alin.3 din Codul de procedură civilă, potrivit cărora, judecătorii au dreptul să mărească sau să micșoreze onorariile avocaților, potrivit cu cele prevăzute în tabloul cu onorariile minimale, ori de câte ori vor constata că sunt nepotrivit de mici sau nepotrivit de mari , față de valoarea pricinii și munca îndeplinită de avocat, instanța va reduce cuantumul onorariului apărătorului pârâtei la suma de 3000 lei , având în vedere valoarea pricinii și munca îndeplinită de avocat, raportat la obiectul cauzei, durata procesului și probatoriul administrat.
În consecință, în baza art. 274 alin.1 din Codul de procedură civilă, va fi obligat reclamantul să plătească pârâtei suma de 3000 lei, cu titlul de cheltuieli de judecată.
Opinia asistenților judiciari este conformă cu prezenta hotărâre.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge contestația formulată de reclamantul S.-J. E.-M, în contradictoriu cu pârâta GDF SUEZ ENERGY ROMÂNIA S.A.
Respinge cererea reconvențională.
Reduce cuantumul onorariului apărătorului pârâtei - avocat M.E. la suma de 3000 lei și obligă reclamantul să plătească pârâtei suma de 3000 lei, cu titlul de cheltuieli de judecată.
Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 15.04.2013, la Tribunalul Gorj.
← Reconstituire procent intrare în subteran. Jurisprudență... | Anulare act. Jurisprudență Chemare în judecată (acţiuni,... → |
---|