Contestație decizie de sancționare. Decizia 1015/2010. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 1015
Ședința publică de la 11 Februarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Florica Diaconescu
JUDECĂTOR 2: Cristina Raicea
JUDECĂTOR 3: Ioana Moțățăianu
Grefier - -
Pe rol judecarea recursurilor declarate de contestator și intimata - & -, împotriva sentinței civile nr.3034/13 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosar nr-, având ca obiect contestație decizie de sancționare.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurentul contestator, lipsind recurentul recurentul intimat - & -.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că recursurile au fost declarate și motivate în termen legal, după care,
Instanța constatând cauza în stare de judecată acordă cuvântul părții prezente pentru a pune concluzii asupra recursurilor de față.
Recurentul contestator, solicită admiterea recursului conform motivelor depuse la dosar, iar cu privire la recursul declarat de recurenta intimata - & -, solicită respingerea acestuia ca neîntemeiat.
CURTEA
Asupra recursurilor civile de față;
Prin sentința civilă nr.3034/13 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj s-a admis contestația în parte, formulată de contestatorul, în contradictoriu cu intimata - - & - -,
S-a înlocuit sancțiunea disciplinară aplicată contestatorului prin decizia 6017 din 24.03.3009 emisă de intimată cu sancțiunea disciplinară constând în reducerea salariului de bază pe durata de 1 lună (0 lună) - luna martie 2009 cu 10%.
A obligat intimata să restituie contestatorului suma reținută în baza deciziei contestate de 10% pe lunile aprilie și mai 2009.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut că, contestatorul este angajat al unității intimate, cu contract individual de muncă pe durată nedeterminată în funcția de agent comercial.
Prin decizia nr. 6017/24.03.-2009 intimata l-a sancționat cu reducerea salariului de bază cu 10 % pe lunile martie - aprilie-mai 2009 reținând că în ziua de 09.03.2009, cu prilejul unui apel telefon primit de la un client, nu l-a identificat pe acesta din urmă în baza de date și nu i-a oferit informațiile solicitate, deși clientul îi oferise suficiente date pentru a realiza identificarea conform instrucțiunilor de lucru.
Intimata a apreciat că această faptă constituie o încălcare a regulamentului intern de funcționare art. 54 punctele 44 și 45 care prevede, printre altele, că salariații au obligația să respecte toate procedurile și regulile instituite în cadrul societății ( CAP 5 pct 1 lit a și x ).
Decizia a fost emisă cu respectarea condițiilor prevăzute de art 267 din Codul muncii privind efectuarea cercetării prealabile disciplinare și a dispozițiilor art 268 alin 2 din Codul muncii, privind mențiunile ce trebuie cuprinse in mod obligatoriu in decizie.
În decizie s-a făcut referire la motivele pentru care au fost înlăturate apărările salariatului, astfel că, nu subzistă cauza de nulitate absolută prevăzută de art 268 alin 2 lit c din Codul muncii invocată de contestator. De asemenea s-a făcut referire la prevederile din Regulamentul intern ce au fost încălcate, fiind redate integral articolele respective astfel că, nu subzistă nici cauza de nulitate absolută prevăzută de art 268 alin 2 lit b din Codul muncii invocată de contestator. Chiar dacă ar fi indicate greșit prevederile legale sau contractuale încălcate tot nu ar atrage nulitatea absolută a deciziei, pentru că art.268 din Codul muncii nu impune indicarea corectă a prevederilor încălcate.
Pe fondul cauzei, instanța retine că intr-adevăr contestatorul se face vinovat de săvârșirea unei abateri disciplinare constând in aceea că in exercitarea atribuțiilor de serviciu nu a respectat in totalitate regulamentul intern,instrucțiunea de lucru denumită identificare client - departament frontline il - --CS-01, nu a solicitat clientului care l-a apelat telefonic in ziua de 9 03 2009, ora 11,52, toate datele prevăzute in instrucțiune pentru a putea realiza identificarea medie ( nume apelant, nume client, adresă, număr de telefon, CNP, seria și numărul buletinului de identitate, codul d e client, tipul de abonament).
Consecința a fost aceea că nu a reușit să îl identifice pe client in baza de date și nu a reușit să îi comunice acestuia informații privind modul de soluționare a cererii pe care o făcuse către societatea intimată
Acest lucru rezultă din transcrierea convorbirii telefonice depusă la dosar la fila 92 la solicitarea instanței.
Contestatorul avea cunoștință despre criteriile in funcție de care se face identificarea deoarece semnase procesul verbal de luare la cunoștință a instrucțiunilor de lucru ( filele 88 - 90)
Prin fapta sa a încălcat obligația de a respecta toate procedurile și regulile instituite in cadrul societății, obligație prevăzută in regulamentul intern in Capitolul V pct 1 lit x, iar abordarea superficială echivalează cu o neglijentă în îndeplinirea sarcinilor de serviciu, neglijentă care a produs societății un prejudiciu in primul rând de ordin moral constând în impresia proastă creată clientului în legătură cu serviciile oferite de aceasta, faptă care este prevăzută ca și abatere disciplinară în regulamentul intern Capitolul VII art 8 lit f.
Instanța apreciază însă că sancțiunea aplicată de reducere a salariului de bază cu 10% pe trei luni, lunile martie, aprilie,mai, 2009, este prea severă în raport cu fapta săvârșită și cu contextul in care a fost comisă, în raport de persoana contestatorului.
Astfel, fapta a fost săvârșită în contextul în care, nici clientul nu a fost in măsură să comunice imediat contestatorului toate datele pentru identificare, nu s-a exprimat clar și concis in ce privește solicitarea pe care o avea de făcut, nu a indicat CNP, nici codul d e client, nu era nici titularul contractului pentru care solicita relații.
Pe de altă parte contestatorul i-a vorbit, a dat dovadă de o atitudine corespunzătoare pentru o discuție politicoasă și amabilă cu clientul, l-a sfătuit cum poate obține informația solicitată ( fie deplasându- se direct la sediul societății, fie revenind cu un telefon pentru a preciza CNP- ul).
Faptul că a mai fost sancționat anterior cu avertisment este un criteriu ce se are in vedere la individualizarea sancțiunii, dar nu este suficient in raport de fapta reținută in decizia 6017/24 03 2009 pentru a justifica aplicarea sancțiunii de reducere a salariului cu 10% pe trei luni.
Codul muncii, prevede sancțiunea reducerii salariului de bază cu 5 % - 10% pe una până la 3 luni, ceea ce permite o individualizare gradată chiar și a acestei sancțiuni.
Așadar, după avertisment, următoarea sancțiune nu trebuie să fie neapărat aplicată la limita ei maximă, ci poate fi la rândul său individualizată între un minim și un maxim.
Instanța a apreciat că aplicarea unei sancțiuni de reducere a salariului cu 10% pe o singură lună, luna martie 2009, este suficientă in raport de persoana contestatorului și fapta săvârșită.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs contestatorul și intimata - & -.
Recurentul contestator criticat soluția ca nelegală și netemeinică, întrucât în mod greșit a fost admisă doar în parte contestația și a fost dispusă înlocuirea sancțiunii disciplinare a reducerii salariului de bază cu 10% pe trei luni cu sancțiunea reducerii salariului de bază cu 10% pe o lună.
Recurentul este nemulțumit și cu această dispoziție a instanței întrucât apreciază că nu a săvârșit nici un fel de abatere care să justifice o sancțiune disciplinară. Mai mult acesta arată că este vorba doar de o hărțuire a angajatorului pe care o exercită asupra anumitor salariați, arătând că în luna mai 2009 un grup de 12 salariați au fost puși în situația de a alege între demisie și concediere, situație în care s-a aflat și recurentul. Celelalte motive de recurs vizează condițiile proaste de lucru ale salariaților - & -.
Intimatul - & -. a criticat soluția instanței de fond pentru nelegalitate și netemeinicie întrucât în mod greșit a fost admisă contestația și a fost dispusă înlocuirea sancțiunii disciplinare în condițiile în care recurentul contestator nu a avut o minimă preocupare în soluționarea reclamației clientului.
Recursurile sunt nefondate.
Criticile recurentului privind faptul că instanța de fond a reținut că acesta a săvârșit o abatere disciplinară, dispunând înlocuirea sancțiunii disciplinare, sunt neîntemeiate. Astfel, la fila 92 în dosarul de fond este transcrisă convorbirea telefonică dintre recurentul contestator și clientul din data de 09.03.2009, la ora 11,00, ce a stat la baza deciziei de sancționare.
Din convorbirea efectuată rezultă cu claritate faptul că recurentul contestator nu a depus toate diligențele pentru a da curs solicitării acestui client, arătând că momentan nu găsește estimarea în cauză și că va trebui ca persoana care locuiește la acea adresă să meargă la un birou cu relații cu clienții ca să se comunice verificările făcute, verificări pe care și recurentul contestator le putea face.
În aceste condiții este dovedită abaterea disciplinară săvârșită de contestator, astfel încât criticile acestuia în sensul că nu a săvârșit nici o abatere nu sunt întemeiate.
În mod corect instanța de fond a dozat sancțiunea disciplinară în raport cu gravitatea abaterii, reducând perioada pentru care salariul recurentului a fost diminuat cu 10% de la trei luni la o lună.
Celelalte critici formulate de recurentul contestator ce vizează condițiile proaste de lucru ale salariaților, precum și faptul că salariații au fost puși în situația de opta între demisie și concediere, nu formează obiectul acțiunii de față, astfel că nu pot fi avute în vedere.
În aceste condiții sunt apreciate ca neîntemeiate și criticile recurentului intimat ce vizează înlocuirea sancțiunii disciplinare.
Față de aceste considerente și de prevederile art. 312 Cod pr. Civ. vor respinge recursurile ca nefondate.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursurile declarate de contestator și intimata - & -, împotriva sentinței civile nr.3034/13 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosar nr-.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 11 Februarie 2010
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.jud.-
Tehnored. 2 ex./
12.03.2010
Red./
Președinte:Florica DiaconescuJudecători:Florica Diaconescu, Cristina Raicea, Ioana Moțățăianu
| ← Contestație decizie de concediere. Decizia 690/2009. Curtea de... | Contestație decizie de pensionare. Decizia 418/2009. Curtea de... → |
|---|
