Decizia nr. 540/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. (...)
D. CIVILĂ NR. 540/R/2012
Ședința publică din data de 8 februarie 2012
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: S.-C. B.
JUDECĂTORI: I.-R. M.
C. M.
GREFIER: G. C.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâtul M. E., C., T. ȘI S. împotriva sentinței civile nr. 4939 din 7 noiembrie 2011, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr. (...), privind și pe reclamanta intimată C. M. și pe pârâta intimată B. C. U. „. B. C.-N., având ca obiect calcul drepturi salariale.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reprezentanta reclamantei intimate, av. G. P., lipsă fiind părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat părților și este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care
Reprezentanta reclamantei intimate depune la dosar împuternicire avocațială și arată că nu are alte cereri de formulat.
Nefiind alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentanta reclamantei intimate solicită respingerea recursului ca nefondat, menținerea ca legală și temeinică a hotărârii instanței de fond, fără cheltuieli de judecată.
Cauza fiind în stare de judecată rămâne în pronunțare.
C U R T E A
Prin Sentința civilă nr. 4939 din 7 noiembrie 2011 a T.ui C., pronunțată în dosarul nr. (...), a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului M. E., C., T. ȘI S.
A fost admisă acțiunea formulată de reclamanta C. M. în contradictoriu cu pârâții B. C. U. „. B. C.-N. și M. E., C., T. ȘI S. B. și s-a anulat actul adițional nr.
1/2011 la contractul individual de muncă al reclamantei.
A fost obligată pârâta de rândul l la reîncadrarea reclamantei începând cu data de (...) conform dispozițiilor L. nr. 285/2010, respectiv majorarea salariului cu 15% față de cuantumul brut al salariului din luna octombrie 2010.
A fost obligată pârâta de rândul l să plătească reclamantei diferențele de drepturi salariale neacordate rezultate din neaplicarea dispozițiilor art. 1, alin. 1 și 5 din L. nr. 285/2010 pe perioada cuprinsă între (...) și până la reîncadrarea conform legii, actualizată în raport de rata inflației.
A fost obligată pârâta de rândul l să efectueze mențiunile corespunzătoare în evidențele salariale ale reclamantei.
A fost obligat pârâtul de rândul 2 să aloce fondurile necesare plății drepturilor salariale solicitate. Fără cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Analizând cu precădere, în temeiul art. 137 Cod procera civila, excepția invocata de paratul M. E., C., T. și S. instanța a respins-o pentru următoarele considerente:
Potrivit prevederilor art. 18 lit. a din L. bibliotecilor nr. 334/2002:"Din categoria bibliotecilor universitare fac parte :bibliotecile centrale universitare, care sunt biblioteci de drept public, de importanță națională, cu personalitate juridică,subordonate M.ui E. și C., finanțate de către acesta;
Potrivit prevederilor art. 6 din L. nr. 500/2001: " Legile bugetare anuale pot fi modificate în cursul exercițiului bugetar prin legi de rectificare, elaborate cel mai târziu pana la data de 30 noiembrie. Legilor de rectificare li se vor aplica aceleașiproceduri ca și legilor bugetare anuale inițiale, cu excepția termenelor din calendarul bugetar."; Iar potrivit art. 34 alin 1 din același act normative:";Ordonatorii principali de credite au obligația ca pana la data de 15 iulie a fiecărui an sa depună la Ministerul Finanțelor Publice propunerile pentru proiectul de buget și anexele la acesta, pentru anul bugetar următor, cu încadrarea în limitele de cheltuieli, și estimările pentru următorii 3 ani, comunicate potrivit art. 33, însoțite de documentații și fundamentări detaliate.";
Raportat la dispozițiile legale mai sus citate rezulta ca ordonatorul principal de credite este abilitat a întocmi și proiectele pentru rectificarea bugetara, în speța de fata M. E., C., T. și S. Or, în situația recunoașterii drepturilor reclamate este necesar a se asigura caracterul efectiv al hotărârii pronunțate în sensul asigurării efectuării demersurilor necesare pentru includerea în bugetul M.ui a sumelor necesare achitării acestor drepturi.
Analizând probele administrate, instanța a reținut următoarele:
Reclamanta este angajata pârâtei B. C. U. ";. B. din C.-N., pe postul de bibliotecar cu studii superioare iar prin actul adițional nr. 1/2011 la contractul său individual de muncă (f.6), s-a stabilit reîncadrarea sa conform L. nr.
284/2010, a L. nr. 285/2010, a Ordinului nr. 42/2011 și a adresei MECTS nr.
169/2011, începând cu data de (...), stabilindu-se un salariu brut de 1983 lei, inferior salariului din luna octombrie 2010 în cuantum de 3033 lei(f26).
Or, potrivit dispozițiilor art. 1 al. 1 din L. nr. 285/2010, „Începând cu 1 ianuarie 2011, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcției de bază/salariilor funcției de bază/indemnizațiilor de încadrare, astfel cum au fost acordate personalului plătit din fonduri publice pentru luna octombrie 2010, se majorează cu 15%."; Așadar, potrivit acestor dispoziții legale, începând cu data de (...) salariul brut din luna octombrie 2010 trebuia majorat cu 15%, neputând fi inferior acestuia.
În mod nelegal angajatorul, calculând salariul cuvenit începând cu data de
(...), nu s-a raportat la salariul din luna octombrie 2010, ci l-a diminuat, scăzând compensațiile tranzitorii care intrau în componența acestuia.
Instanța a constatat că pârâta a calculat salariul cuvenit reclamantului de la data de (...) cu încălcarea art. 1 din L. nr. 285/2010, astfel că se impune, potrivit art. 40 din Codul muncii, a proceda la reîncadrarea reclamantei și la despăgubirea acesteia pentru paguba produsă prin neplata în întregime a drepturilor sale salariale prevăzute de lege, sume actualizate cu rata inflației, urmând a proceda la efectuarea mențiunilor corespunzătoare în evidențele salariale.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâtul M. E., C., T. și S. B.solicitând modificarea sentinței atacate, în sensul admiterii excepției lipsei calității procesuale pasive, astfel cum a fost formulată, iar pe fondul cauzei respingerea acțiunii.
În motivarea recursului pârâtul a arătat că instanța de fond a ignorat cadrul legislativ în vigoare și anume L. nr. 6. privind încadrarea și salarizarea în anul 2011 a personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ, lege care a fost obiectul controlului constituțional, iar prin D. nr. 5. Curtea Constituțională a constatat că obiecția de neconstituționalitate referitoare la dispozițiile legii privind încadrarea și salarizarea în anul 2011 a personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ este neîntemeiată, caz în care legea este constituțională.
Pârâtul arată instanței faptul că la art. 1 din L. nr. 6. „Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi și până la 31 decembrie 2011, personalul didactic și didactic auxiliar din învățământ beneficiază de drepturile de natură salarială stabilite în conformitate cu anexele la prezenta lege, prin urmare, aceasta este temeiul legal pentru plata salariilor, iar orice încălcare a respectivului cadru legal, atrage răspunderea celor vinovați, conform prevederilor art.5 din L. nr.6..
În această ordine de idei, conform prevederilor legale în vigoare, modul de calcul al salariilor este prezentat în macheta din anexele 1 și 2 la lege, iar angajatorii au obligația să stabilească salariile de bază, sporurile și alte drepturi salariale, cu încadrarea în sumele aprobate cu această destinație în bugetul propriu.
Totodată se arată de către recurent că în mod eronat instanța de fond a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a M. E., C., T. și S.
O parte poate fi menținută în proces în situația în care există raporturi juridice care să conducă la obligarea acesteia pentru a îndeplini obiectul dedus judecății.
Prin definiție raporturile juridice de muncă au caracter intuituu personae, presupun existența numai a două părți contractante, spre deosebire de raporturile juridice civile și cele comerciale.
Calitatea de angajator, așa cum este definită această noțiune la art.10 și art.14 din L. nr. 53/2003 - Codul Muncii, o are numai conducătorul bibliotecii.
Potrivit prevederilor L. nr. 9. privind organizarea și funcționarea Guvernului României și a ministerelor, cu modificările și completările ulterioare, M. E., C., T. și S. are calitate de organ de specialitate al administrației publice centrale cu funcții publice specifice care implică exercițiul autorității de stat și funcții de conducere, îndrumare și control.
În nici un caz M. nu are calitate de angajator față de reclamantă întrucât nu poate, conform principiului specialității capacității de folosință, încheia contracte individuale de muncă cu personalul care lucrează în cadrul bibliotecilor centrale universitare, nu are competența de a recalcula salarii și implicit nici de a plăti salarii.
Activitatea bibliotecilor centrale universitare este reglementată de prevederile L. învățământului nr. 8., republicată, cu modificările și completări le ulterioare (în vigoare la momentul întocmirii actului adițional nr. 1/2011 la contractul de muncă), art. 137, care stipulează că în sistemul de învățământ funcționează, ca parte integrantă, o rețea de biblioteci specializate: biblioteci centrale universitare și biblioteci pedagogice, ca instituții cu personalitate juridică.
Potrivit L. bibliotecilor nr. 334/2002, republicată, cu modificările și completările ulterioare, art. 17, 18, 19, bibliotecile universitare sunt biblioteci de drept public sau de drept privat, care au ca utilizatori principali studenții, cadrele didactice și cercetătorii din instituțiile de învățământ superior. Din această categorie fac parte și bibliotecile centrale universitare, care sunt biblioteci de drept public, de importanță națională, cu personalitate juridică. Bibliotecile centrale universitare sunt parte integrantă a sistemului național de învățământ șiparticipă la procesul de instruire, formare și educație, precum și la activitatea de cercetare din instituțiile de învățământ superior; acestea pot avea și departamente proprii de cercetare științifică.
Potrivit art. 45 alin. 1 și 46 din același act normativ „Angajarea personalului de specialitate din bibliotecile finanțate din fonduri publice, cu personalitate juridică, se realizează prin concurs organizat de conducerea bibliotecii. potrivit legii";, iar „angajarea personalului administrativ și de întreținere stabilit prin organigrama bibliotecii se realizează în conformitate cu prevederile legale";.
În conformitate cu prevederile art. 20 alin. 4 din L. nr. 500/2002 privind finanțele publice: „conducătorii instituțiilor publice cu personalitate juridică din subordinea ordonatorilor principali de credite sunt ordonatori secundari sau terțiari de credite, după caz";.
Deci, în speța dedusă judecății, calitatea de ordonator de credite îi aparține directorului Bibliotecii Centrale Universitare „. B. din C.-N. și nu ministrului.
Totodată, potrivit art. 68 din L. nr. 334/2002 „Bibliotecile de drept public dispun de autonomie administrativă și profesională în raport cu autoritatea finanțatoare";.
Faptul că MECTS are atribuții în procedura de finanțare a învățământului nu atrage după sine nașterea unor raporturi juridice de muncă între noi și reclamant. S. să se observe că MECTS, ca organ al administrației publice centrale cu rol în elaborarea și coordonarea politicilor naționale în domeniul educației, nu face altceva decât să aprobe criterii, standarde, costuri medii anuale orientative. Deci, obligațiile acestuia sunt generale, pentru tot sistemul de învățământ.
În drept a invocat prevederile art.299 , art.304 pct.9 și art.3041 din Codul de procedură civilă, L. învățământului nr. 8., republicată, cu modificările și completările ulterioare (în vigoare la momentul încheierii actului adițional la contractul de muncă), L. 334/2002 republicată, cu modificările și completările ulterioare, L. nr. 284/2010, L. nr. 285/2010.
Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor legale incidente, Curtea reține că recursul este nefondat, având în vedere considerentele ce vor fi expuse în continuare:
Prin motivele de recurs invocate de pârât, acesta a înțeles în esență să critice hotărârea instanței de fond doar prin prisma modului în care instanța de fond a soluționat excepția lipsei calității procesuale pasive.
Prin dispozițiile art. 18 lit. a din L. bibliotecilor nr. 334/2002, republicată, legiuitorul a statuat că "Din categoria bibliotecilor universitare fac parte: a) bibliotecile centrale universitare, care sunt biblioteci de drept public, de importanță națională, cu personalitate juridică, subordonate M.ui E. și C., finanțate de către acesta (…)";.
Din această categorie face parte și pârâta B. C. U. „. B. din C.-N. a cărei salariat în funcția de bibliotecar este reclamanta.
Pornind de la prevederile legale arătate, Curtea constată că pârâtul M. E., C., T. și S. este autoritatea finanțatoare pentru pârâta B. C. U. „. B. aflată în subordine, inclusiv în ceea ce privește cheltuielile de personal.
Este adevărat că între reclamantă în calitate de salariat și pârâtul M. E., C., T. și S. nu există raporturi de muncă, reclamanta nefiind angajata acestui pârât, însă Curtea constată că prin cererea de chemare în judecată nu s-a susținut existența unor raporturi directe între reclamantă și pârâtul recurent izvorâte în baza vreunui contract individual de muncă. De asemenea, se reține că prin acțiune nu s-a solicitat nici obligarea pârâtului recurent la plata unor sume de bani direct către reclamantă.
În realitate, din modul de formulare a cererii introductive reiese că pârâtul M. E., C., T. și S. a fost chemat în judecată tocmai în virtutea atribuțiilor legale cuprinse în art. 18 lit. a din L. nr. 334/2002, întrucât s-a solicitat obligarea acestuia la alocarea către pârâta B. C. U. L. B. a fondurilor necesare efectuării plății drepturilor restante, pretenții ce au fost întemeiate tocmai pe calitate pârâtului recurent de autoritate finanțatoare, aspect care este de natură să conducă la concluzia că acest minister are calitate procesuală pasivă.
Astfel, nu se poate reține că recurentul nu are calitate procesuală pasivă în cererea reclamantei de obligare la alocarea sumelor de bani necesare plății drepturilor salariale solicitate prin acțiune, motiv pentru care se constată că soluția primei instanțe de respingere a excepției lipsei calității procesuale pasive a fost cea corectă.
Susținerile din cererea de recurs cu privire la modul de organizare și funcționare a ministerelor întemeiate pe dispozițiile L. nr. 9. sau cu privire la organizarea și clasificarea bibliotecilor întemeiate pe prevederile L. nr. 8., precum și cele ce privesc condițiile de angajare a bibliotecarilor sunt nerelevante, deoarece dispozițiile legale invocate de pârâtul recurent nu înlătură calitatea sa de finanțator pentru bibliotecile centrale universitare.
De altfel, însăși recurentul și-a exprimat poziția procesuală prin memoriul de recurs prin care a subliniat că „întrucât gestionarea fondurilor alocate de la bugetul de stat se realizează conform autonomiei administrative, iar MECTS a asigurat plata tuturor drepturilor bănești, biblioteca centrală universitară având sarcina să repartizeze, să gestioneze sumele alocate din bugetul de stat cu această destinație";. Or, prin exprimarea acestei poziții recurentul își recunoaște calitatea de ordonator principal de credite și implicit calitatea procesuală pasivă în cauză.
Prin urmare, motivul de recurs prin care recurentul critică soluția de respingere a excepției lipsei calității procesuale pasive, este nefondat.
Curtea apreciază, de asemenea, ca fiind nefondate și criticile formulate de către recurent prin prisma aplicării dispozițiilor L. nr. 6.. În acest sens, apreciază că potrivit principiului tempus regit actum, la analizarea legalității unui act juridic instanța de judecată este ținută să se raporteze la normele legale în vigoare la data la care acesta a fost emis și a produs efecte. Or, actul adițional contestat în cauză a fost emis în baza L. nr. 284/2010 și a L. nr. 285/2010, anterior intrării în vigoare a L. nr. 6..
Este adevărat că prima instanță a admis acțiunea și a dispus obligarea pârâtei B. C. U. să plătească reclamantei diferențele de drepturi salariale neacordate, rezultate din neaplicarea dispozițiilor art. 1, alin. 1 și 5 din L. nr.
285/2010 pe perioada cuprinsă între (...) și până la reîncadrarea conform legii, actualizată în raport de rata inflației, însă această dispoziție a instanței nu trebuie interpretată ca având caracter perpetuu, ci aceasta este limitată în timp până la intervenția unor noi modificări legislative.
Așa fiind, având în vedere considerentele expuse, nefiind incident nici unul din motivele de recurs prevăzute de art. 304 c.pr.civ., în temeiul art. 312 alin.1 c.pr.civ., Curtea va respinge ca nefondat recursul declarat, urmând a fi menținută ca legală și temeinică hotărârea atacată.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE L.
D E C I D E
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul M. E., C., T. ȘI S. împotriva Sentinței civile nr. 4939 din 7 noiembrie 2011 a T.ui C., pronunțată în dosarul nr. (...), pe care o menține.
D. este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 8 februarie 2012.
PREȘEDINTE JUDECATORI
S.-C. B. I.-R. M. C. M.
GREFIER
G. C.
Red.I.R.M/Dact.S.M
2 ex./(...)
Jud. fond: M.-F. B.
| ← Decizia nr. 18/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă | Decizia nr. 1747/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă → |
|---|
