Decizia civilă nr. 122/2013. Salarii și drepturi bănești. Litigiu de muncă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ Nr. 122/R/2013
Ședința publică din data de 15 IANUARIE 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: I. T. JUDECĂTOR: D. C. G. JUDECĂTOR: G. -L. T. GREFIER: N. N.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta S. | N. | DE T. | |
F. | DE M. "C. M. "; SA, respectiv pârâta S. "C. M. | "; SA - S. | DE M. |
T. împotriva sentinței civile nr. 7296 din 25 iunie 2012 pronunțate de Tribunalul Cluj în dosar nr._, privind și pe intimata reclamantă K. M.
, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților de la dezbateri.
Procedura este legal îndeplinită.
Recursul este declarat și motivat în termen legal, a fost comunicat intimatei și este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei după care se constată că recurentele prin scriptul înregistrat la dosar la data de 28 decembrie 2012 au solicitat judecata cauzei în lipsă
Instanța apreciază că prezenta cauză se află în stare de judecată și o reține în pronunțare în baza actelor aflate la dosar.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 7296 din 25 iunie 2012 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr._
s-a respins excepția prescripției extinctive a dreptului material la acțiune invocată de pârâta S. N. DE T. F. DE M.
"C. M. "; SA, ca neîntemeiată.
S-a admis în parte acțiunea formulată de reclamanta K. M. în contradictoriu cu pârâtele S. N. DE T. F. DE M. "C. M. "; SA și S. N. DE T. F. DE M. "C. M. "; SA - S. C. M. C. și
în consecință:
Parații au fost obligați să plătească reclamantei drepturile salariale restante constând în:
ajutorul material cu ocazia sărbătorilor de Paști și Crăciun, pentru anul 2008, la nivelul clasei I de salarizare,
premiul anual de Ziua F. ilor, pentru anul 2008, la nivelul clasei I de salarizare,
salariul suplimentar, pentru anii 2008 și 2009, echivalent cu salariul de bază de încadrare din luna decembrie a anului respectiv, sume actualizate în funcție de coeficientul de inflație la data efectivă a plății.
S-au respins ca nefondate pretențiile reclamantei având ca obiect ajutorul material cu ocazia sărbătorilor de Paști și Crăciun pentru anii 2009 și 2010,
premiul anual de Ziua F. ilor pentru anii 2009 și 2010 și salariul suplimentar pentru anul 2010.
S-a luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut în ceea ceprivește excepția prescripției dreptului material la acțiune, că potrivit art. 268 alin. 1 lit. c din Legea nr. 53/2003 privind codul muncii, cererea în vederea soluționării unui conflict de muncă având ca obiect plata unor drepturi salariale neacordate se poate formula în termen de 3 ani de la data nașterii dreptului material la acțiune. În conformitate cu prevederile art. 229 din Legea nr. 53/2003 privind codul muncii, prin contractul colectiv de muncă se stabilesc clauze privind condițiile de muncă, salarizarea, precum și alte drepturi și obligații ce decurg din raporturile
de muncă.
Prin urmare, în situația în care contractul colectiv de muncă cuprinde dispoziții referitoare la salarizare, termenul de prescripție în care se poate solicita acordarea acestor drepturi de către angajat nu poate fi decât cel de 3 ani reglementat de art. 268 alin. 1 lit. c din Legea nr. 53/2003.
Instanța a constatat că nu pot fi primite apărările pârâtei în susținerea excepției prescripției invocate, în sensul aplicabilității tuturor clauzelor contractului colectiv de muncă a termenului de prescripție de 6 luni prevăzut de art. 268 alin. 1 lit. e din același act normativ, întrucât ar lipsi de obiect dispoziții relative la toate drepturile la acțiune pentru care art. 283 alin. 1 lit. a-d din Codul muncii a reglementat termene speciale distincte de prescripție, în condițiile în care nerespectarea oricăruia dintre drepturile menționate anterior constituie o neexecutare a contractului colectiv de muncă.
Pentru aceste considerente, instanța a respins excepția prescripției dreptului material la acțiune invocată de pârâtă, ca neîntemeiată.
Pe fondul cauzei
, instanța a reținut că, în fapt, reclamanta a avut în anii 2008-2010 calitatea de angajată a pârâtei S. N. de T. F. de M.
C. M. S.A București S. T. .
Potrivit dispozițiilor art. 30 din Contractul colectiv de muncă la nivel de grup de unități din transportul feroviar pe anii 2006 - 2008 (f. 4, 7), salariații unităților feroviare beneficiază, pentru munca ireproșabilă desfășurată în decursul unui an calendaristic, după expirarea acestuia, de un salariu suplimentar echivalent cu salariul de bază de încadrare din luna decembrie a anului respectiv.
Totodată, în conformitate cu prevederile art. 71 din același contract colectiv, aceiași salariați beneficiază, cu ocazia sărbătorilor de Paște și de Crăciun, de un ajutor material stabilit cel puțin la nivelul clasei 1 de salarizare, iar de Ziua F. ului de o premiere al cărei cuantum este stabilit de Consiliul de Administrație, la nivelul clasei 1 de salarizare.
Aceste prevederi au fost preluate și în Contractul colectiv de muncă la nivel de grup de unități din transportul feroviar pe anii 2009 - 2010, cu mențiunea expresă că drepturile referitoare la ajutoarele materiale acordate cu ocazia sărbătorilor de Paște, Crăciun și Ziua F. ului se acordă începând cu_ (f. 5-6)
Prin actul adițional nr. 2584/_ (f. 8-9), părțile semnatare ale contractului colectiv de muncă pe anul 2009/2010 al C. M. SA au convenit că salariul suplimentar și ajutoarele materiale acordate cu ocazia sărbătorilor de Paște, Crăciun și Ziua F. ului nu se acordă pentru anul 2010.
Ori, în raport de prevederile acestor contracte colective de muncă și ale actului adițional, instanța a constatat că acțiunea reclamantei este întemeiată în parte, reclamanta fiind îndreptățită să primească ajutorul material cu ocazia
sărbătorilor de Paști și Crăciun, pentru anul 2008, la nivelul clasei I de salarizare, premiul anual de Ziua F. ilor, pentru anul 2008, la nivelul clasei I de salarizare și salariul suplimentar, pentru anii 2008 și 2009.
Astfel, instanța a reținut că în cauză pârâtele nu și-au îndeplinit obligațiile asumate prin contractele colective de muncă în ceea ce privește achitarea drepturilor mai sus menționate. Mai mult, pârâta nu a contestat existenta dreptului reclamanților la a li se plăti ajutorul material de Ziua feroviarului, singura apărare fiind aceea ca drepturile salariale solicitate nu au fost achitate ca urmare a situației financiare dificile a companiei.
In cauza de față revenea angajatorului sarcina de a proba existenta factorilor care au determinat necuprinderea în bugetul de venituri și cheltuieli a contravalorii premiului pentru Ziua F. ului. Simpla afirmație conform căreia aceste drepturi nu au fost acordate pentru lipsa de fonduri nu este de natura a justifica neîndeplinirea de către parate obligațiilor asumate prin contractul colectiv de munca.
Necuprinderea în fondul de salarii inclus în bugetul de venituri si cheltuieli supus aprobării Guvernului României a fondului necesar acordării ajutorului material de Ziua feroviarului s-a făcut din culpa paratei de rând 1 iar aceasta nu se poate prevala de propria culpa pentru a justifica neexecutarea obligațiilor asumate prin Contractele Colective de Munca.
In temeiul art. 40 alin. 2 lit. c din Codul muncii, angajatorului îi revine obligația de a acorda salariaților toate drepturile ce decurg din contractul colectiv de munca aplicabil, iar potrivit prevederilor art. 11 alin. 1 lit. c din Legea nr. 130/1996, în vigoare la momentul încheierii contractelor colective de muncă analizate în prezenta cauză, contractele colective de munca produc efecte pentru toți salariații încadrați în toate unitățile din ramura de activitate pentru care s-a încheiat contractul colectiv de munca.
Pentru considerentele de fapt si de drept mai sus expuse, tribunalul a admis în parte cererea de chemare în judecată a obligat pârâtele la plata către reclamantă a drepturilor salariale restante constând în ajutorul material cu ocazia sărbătorilor de Paști și Crăciun, pentru anul 2008, la nivelul clasei I de salarizare, premiul anual de Ziua F. ilor, pentru anul 2008, la nivelul clasei I de salarizare, salariul suplimentar, pentru anii 2008 și 2009, echivalent cu salariul de bază de încadrare din luna decembrie a anului respectiv, sume actualizate în funcție de coeficientul de inflație la data efectivă a plății.
Totodată, a respins ca nefondate pretențiile reclamantei având ca obiect ajutorul material cu ocazia sărbătorilor de Paști și Crăciun pentru anii 2009 și 2010, premiul anual de Ziua F. ilor pentru anii 2009 și 2010 și salariul suplimentar pentru anul 2010.
În temeiul art. 274 din Codul de procedură civlă, având în vedere că nu s-a formulat vreo cerere în acest sens de către reclamantă, instanța a lua act că nu s- au solicitat cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs
pârâta S. N. DE T.
F. DE M. "C. M. "; SA, și pârâta S. "C. M. "; SA - S. DE M. T. prin care a solicitat, modificarea hotărârii atacate, si rejudecând cauza, respingerea acțiunii intimatei K. M. ca inadmisibilă și neîntemeiată
În motivarea recursului a arătat că critică soluția instanței de fond care a acordat reclamantei intimate drepturi care nu au fost cerute prin acțiune.
Astfel s-au acordat drepturi bănești constând în ajutor material de Paști și de Crăciun pe anul 2008, premiul de ziua F. ului pe anul 2008, deși prin acțiune nu s-au solicitat aceste drepturi.
Critică soluția de fond și referitor la respingerea excepției prescrierii dreptului material la acțiune invocat de recurentă, întrucât, potrivit art. 38 din Contractul Colectiv la nivel de Ramură T. uri pe care intimata își întemeiază acțiunea " termenul salariu reprezintă retribuția muncii depuse de salariat în baza contractului individual de muncă";, cuprinzând " salariul de bază indemnizațiile, sporurile precum și alte adausuri"; iar art. 34 stabilește care sunt adausurile " adaosul de acord, premiile acordate din fondul de premiere, alte adaosuri convenite la nivelul unităților și instituțiilor";.
În speță drepturile invocate de către intimată nu reprezintă drepturi de natură salarială sau drepturi asimilate acestora, iar potrivit art. 283 alin.1 lit. e din Codul Muncii " cererile în vederea soluționării unui conflict de muncă pot fi formulate în termen de 6 luni, în cazul neexecutării contractului colectiv de muncă ori a unor clauze ale acestuia.";
Legea specială este de strictă interpretare, astfel că nu se poate extinde aplicabilitatea art. 283 lit. e peste domeniul retras de legiuitor la drepturi salariale sau despăgubiri.
Analizând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs, Curtea reține următoarele:
Raportat la excepția prescripției dreptului la acțiune,
Curtea apreciază corectă interpretarea primei instanțe, care a considerat că drepturile solicitate se subsumează categoriei de drepturi salariale, conform art. 160 Codul muncii, care enumeră ca fiind componente ale salariului salariul de bază, indemnizațiile, sporurile, precum și alte adaosuri. Or, drepturile litigioase constituie tocmai astfel de alte adaosuri. Dincolo de modul de organizare a contractului colectiv de muncă, un ajutor bănesc acordat în considerarea calității de angajat nu poate reprezenta decât un drept salarial, deci o contravaloare a activității profesionale prestate, fiind de la sine înțeles că angajatorul nu procedează la stipularea unui atare drept decât în considerarea acestei activități pe care angajatul o prestează în beneficiul său, deci ca o bonificație prin care să sporească pachetul salarial și astfel, să facă mai atractiv postul, sau să își fidelizeze angajații, sau să mențină salariile la un nivel competitiv pe piață. De altfel, chiar recurenta acceptă calificarea acestor drepturi ca atare, în condițiile în care, în cuprinsul recursului, arată că "nu se pot considera că toate drepturile salariale, indiferent de temeiul lor de acordare și oriunde ar fi ele prevăzute ar fi prescriptibile la modul universal, în termenul general de 3 ani de zile";.
Potrivit art. 171 alin. 1 și art. 268 alin. 1 lit. c) Codul muncii, termenul de prescripție a dreptului la acțiune este de 3 ani de la data nașterii acestui drept, în cazul în care obiectul conflictului individual de muncă este plata unor drepturi salariale neacordate.
Art. 268 alin. 1 lit. e) Codul muncii stipulează termenul de 6 luni de la data nașterii dreptului la acțiune, în cazul neexecutării contractului colectiv de muncă ori a unor clauze ale acestuia, însă acest text de lege are caracter de normă generală, reglementând în general situația litigiilor generate de nerespectarea unor clauze din contractele colective de muncă, pe când art. 268 alin. 1 lit. c) Codul muncii dobândește, comparativ, caracter de normă specială, atunci când se referă la drepturi salariale reglementate prin contractul colectiv de muncă, astfel încât se va aplica norma specială, în conformitate cu dictonul specialia generalibus derogant, deci dispozițiile de la litera c), atunci când drepturile salariale neplătite sunt reglementate într-un contract colectiv de muncă.
Nu se poate accepta interpretarea făcută în sens invers de către recurenta pârâtă, care susține că dintre cele două, textul special este dat de lit. e). E adevărat că și acesta reprezintă o reglementare cu caracter special, dar în
comparație cu stipulațiile art. 268 alin. 2 Codul muncii, care prevede un termen de 3 ani de prescripție pentru toate celelalte situații care nu au fost detaliate la alin. 1 din text. În schimb, prin compararea textului lit. c) cu cel de la lit. e) din alin. 1 al art. 268 Codul muncii, textul special rămâne cel de la lit. c), acesta distingând din multitudinea de drepturi ce pot fi reglementate în cuprinsul unui contract colectiv de muncă, pe cele salariale, care, dată fiind importanța deosebită, centrală, a salariului, ca element principal în contractul de muncă și care practic întemeiază cauza încheierii acestui contract din partea angajatului, se bucură de un termen de prescripție mai îndelungat. De altfel, legiuitorul a emis mai multe dispoziții de ocrotire a dreptului angajatului la salariu, dispoziții cu caracter imperativ (art. 164, 165 fostul Cod al muncii), astfel încât interpretarea de mai sus este în consens cu întreaga viziune impusă de ansamblul prevederilor Codului muncii.
În ceea ce privește motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 6 C.pr.civilă, Curtea reține că, prin cererea de chemare în judecată formulată, reclamanta intimată a solicitat obligarea pârâtei intimate la plata ajutorului material de Paști
și de Crăciun pe anii 2009 și 2010 și a premiului de ziua F. ului pe anii 2009- 2010, astfel încât obligarea recurentei la plata acestor drepturi aferente anului 2008 reprezintă o pronunțare ultra petita, critica formulată apărând așadar ca
întemeiată.
În consecință, față de ansamblul considerentelor de fapt și de drept expuse mai sus, în temeiul art. 312 alin.1-3 raportat la art. 304 pct.6 C.pr.civilă, curtea va admite recursul declarat de pârâtele S. N. DE T. F. DE M.
"C. M. "; SA și S. N. DE T. F. DE M. "C. M. "; SA"; - S.
T. împotriva sentinței civile nr.7296 din_ a Tribunalului C. pronunțată în dosar nr._ pe care o modifică în parte în sensul că va înlătura dispoziția privind obligarea pârâtelor la plata către reclamantă a ajutoarelor materiale cu ocazia sărbătorilor de Paști și Crăciun pentru anul 2008 și a premiului anual de Ziua F. ului pentru anul 2008.
Vor fi menținute celelalte dispoziții ale sentinței care nu contravin prezentei decizii.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâtele S. | N. | DE T. F. DE | ||
M. | "C. M. "; SA și S. N. DE T. | F. | DE M. "C. M. "; SA"; - S. |
T. împotriva sentinței civile nr.7296 din_ a Tribunalului C. pronunțată în dosar nr._ pe care o modifică în parte în sensul că înlătură dispoziția privind obligarea pârâtelor la plata către reclamantă a ajutoarelor materiale cu ocazia sărbătorilor de Paști și Crăciun pentru anul 2008 și a premiului anual de Ziua F. ului pentru anul 2008.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței care nu contravin prezentei decizii. Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 15 ianuarie 2013.
PREȘEDINTE | JUDECĂTORI | |||
I. T. D. C. | G. | G. | -L. | T. |
GREFIER
N. N.
Red.D.C.G./dact.V.R.
2ex./_
Jud.fond A. M. I.
