Contestație decizie de sancționare. Decizia 2429/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale
pentru minori și familie
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 2429/R/2009
Ședința publică din data de 10 noiembrie 2009
PREȘEDINTE: Dana Cristina Gîrbovan
JUDECĂTOR 2: Cristina Mănăstireanu
JUDECĂTOR 3: Ioana
GREFIER:
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta SC ROMÂNIA SRL împotriva sentinței civile nr. 2100 din 16 iulie 2009, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr-, privind și pe reclamanții intimați SINDICATUL METAL C-N și, având ca obiect contestație decizie de sancționare.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reprezentantul pârâtei recurente, av., în substituirea av. și reprezentanta reclamantului intimat Sindicatul Metal C-N, cons. jur. Cota, lipsă fiind reclamantul intimat.
Procedura de citare este realizată.
Recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat și este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care reprezentanta reclamantului intimat depune la dosar delegație de reprezentare.
Reprezentantul pârâtei recurente depune la dosar împuternicirea avocatului titular, și delegație de substituire.
Nefiind alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentantul pârâtei recurente solicită admiterea recursului, casarea hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare Tribunalului Cluj, întrucât soluția a fost dată fără cercetarea fondului cauzei, nu cuprinde motivele pe care s-a întemeiat acțiunea și este nelegală și netemeinică raportat la respingerea excepției lipsei de interes, invocate. Instanța de fond nu s-a pronunțat asupra probei cu martori, propusă prin întâmpinarea depusă la dosarul cauzei și susținută și oral la următorul termen de judecată. Cu cheltuieli de judecată, conform chitanțelor de la dosar.
Reprezentanta reclamantului intimat solicită respingerea recursului și menținerea sentinței atacate ca fiind legală și temeinică. Referitor la proba cu martori arată că aceasta era neavenită și s-a renunțat la ea, iar contractul de muncă al reclamantului a încetat prin demisie, sancțiunea fiindu-i aplicată la o dată ulterioară demisiei.
Instanța, constatând cauza în stare de judecată, o reține în vederea pronunțării.
CURTEA
Prin sentința civilă nr.2100 din 16 iulie 2009, pronunțată de Tribunalul Cluj, s-a espins excepția lipsei de interes invocată de intimata SC Romania SRL.
S-a admis contestația formulată de contestatorul SINDICATUL METAL C N în numele și pentru membrul de sindicat în contradictoriu cu SC Romania SRL și în consecință s-a anulat Decizia de sancționare nr.386/27.07.2009 emisă de intimată.
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut că intimata a emis decizia de sancționare nr.386/27.02.2009 prin care, salariatul a fost sancționat cu retrogradarea din funcția de tehnician construcții telefonice în operator roboți industriali conform prevederilor art.264 al.1 lit.c din Legea nr.53/2003, începând cu data de 01.03.2009.
La data de 27.02.2009, salariatul a depus o cerere de demisie începând cu aceeași dată, cerere înregistrată și aprobată de intimată, care emite decizia nr.421/04.03.2009 prin care dispune desfacerea contractului individual de muncă al salariatului în temeiul art.79 al.7 din Legea nr.53/2003 începând cu data de 28.02.2009.
Față de această stare de fapt, instanța a constatat că la data de 27.02.2009 salariatul a avut calitatea de angajat al intimatei, în această calitate a fost sancționat cu retrogradarea din funcție după care și-a înaintat demisia care a fost acceptată de intimată, fără termen de preaviz.
Decizia nr.386/27.02.2009 urma să producă efecte din data de 01.03.2009, dată la care salariatul nu mai avea calitatea de salariat, astfel că a fost anulată, ca urmare a admiterii contestației, iar excepția invocată de intimată a fost respinsă.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta SC ROMANIA SRL, solicitând admiterea recursului și casarea hotărârii pronunțate de prima instanță.
În motivarea recursului a arătat că tribunalul a soluționat procesul fără a intra în cercetarea fondului cauzei. Pârâta a solicitat audierea a doi martori care au fost prezenți la controlul premergător sancționării angajatului, însă instanța nu a încuviințat acest lucru care era extrem de importantă pentru deslușirea legitimității aplicării sancțiunii disciplinare.
Mai arată că instanța a pronunțat o hotărâre a cărei motivare nu cuprinde considerentele pe care s-a întemeiat contestația formulată de către intimat, acesta solicitând anularea deciziei de sancționare datorită unor vicii ce duc la nulitatea deciziei, însă tribunalul și-a motivat admiterea acțiunii pe data aplicării sancțiunii și data la care angajatul și-a prezentat demisia.
Consideră că sentința atacată este lipsită de temei legal în ceea ce privește respingerea excepției lipsei de interes invocată de pârâtă, care se impunea a fi admisă, întrucât contestatorul și-a înregistrat demisia în data de 27.02.2009, decizia nr.421 a fost emisă în data de 04.03.2009, astfel că reclamantul nu justifică interes în promovarea unei acțiuni prin care să solicite anularea deciziei de sancționare întrucât nu ar produce nici un efect, reclamantul nemaifiind angajatul societății.
Analizând recursul formulat, Curtea deliberând constată următoarele:
În ceea ce privește excepția lipsei de interes a reclamantului în promovarea acțiunii, invocată de intimata recurentă la fond și reiterată în recurs, Curtea reține că în mod corect aceasta a fost respinsă de instanța de fond. Existența unei sancțiuni disciplinare influențează în mod evident cariera unui salariat, independent de faptul că acesta continua sau nu raporturile de muncă cu unitatea sancționatoare. Ca atare, interesul său în promovarea unei acțiuni prin care să tindă la anularea sancțiunii este unul legitim, născut și real, motiv pentru care Curtea reține că acest motiv de recurs este unul nefondat.
În ceea ce privește legalitatea măsurii de sancționare, curtea reține că o condiție esențială de validitate a acesteia este calitatea de salariat a persoanei sancționate. Or, așa cum în mod judicios a constatat instanța de fond, raporturile de muncă dintre părți au încetat prin la data de 04.03.2009, anterior deci datei de la care decizia de sancționare urma să își producă efectele. Ca atare, în mod corect s-a reținut de instanța de fond că decizia de sancționare este nulă, față de neîndeplinirea condiției mai sus arătate.
Față de aceste considerente, având în vedere nelegalitatea deciziei datorată unor condiții ce nu țin de fondul aplicării sancțiunii, verificarea apărărilor pe fond și administrarea de probe în acest sens apar ca inutile, motiv pentru care și analiza motivelor de recurs din această perspectivă este superfluă.
Pentru aceste considerente, în temeiul art.304 pct. 9 și art.312 alin. (1) pr.civ. se va respinge recursul declarat de recurenta pârâtă SC ROMANIA SRL împotriva sentinței civile nr. 2100 din 16.07.2009 a Tribunalului Cluj, pronunțată în dosar nr-, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta pârâtă SC ROMANIA SRL împotriva sentinței civile nr. 2100 din 16.07.2009 a Tribunalului Cluj, pronunțată în dosar nr-, pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 10 noiembrie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
- - - - - -
GREFIER
Red.DG/09.12.2009
Dact./5ex.
Președinte:Dana Cristina GîrbovanJudecători:Dana Cristina Gîrbovan, Cristina Mănăstireanu, Ioana
| ← Contestație decizie de sancționare. Decizia 2273/2009. Curtea... | Contestație decizie de concediere. Decizia 2449/2009. Curtea... → |
|---|
