Drepturi băneşti. Jurisprudență Salarizare
| Comentarii |
|
Tribunalul MEHEDINŢI Sentinţă civilă nr. 535 din data de 01.02.2013
Drepturi bănești
( Tribunalul Mehedinți - s.c. 535/01.02.2013)
Prin acțiunea înregistrată la data de 11.01.2013 pe rolul Tribunalului Mehedinți - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, reclamantul N.A a chemat în judecată pârâtul Liceul Tehnologic "Tudor Vladimirescu", solicitând ca prin hotărâre judecătorească să se dispună obligarea acestuia la plata premiului anual aferent anului 2010 (al 13-lea salariu) prevăzut de art.25 din Legea cadrul nr.330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, sumă care să fie reactualizată cu indicele de inflație până la data plății efective.
In fapt reclamantul a arătat că dreptul solicitat, respectiv premiul anual aferent anului 2010 a fost prevăzut de legislația în vigoare pentru anul 2010, fiind un drept câștigat care nu poate fi desființat retroactiv.
Prin art. 25 din Legea cadru nr. 330/2009 s-a prevăzut acordarea acestui drept, dispunându-se că pentru activitatea desfășurată, personalul beneficiază de un premiu anual egal cu media salariilor de bază sau indemnizațiilor de încadrare, după caz, realizat în anul pentru care se face premierea, plata premiului făcându-se începând cu luna ianuarie a anului următor perioadei pentru care acesta se acordă.
Reclamantul a susținut că, în determinarea punctului de aplicare a legilor în timp trebuie să se țină seama nu numai de prioritatea pe care o are legea nouă, față de cea veche, ci de siguranța raporturilor sociale care impune să nu fie desființate sau modificate drepturile care în momentul intrării în vigoare a legii noi erau deja concretizate în acte de voință sau de raporturi definitiv încheiate valabil după legea existentă la momentul încheierii.
A invocat și dispozițiile art.1 din Codul civil privind neretroactivitatea legii civile și dispozițiile art.15 al.2 din Constituție care prevede că legea dispune numai pentru viitor, apreciind că dreptul de a încasa premiul anual aferent anului 2010 era deja câștigat, deși plata acestuia era amânată pentru luna ianuarie 2011, iar legile care au abrogat posibilitatea acordării lui a intrat în vigoare ulterior perioadei prevăzută pentru acordare, respectiv Legea 330/2009 a fost abrogată prin Legea nr. 284/2010 care a intrat în vigoare la 31.12.2010.
De asemenea prin acțiune s-au invocat și disp. art. 20 din Constituție privind prioritatea reglementărilor internaționale referitoare la drepturile fundamentale ale omului și disp. art.17 din Declarația Universală a Drepturilor Omului arătând că judecătorul național are obligația să înlăture aplicarea unei reglementări naționale contrară dreptului Uniunii.
In drept, acțiunea a fost întemeiată pe disp. ar. 25 din Legea nr. 330/2009, art.1 Cod civil, art.15, 20, 41, 44, 124, 125 din Constituție, art.1 din Primul Protocol Adițional la Convenția Europeană, Directiva Consiliului nr. 2000/78/CE de creare a unui cadru general în favoarea egalității de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă, Legea nr. 47/1992.
In susținerea acțiunii, reclamantul a depus în copie: cartea de identitate și adeverința nr. 53/10.01.2013 emisă de pârât din care rezultă că nu a beneficiat de premiul anual aferent anului 2010.
Pârâtul Liceul Tehnologic "Tudor Vladimirescu" Șimian a fost legal citat și i s-a comunicat în copie acțiunea, însă, nu s-a prezentat în instanță și nici nu a formulat întâmpinare.
Analizând acțiunea în raport de dispozițiile legale incidente în materie, Tribunalul constată și reține următoarele:
Reclamantul N.A este personal didactic și își desfășoară activitatea în cadrul pârâtului Liceul Tehnologic "Tudor Vladimirescu"; Șimian (conform adeverinței nr. 53/10.01.2013 emisă de pârât).
Prin acțiunea dedusă judecății reclamantul solicită să fie obligat pârâtul la plata actualizată a premiului anual aferent anului 2010 prevăzut de art.25 din Legea - cadru nr. 330/2009.
Potrivit art.25 din Legea nr. 330/2009 - în prezent abrogată prin Legea nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice - pentru activitatea desfășurată, personalul beneficiază de un premiu anual egal cu media salariilor de bază sau indemnizațiilor de încadrare, după caz, realizate în anul pentru care se face premierea, iar plata premiului se va face începând cu luna ianuarie a anului următor perioadei pentru care se acordă premiul.
Conform însă art.8 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, sumele corespunzătoare premiului anual pentru anul 2010 nu se mai acordă începând cu luna ianuarie 2011, acestea urmând a fi avute în vedere la stabilirea majorărilor salariale ce se acordă în anul 2011 personalului din sectorul bugetar potrivit prevederilor prezentei legi.
Prin urmare, beneficiul premiului anual pe anul 2010 este astfel recunoscut, modificată fiind în concret doar modalitatea de acordare, respectiv eșalonat și succesiv.
Pe de altă parte, cu privire la natura premiilor în bani acordate angajaților, conform legii, prin Decizia Curții Constituționale nr. 1615/20.12.2011, s-a constatat că sporurile, premiile și alte stimulente acordate demnitarilor sau altor salariați prin acte normative reprezintă drepturi salariale suplimentare, iar nu drepturi fundamentale și că legiuitorul este în drept să le diferențieze, modifice, suspende sau anuleze.
In acest sens, nu poate fi reținută nici susținerea reclamantului potrivit căreia neplata premiului anual a condus la nașterea unui drept de creanță, ce reprezintă un "bun"; în sensul art.1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Astfel, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a arătat în Hotărârea din 8 mai 2005, pronunțată în cauza Kechko împotriva Ucrainei, că ține de marja de apreciere a statului în acordarea beneficiilor plătite din fonduri publice angajaților săi.
Având în vedere cele expuse, nu se poate reține nici încălcarea principiului neretroactivității legii civile, căci dispozițiile art.8 din Legea nr. 285/2010, prin conținutul lor normativ, nu vizează efectele juridice stinse ale unui raport juridic născut sub imperiul legii vechi, pentru a fi posibilă constatarea încălcării principiului neretroactivității legii.
Mai mult decât atât, sesizată cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art.8 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, Curtea Constituțională prin Decizia nr. 115/09.02.2012, a respins ca neîntemeiată această excepție.
Față de considerentele susmenționate, găsind neîntemeiată acțiunea formulată de reclamant, instanța o va respinge ca atare.
| ← Decizie de concediere. Jurisprudență Desfacerea contractului... | Acordarea grupei de muncă. Jurisprudență Raporturi de muncă → |
|---|
