Decizia civilă nr. 1285/2013. Salarii și drepturi bănești. Litigiu de muncă

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA I CIVILĂ

Dosar nr. _

DECIZIA CIVILĂ NR. 1285/R/2013

Ședința publică din 25 martie 2013 Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: L. D. JUDECĂTORI: S. D.

: D. G.

G.: C. M.

S-a luat în examinare recursul declarat de pârâtul P. MUNICIPIULUI B.

M. împotriva sentinței civile nr. 148 din 29 ianuarie 2013, pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr._, privind și pe reclamantul intimat

S. L. D. Î. M., și pe pârâții intimați G. Ș. S. B. M., C. LOCAL B. M., având ca obiect drepturi bănești.

La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima și la a doua strigare a cauzei, se constată lipsa părților de la dezbateri.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat reclamantului intimat și este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.

S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 18 martie 2013, prin serviciul de registratură al instanței, reclamantul intimat S. L. din Î. M. a depus la dosar întâmpinare prin care solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârii pronunțate de Tribunalul Maramureș, precum și judecarea cauzei și în lipsă, în conformitate cu prevederile art. 242 C.pr.civ.

Curtea constată recursul în stare de judecată și reține cauza în pronunțare în baza actelor de la dosar.

C U R T E A

Deliberând, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr.148 din 29 ianuarie 2013 pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr._, a fost admisă acțiunea civilă formulată de reclamantul S. L. din Î. M. în contradictoriu cu pârâții G. Ș.

S. B. M., C. local al municipiului B. M., și P. municipiului B. M.

, și în consecință a fost obligat pârâtul G. Ș. S. B. M. să plătească membrei de sindicat - cadru didactic Terhes V. A. ajutorul ce se acordă personalului din învățământ la nașterea unui copil, reprezentând două salarii de bază avute de mamă în luna anterioară nașterii, la valoarea actualizată în funcție de rata inflației la data plății.

Au fost obligați pârâții C. local B. M. și P. municipiului B. M. să aloce unității de învățământ pârâte a cărei finanțare au obligația de a o susține sumele necesare pentru plata drepturilor salariale mai sus menționate.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că potrivit certificatului de naștere seria NJ nr. 1. (fila 8), numita Terhes V. A. l-a născut pe minorul Terhes Cezar G. A. la data de 3 septembrie 2010.

Potrivit art. 35 alin. 4 lit. g din Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivelul Inspectoratului Ș. al Județului M. pe anul 2008-2009, personalul din învățământ beneficiază de două salarii de bază plătite de angajator mamei, pentru nașterea fiecărui copil. Dacă mama nu este salariată, soțul acesteia va beneficia de plata unui salariu de bază. Acest ajutor se acordă inclusiv din venituri poprii.

Aceste prevederi se regăsesc și în art. 36 alin.5 lit. f din Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel de Ramură Î. pe anii 2005-2006 și în art. 51 lit. C din Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel Național pe anii 2007-2010, care prevede "un salariu mediu pe unitate, plătit de angajator mamei, pentru nașterea

fiecărui copil";.

Potrivit art. 236 alin. 4 din Codul muncii, contractele colective de muncă, încheiate cu respectarea dispozițiilor legale, constituie legea părților.

Contractele colective de muncă nu pot conține clauze care să stabilească drepturi la un nivel inferior celui stabilit prin contractele colective de muncă încheiate la nivel superior, putând însă să stabilească drepturi la un nivel superior.

Clauzele contractului colectiv de muncă încheiat la nivelul Inspectoratul Ș. al Județului M. pe anii 2008-2009 produc efecte pentru toți salariații din învățământ din județul M., conform art. 5 din contract și art. 11 alin. 1 lit. a din Legea nr. 130/1996.

Așa fiind, văzând dispozițiile art. 236 Codul muncii și art. 35 alin. 4 lit. g din contractul colectiv de muncă unic la nivelul Inspectoratului Ș. al Județului

M. pe anii 2008-2009, art. 36 al. 5 lit. f din Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel de Ramură Î. pe 2007-2008, art. 36 al. 5 pct. 6 din Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel de Ramură Î., art. 51 lit. c din Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel Național pe 2007-2010, acțiunea a fost admisă potrivit dispozitivului.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul P. MUNICIPIULUI

B. M.

solicitând casarea în totalitate a hotărârii.

În motivare, recurentul a invocat nulitatea sentinței deoarece a fost pronunțată de o instanță ce nu a fost alcătuită potrivit dispozițiilor legale, respectiv art. 55 alin.2 din Legea 304/2004 privind organizarea judiciară.

Distinct de cerința de formă privind semnarea sentinței într-un litigiu de muncă de către asistenții judiciari, legea obligă în mod adițional la consemnarea opiniilor acestora în cuprinsul considerentelor hotărârii, cu particularitatea că eventualele opinii separate se motivează obligatoriu.

Lipsa opiniei asistenților judiciari sau a mențiunii exprese că aceștia au participat la deliberare și achiesează la opinia magistratului judecător, echivalează cu lipsa oricărei probațiuni în legătură cu respectarea normei speciale privind compunerea specializată a completului, în etapa procesuală a deliberării.

Consideră că o atare probațiune specială nu poate fi suplinită prin semnăturile olografe ale asistenților judiciari din cadrul sentinței - care lipsesc din prezenta sentință . Lipsa opiniilor asistenților judiciari din cuprinsul sentinței recurate, atrage nulitatea necondiționată de producerea unei vătămări procesuale a respectivei hotărâri judecătorești, deoarece face imposibilă exercitarea controlului judiciar cu privire la compunerea completului de judecată în etapa deliberării.

De vreme ce încălcarea dispozițiilor dreptului intern privind constituirea completului de judecată în faza deliberării, în cauzele privind conflictele de muncă și litigiile de muncă care se judecă în primă instanță, conduce la nelegala alcătuire a completului de judecată investit să soluționeze respectiva cerere, este violat astfel în substanța sa dreptul la un tribunal stabilit de lege, care conferă protecție dreptului la un proces echitabil.

În speță, motivarea sentinței nu cuprinde opinia fiecărui asistent judiciar.

Mai mult sentința civilă nu este semnată de către judecător, purtând doar mențiunea grefierului "pentru conformitate, fiind astfel încălcate dispozițiile art. 261 alin. l pct.8 din Codul de procedură civilă.

Pe fondul cauzei, s-a arătat că în raport de data nașterii minorului (_ ), când contractul colectiv de muncă la nivelul Inspectoratului Ș. Județean M. nu mai era în vigoare.

S. L. din Î. M. a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat

, arătând că în speță contractul colectiv de muncă la nivelul Inspectoratului Ș. Județean M. a fost prelungit automat, cel puțin până la_, nefiind denunțat.

Analizând actele și lucrările dosarului, din perspectiva criticilor formulate în cererea de recurs, Curtea reține următoarele:

D. verificarea dosarului de fond rezultă că criticile subsumate motivului de recurs prevăzut de art. 304 pct. 1 C.proc.civ. sunt nefondate, deoarece completul care a soluționat în primă instanță prezenta cauză având ca obiect un conflict de muncă, în mod corect și în concordanță cu prevederile art. 55 alin. 1 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, a fost constituit dintr-un judecător și 2 asistenți judiciari.

În ce privește nulitatea hotărârii atacate, argumentată de faptul că opinia asistenților judiciari nu a fost consemnată în hotărâre, Curtea reține că dispozițiile art. 55 alin. 2 din Legea nr. 304/2004 stabilesc că "Asistenții judiciari participă la deliberări cu vot consultativ și semnează hotărârile pronunțate. Opinia acestora se consemnează în hotărâre, iar opinia separată se motivează";.

D. conținutul acestei prevederi rezultă că atunci când opinia asistenților judiciari coincide cu aceea a judecătorului cauzei, nu este necesară menționarea distinctă în minută și, apoi, în dispozitivul sentinței a opiniei acestora, fiind evident că semnarea minutei ce cuprinde soluția fără opinie separată de către aceștia alături de judecător, demonstrează că soluția reflectă și propria lor opinie. În speță, într-adevăr minuta ce cuprinde soluția recurată a fost semnată alături de judecător și de către cei doi asistenți judiciari, fără a se menționa și existența unei opinii, ceea ce înseamnă că nu au existat, între aceștia, diferențe

de opinie care să impună menționarea distinctă a opiniei asistenților judiciari.

Indicarea distinctă a opiniei, urmată de motivarea acesteia, este necesară numai atunci când opinia asistenților judiciari nu ar coincide, în totul sau în parte, cu aceea a judecătorului. Într-o asemenea situație, menționarea separată a opiniei și apoi motivarea acesteia reprezintă modalități procedurale ce permit a se cunoaște că între opinia judecătorului și aceea a unuia sau a ambilor asistenți judiciari, au existat diferențe, precum și justificarea legală a opiniei asistenților judiciari.

Curtea apreciază că nu se poate reține în sensul celor pretinse de recurent, și anume că hotărârea primei instanțe este lovită de nulitate, astfel încât nu este incident motivul de casare prevăzut de art. 304 pct. 5 C.proc.civ., căruia i se subsumează criticile din cererea de recurs, cererea fiind soluționată în mod echitabil fără a fi încălcate dispozițiile art. 6.1 din Convenția pentru Drepturile Omului.

Contrar susținerilor recurentului, se constată că hotărârea recurată, respectiv unul dintre cele două exemplare originale depus potrivit art. 266 C.proc.civ. la dosarul de fond, a fost semnată de către judecător, fiind respectate prevederile art. 261 alin. 1 pct. 8 C.proc.civ. Mențiunea indicată de către recurent, și anume "pentru conformitate";, nu s-a aplicat pe exemplarul original al sentinței aflat la dosarul cauzei, ci doar pe copiile comunicate părților potrivit art. 266 alin. 3 C.proc.civ.

În fine, aplicabilitatea contractului colectiv de muncă la nivelul Inspectoratului Ș. Județean M. la data nașterii minorului (_ ), ca urmarea prelungirii acestuia cu încă un an prin nedenunțarea sa cu 60 de zile înainte de expirarea sa, conform art. 9 alin. 2, este confirmată expres de adresa nr. 2459 din_ a Agenției Județene de Prestații Sociale M. (fila 15), astfel încât nu se poate reține că efectele sale au încetat anterior nașterii minorului.

Pentru aceste considerente, Curtea apreciază ca hotărârea fondului este legală și temeinică, astfel ca o va menține ca atare, urmând ca în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. 1 C.proc.civ. să respingă ca nefondat recursul declarat de pârât, în cauză nefiind incidente motivele de recurs invocate.

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul P. MUNICIPIULUI B.

M. împotriva sentinței civile nr. 148 din_ a T. ui M., pronunțată în dosar nr._, pe care o menține.

Decizia este irevocabilă.

Dată și pronunțată în ședința publică din_ .

PREȘEDINTE

JUDECĂTORI

L. D.

S.

D.

D.

G.

G.

C. M.

Red.S.D./S.M.D.

2 ex./_ Jud.fond.C. M.

Vezi şi alte speţe de dreptul muncii:

Comentarii despre Decizia civilă nr. 1285/2013. Salarii și drepturi bănești. Litigiu de muncă