Contestaţie decizie suspendare contract de muncă
| Comentarii |
|
Tribunalul GORJ Sentinţă civilă nr. 1237/2013 din data de 07.02.2013
Dosar nr.
R O M Â N I A
TRIBUNALUL
SECȚIA CONFLICTE DE munca ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Sentința nr. 1237/2013
Ședința publică din 07 februarie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE
Asistent judiciar
Asistent judiciar
Grefier
Pe rol fiind judecarea cererii de chemare în judecată formulată de către reclamantul DA în contradictoriu cu pârâta SC .
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile, reclamantul fiind reprezentat de avocat DD, conform împuternicirii avocațiale aflată la dosarul cauzei, lipsă fiind reprezentatul pârâtei.
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință, care a învederat că prin serviciul registratură s-au depus de către pârâtă note scrise la care au fost atașate în copie, extras din contractul colectiv de muncă, copia întâmpinării, preavizului nr. 3625/08.10.2012, fișele postului pentru numiții MD și AD, copia cărora se comunică apărătorului reclamantului.
Nemaifiind excepții de invocat, cereri de formulat și probe de administrat, constatând cauza în stare de judecată s-a acordat cuvântul pe fond.
Avocat DD pentru reclamant lasă la aprecierea instanței excepția nulității absolute a deciziilor contestate; în ceea ce privește fondul cauzei, solicită instanței anularea deciziilor atacate ca fiind netemeinice și nelegale, repunerea părților în situația anterioară și obligarea pârâtei la plata salariilor indexare, majorate și reactualizate, precum și celelalte drepturi de care ar fi beneficiat. Arată că nu solicită cheltuieli de judecată și depune la dosar concluzii scrise.
TRIBUNALUL
Asupra cauzei de față.
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la Tribunalul, Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale sub nr. .., reclamantul AD a chemat în judecată pârâta SC, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța, să se constatate nulitatea absolută a deciziilor nr. .. din .. și .. din .., emise de către pârâtă, și pe fond să se dispună repunerea părților în situația anterioară prin reîncadrarea sa în funcția de specialist resurse umane, și obligarea pârâtei la plata unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate și actualizate, și cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat.
In subsidiar, în cazul în care nu se reține excepția nulității absolute a deciziilor atacate, pe fondul cauzei, a solicitat anularea deciziilor ca fiind netemeinice și nelegale, repunerea părților în situația anterioară prin reîncadrarea sa în funcția de specialist resurse umane, și obligarea intimatei la plata unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate și actualizate, și cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat, și în temeiul art. 274 C.pr.civ. obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că prin Contractul individual de munca încheiat și înregistrat sub nr. … în registrul de evidență a salariaților din S.C. a fost angajat în funcția de specialist resurse umane, în cadrul Compartimentului Administrativ - Secretariat, unde și-a desfășurat neîntrerupt activitatea până în luna octombrie 2012, iar la data de … i s-a comunicat înștiințarea nr…., prin care i s-a acordat un preaviz de 20 de zile lucrătoare, urmând ca la împlinirea acestui termen să înceteze contractul individual de muncă potrivit deciziilor nr. … și nr. ….
A precizat că din analiza conținutului celor două decizii atacate, respectiv din înserarea în cuprinsul deciziei nr. .. a mențiunii privitoare la criteriile de stabilire a ordinii de priorități specifice concedierilor colective, rezultă că S.C. a procedat la o concediere colectivă a salariaților, fără a respecta procedura concedierii colective stipulată în dispozițiile art. 68-74 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii republicată, nerespectarea acestei proceduri având drept consecință nulitatea absoluta a concedierii dispuse.
În subsidiar, a arătat că în conținutul deciziilor nr. .. și nr. …, cât și al preavizului … sunt menționate două societăți comerciale S.C. și SC, între cele două societăți comerciale nu există identitate juridică, fapt ce reiese în mod evident din actul constitutiv și statutul S.C, în aceste documente neregăsindu-se denumirea SC ca forma prescurtată a denumirii "S.C. ".
A mai arătat că deciziile atacate nu respectă elementele de conținut obligatoriu stabilite de art.76 lit. c din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, astfel: "în ce privește motivele care determina concedierea deciziile atacate nu precizează motivele care au determinat luarea acestei măsuri și în ce privește criteriile de stabilire a ordinii de priorități: art.76 lit. c din Legea nr. 53/2003 - muncii, republicată, prevede că aceste criterii se trec în decizia de concediere numai în cazul concedierilor colective. În art. 1 alin. 3 din decizia nr. 224/2012 se menționează că "criteriile de stabilire ordine priorități sunt cele prevăzute de CCM la nivel de unitate".
In situația în care i-a încetat contractul individual de muncă potrivit dispozițiilor din Codul muncii, prin concediere individuală, înserarea în cuprinsul deciziei atacate a mențiunii privitoare la criteriile de stabilire a ordinii de priorități, specifice concedierilor colective, duce la concluzia că S.C. a procedat la o concediere colectivă a salariaților săi, inclusiv a sa, fără a respecta procedura concedierii colective stipulată în dispozițiile art. 68 - din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, nerespectarea acestei proceduri având drept consecință nulitatea absolută a concedierii dispuse.
În ce privește dispozițiile art. 65 alin.2 Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, potrivit cărora desființarea locului de munca trebuie sa aibă o cauză reala și serioasă, precizând că aceasta cerință nu a fost îndeplinită de intimată.
In drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art.76,78,80. 269 și următoarele din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, și art. 112 și urm. Cod procedură civilă.
Pârâta S.C. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea excepției de nulitate absolută invocată de reclamant, întrucât unitatea nu a efectuat concedieri colective și prin urmare nu pot fi aplicate dispozițiile art. 68-74 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii.
Pe fondul cauzei, a solicitat respingerea contestației și menținerea deciziilor nr. 224/08.10.2012 și nr. 228/09.10.2012, ca fiind temeinice și legale avându-se în vedere faptul că în conținutul deciziilor și al preavizului nu au fost invocate două societăți comerciale diferite, așa cum susține reclamantul, respectiv SC și SC, în realitate fiind vorba de una și aceeași societate comercială în conținutul documentelor folosindu-se prescurtarea SC încă de la înființarea societății.
Cu privire la faptul că deciziile atacate nu respectă elementele de conținut obligatoriu, a precizat că in decizie și în preaviz este invocat documentul denumit "Analiza diagnostic, economico-financiara", înregistrat în cadrul Societății sub nr. 3.552 / 02.10.2012, de unde rezultă o stare economică destul de precară a societății, iar acest document a fost prelucrat tuturor salariaților.
Motivul că s-a invocat în decizie "criteriul de stabilire ordine priorități"; deși acesta se trece doar în cazul concedierilor colective, nu este întemeiat întrucât în Contractul Colectiv de Muncă pe unitate înregistrat la ITM Gorj sub nr. 143/17.08.2012, este prevăzută o astfel de clauză
În legătură cu faptul că nu s-a făcut dovada notificării AJOFM Gorj, cu privire la măsura luată, a precizat că nu s-au efectuat concedieri colective, acest fapt rezultând din compararea statelor de funcții si a organigramelor de personal, atât cele dinainte cat si cele ulterioare acestor concedieri.
Referitor la faptul că în cadrul compartimentului in care a activat reclamantul a mai fost angajată o persoană, a precizat pârâta că angajarea s-a făcut la începutul lunii iunie 2012, deci anterior apariției documentului denumit "Analiza diagnostic", respectiv data de 02.10.2012, iar pe de altă parte, un consilier juridic este mult mai util la acest compartiment, având în vedere volumul mare de contracte procesat, precum si gestionarea mai eficienta a litigiilor rezultate.
Au fost anexate în copie Hotărârea nr. 54/29.11.2012 a Consiliului Local Rovinari privind aprobarea organigramei, statutului de funcții de personal al SC Apă Canal Salubritate SRL, începând cu data de 01.12.2012, organigrama, ștatul de funcțiuni, ștatul de personal la data 02.10.2012, adresa nr. 15457/20.08.2012 emisă de Inspectoratul Teritorial de Muncă Gorj, extras din "Tratat de Dreptul Muncii " autor. Profesor Universitar Doctor- Alexandru Tiefea, cererile formulată de reclamantul AD înregistrate sub nr. 2768 din 24.07.2012 și nr. 3388 din 12.10.2011, referat de necesitate întocmit de AD înregistrat sub nr. 3858 din 29.11.2011, înscrisul intitulat "Analiza diagnostic, economico-financiară".
În vederea soluționării cauzei, instanța a solicitat pârâtei să comunice numărul de salariați concediați în perioada octombrie - noiembrie 2012, motivul concedierilor, precum și numărul de salariați ai societății în luna octombrie 2012, răspunsul la relațiile solicitate fiind comunicate fiind comunicat cu adresa nr. 219/21.01.2013.
Analizând probatoriul administrat în cauză, Tribunalul constată că acțiunea reclamantului este neîntemeiată, pentru următoarele considerente:
Reclamantul AD a fost angajat în funcția de specialist resurse umane în cadrul Compartimentului Administrativ-Secretariat al SC.
Prin decizia nr. …, modificată prin decizia nr. … s-a dispus încetarea contractului individual de muncă al reclamantului după expirarea perioadei de preaviz, urmare a desființării postului ocupat de către reclamant din motive economice.
Reclamantul a contestat aceste decizii, invocând faptul că pârâta nu a respectat la concediere procedura prevăzută de art. 68-74 din Codul muncii, fapt ce atrage nulitatea absolută a deciziei de încetare a contractului individual de muncă.
La rândul său, pârâta s-a apărat susținând că dispozițiile la care reclamantul face referire reglementează concedierea colectivă, ori ea nu a procedat la concedieri colective, ci la concedieri individuale.
Tocmai pentru a clarifica aceste aspecte, instanța a solicitat relații cu privire la numărul total de salariați ai pârâtei anterior concedierii reclamantului, numărul de salariați concediați și motivul concedierilor efectuate.
Din adresa nr. …. (fila 109 din dosar), rezultă faptul că la începutul lunii octombrie 2012, societatea pârâtă avea un număr de 132 de salariați și a efectuat un număr de opt concedieri din motive economice. Potrivit art. 68 alin. 1 lit. b din Codul muncii, concedierea colectivă presupune concedierea a cel puțin 10% din salariați în situația în care angajatorul care disponibilizează are încadrați cel puțin 100 și cel mult 300 de salariați.
În cazul de față, pârâta nu a concediat 10% dintre salariații săi, astfel că nu poate fi vorba despre concediere colectivă. Ori, procedura prevăzută de art. 68-74 din Codul muncii reglementează concedierile colective și nu concedierile individuale, astfel că nu se poate vorbi despre nulitatea deciziei de concediere pentru faptul că nu ar fi fost urmată această procedură.
Nici faptul că în cuprinsul deciziei s-a folosit prescurtarea SC nu este un motiv care să atragă nulitatea deciziei de concediere, din actele aflate la dosar fiind evident că prescurtarea era uzitată și de către salariați, chiar reclamantul folosind-o în cereri sau referate (a se observa înscrisurile de la filele 44-46 din dosar).
Instanța reține că în urma analizei economico-financiară nr. 3552/2.10.2012, s-a decis reducerea cheltuielilor de personal ale societății pârâte cu până la 30%, urmare a dificultăților economice.
Prin Hotărârea nr. 54/29.11.2012 a Consiliului local a fost aprobată o nouă organigramă a societății pârâte, postul ocupat de reclamant, acela de specialist resurse umane în cadrul Compartimentului Administrativ-Secretariat fiind desființat. La dosar a fost depusă organigrama, din cuprinsul acesteia rezultând faptul că desființarea postului a fost una efectivă.
Este adevărat că în cadrul Compartimentului Administrativ-Secretariat se regăsește funcția de consilier juridic, însă angajarea s-a făcut înainte de luna octombrie 2012 și oricum posturile nu sunt similare. Angajatorul a decis cu privire la desființarea postului de specialist resurse umane, iar acest lucru a fost aprobat și prin Hotărârea nr. 54/29.11.2012 a Consiliului local ce nu a fost contestată. În consecință, instanța va respinge ca neîntemeiată contestația formulată de reclamant.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge contestația formulată de reclamantul AD, cu domiciliul în, în contradictoriu cu pârâta SC, cu sediul…..
Cu drept de recurs în 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 7.02.2013, la Tribunalul Gorj.
| ← Anulare act . Jurisprudență Contracte de muncă | Contestaţie decizie de pensionare. Jurisprudență Pensii → |
|---|
