Decizia civilă nr. 1761/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie
Dosar nr. (...)
D. CIVILĂ NR. 1761/R/2011
Ședința publică din data de 18 mai 2011
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: S.-C. B.
JUDECĂTORI: I.-R. M.
G.-L. T.
GREFIER: G. C.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta D. L. G. împotriva sentinței civile nr. 6284 din 6 decembrie 2010, pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosar nr. (...), privind și pe pârâta intimată C. J. de P. S., având ca obiect contestație decizie de concediere.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat pârâtei intimate și este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 9 mai
2011, prin serviciul de registratură al instanței, s-a depus la dosarul cauzei întâmpinare din partea pârâtei intimate, prin care solicită respingerea recursului ca nelegal și netemeinic.
Constatând că întâmpinarea a fost depusă în termenul procedural, Curtea apreciază că nu se impune comunicarea acesteia cu reclamanta recurentă.
Având în vedere că prin cererea de recurs și prin întâmpinare s-a solicitat judecarea în lipsă, constatând că la dosar există suficiente probe pentru soluționarea recursului, cauza rămâne în pronunțare.
C U R T E A
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr. (...) pe rolul T. S., contestatoarea D. L.
G. a solicitat instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea deciziei de concediere nr. 138/(...), emisă de intimata C. J. de P. S., să dispună reîncadrarea sa în muncă și obligarea la plata drepturilor salariale cuvenite de la data concedierii și până la data reîncadrării.
În motivarea acțiunii contestatoarea a arătat faptul că desființarea postului în care a fost încadrată este nereală și nu este obiectivă, deoarece prin reducerea a 4 posturi din 8 la S. de E. M. activitatea acestuia nu se mai poate desfășura în condiții optime.
De asemenea, contestatoarea arată că a avut încheiat cu intimata un contract individual pe durată nedeterminată și nu pe durată determinată, cum greșit s-a reținut.
Contestatoarea consideră că măsura concedierii ei este abuzivă și datorită faptului că în cadrul altor servicii din cadrul intimatei nu au fost făcute reduceri de personal efective, ci doar s-a procedat la mutarea personalului pe alte posturi.
Prin întâmpinarea depusă intimata a solicitat respingerea contestației, arătând că în urma măsurilor de reorganizare a M. și C. conform O.U.G. nr.
6. și H.G. nr. 6. prin reducerea posturilor din instituțiile publice aflate în subordinea acestora, au fost reduse și în cadrul intimatei un număr de 13 posturi, printre care și postul contestatoarei. Procedura de restructurare a fost stabilită prin O. nr. 614 din (...) pentru aprobarea Procedurii de restructurare și reorganizare la nivelul M., F. și P. S.
Se mai arată faptul că, contestatoarea a ocupat postul de Șef S. E. M. cumulând pensia obținută prin D. nr. 1. din (...) cu salariul.
Începând de la data pensionării contestatoarei, postul a devenit vacant, dar acesteia i s-a permis să-și continue activitatea până la data de (...), când a fost concediată în temeiul art. 65 C. muncii, ca urmare a desființării postului său din structura C. J. de P. S.
Se invocă și prevederile art. 56 lit. d din Codul muncii și ale art. 41 alin. 5 din L. nr. 19/2000, conform cărora contractul individual de muncă încetează de drept la data la care sunt îndeplinite condițiile de pensionare, dar pensionarul poate să-și continue activitatea cu acordul angajatorului.
Contestatoarea a depus răspuns la întâmpinare prin care a arătat că pensionarea sa s-a făcut forțat fără respectarea legii speciale, respectiv L. nr.
9. cum a fost modificată de L. nr. 2..
Prin sentința civilă nr. 6284/(...), pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosar nr. (...), s-a respins ca nefondată acțiunea formulată de contestatoarea D. L. G., în contradictoriu cu intimata C. J. de P. S., având ca obiect anularea deciziei de încetare a contractului de muncă nr. 138/(...), reîncadrarea în muncă și obligarea la plata drepturilor salariale.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut că reclamanta a fost încadrată cu contract individual de muncă la C. de E. Z., aflat în subordinea C.J.P. S., începând cu data de (...). Ulterior, în data de
(...) aceasta a fost promovată în funcția de Șef S. E. M..
La data de (...), intimata a emis decizia nr. 138 prin care contestatoarea era concediată începând cu data de (...), în temeiul art. 58 coroborat cu art. 65 din Codul muncii.
Această concediere a intervenit ca urmare a reorganizării unității conform O.U.G. nr. 6. și a O.ui 681 din (...) al Președintelui C.
Instanța a mai reținut că în cazul concedierii în temeiul art. 65 Codul muncii selectarea personalului disponibilizat este atributul exclusiv al angajatorului. După cum reiese din statul de funcții depus la dosar în cadrul intimatei a avut loc o restructurare efectivă, iar postul contestatoarei a fost desființat. Având în vedere și faptul că contestatoarea este pensionară, cumulând pensia cu salariul în mod legal intimata a procedat la concedierea sa.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta D. L. G., arătând în motivarea recursului că la emiterea deciziei de concediere nu au fostrespectate dispozițiile legale privind concederea colectivă.
Recurenta a invocat prevederile art. 68 lit. a și 69 lit. a și b din Codul muncii, arătând că obligațiile angajatorului în cadrul procedurii concedierii colective trebuie respectate în totalitatea lor, nerespectarea uneia sau mai multora dintre acestea având ca efect nulitatea absolută a măsurilor subsecvente, respectiv a deciziilor de concediere.
De asemenea, angajatorul are obligația să comunice o copie a notificării prevăzute de art. 69 alin. 2 inspectoratului teritorial de muncă și agenției teritoriale de ocupare a forței de muncă, la aceeași dată la care a comunicat-o sindicatului sau, după caz, reprezentanților salariaților.
Agenția teritorială de ocupare a forței de muncă trebuie să caute soluții la problemele ridicate de concedierile colective preconizate și să le comunice în timp util angajatorului și sindicatului sau, după caz, reprezentanților salariaților.
Arată recurenta că decizia de concediere a sa nu menționează nimic despre aducerea la îndeplinire a acestor obligații legale.
Recurenta a mai invocat faptul că art. 62 alin. 2 și 268 alin. 2 lit e și f din codul muncii prevăd, sub sancțiunea nulității, că decizia de concediere trebuie să cuprindă, printre altele, precizări cu privire la termenul în care poate fi contestată și instanța judecătorească competentă să soluționeze contestația, însă în decizia nr. 138/(...) emisă de C. J. de P. S. nu este menționată instanța competentă să soluționeze contestația.
Susține recurenta că sunt incidente astfel dispozițiile art. 76 din codul muncii potrivit cărora concedierea dispusă cu nerespectarea procedurii prevăzute de lege este lovită de nulitate absolută.
Prin întâmpinarea formulată (f. 7-8), intimata pârâtă C. J. de P. S. a solicitat respingerea recursului ca netemeinic și nelegal, învederând aceleași aspecte ca și în întâmpinarea depusă la instanța de fond.
Examinând cauza prin prisma motivelor de recurs invocate și a dispozițiilor legale incidente Curtea constată că recursul este nefondat, avândîn vedere următoarele considerente:
Astfel cum rezultă din decizia nr. 138/(...) emisă de C. J. de P. S. recurenta-reclamantă a fost concediată în baza prevederilor art. 65 din codul muncii, ca urmare a măsurilor de reorganizare a angajatorului C. J. de P. S., prevăzute de OUG nr. 6. și HG nr. 6..
Din statul de funcții al C. J. de P. S. valabil pentru anul 2010 (depus la filele 40-43 dosar fond) rezultă că începând cu data de (...) postul de șef serviciu expertiză medicală ocupat de contestatoare nu mai există în noua structură a pârâtei, desființarea postului fiind astfel efectivă.
Astfel cum a reținut și instanța de fond, legiuitorul a lăsat la latitudinea angajatorului să facă selecția posturilor ce urmează a fi desființate și deci a personalului ce va fi disponibilizat. Curtea constată astfel că, în raport de motivele invocate de reclamantă prin cererea introductivă de instanță, în mod corect a apreciat instanța de fond că decizia contestată a fost legal emisă.
Curtea nu poate reține incidența în cauză a dispozițiilor legale privind procedura concedierii colective având în vedere că din probele administrate în cauză nu rezultă că la nivelul pârâtei a avut loc o concediere colectivă în sensul prevederilor art. 68 din codul muncii.
Astfel, din statul de funcții depus la fila 42 dosar fond rezultă că, în ceea ce privește personalul contractual, din structura pârâtei au fost reduse un număr de 3 posturi.
Ori, față de prevederile art. 68 alin. 1 lit. a din codul muncii, se constată că la nivelul unității angajatoare nu a existat o disponibilizare a unui număr de salariați care să determine calificarea concedierii ca fiind o concediere colectivă.
Curtea apreciază ca fiind nefondat și motivul de recurs invocat de recurentă vizând nulitatea deciziei de concediere în raport de faptul că îndecizia contestată nu a fost indicată instanța competentă să soluționeze contestația.
Într-adevăr, în conformitate cu prevederile art. 62 alin. 2 din Codul muncii, lipsa indicării instanței judecătorești la care poate fi contestată decizia de concediere atrage, în principiu, nulitatea absolută a deciziei de concediere. Î., în situația în care salariatul contestă decizia respectivă la instanța legal competentă, cum este cazul în speță, Curtea consideră că nu se poate reține nulitatea deciziei de concediere, întrucât salariatul nu a fost prejudiciat în nici un mod prin neindicarea în decizie a instanței competente să soluționeze contestația, iar invocarea în aceste condiții a acestui motiv de nulitate apare ca o exercitare abuzivă a dreptului salariatului de a solicita anularea deciziei.
Pentru aceste considerente, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. 1 cod procedură civilă, Curtea va respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta D. L. G.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta D. L. G. împotriva sentinței civile nr. 6284 din (...) a T. S., pronunțată în dosar nr.
(...), pe care o menține.
D. este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 18 mai 2011.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI S .-C. B. I.-R. M. G.-L. T.
GREFIER G . C.
Red.GLT/dact.MS/2 ex./(...) Jud.fond: A.R.P.
| ← Decizia civilă nr. 4298/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... | Decizia civilă nr. 2970/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... → |
|---|
