Decizia civilă nr. 1824/2013. Salarii și drepturi bănești. Litigiu de muncă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._ *
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1824/R/2013
Ședința publică din data de 16 aprilie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: D. C. G. JUDECĂTOR: G. -L. T. JUDECĂTOR: I. T. GREFIER: N. N.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâtul I. Ș. JUDEȚEAN C. împotriva sentinței civile nr. 1984 din 7 februarie 2013 pronunțate de Tribunalul Cluj în dosar nr._ * privind și pe intimații reclamantul SS D. Î. T. și pârâții Ș. CU C. I - V. G. ,
M. E., C., T. ȘI S. și MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE prin DIRECȚIA GENERALĂ A F. P. C., având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima și a doua strigare a cauzei, se constată lipsa părților de la dezbateri.
Procedura de citare este realizată.
Recursul este declarat și motivat în termen legal, a fost comunicat intimaților și este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei după care se constată că la data de 3 aprilie 2013 reclamantul a înregistrat la dosar note de ședință.
Curtea apreciază că prezenta cauză se află în stare de judecată și, având în vedere și solicitarea părților de judecată în lipsă, o reține în pronunțare în baza actelor existente la dosar.
Asupra recursului de față;
C U R T E A
D. examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 1984 din 7 februarie 2013 pronunțată în dosarul nr._ * al Tribunalului C. - Secția Mixtă de contencios Administrativ și Fiscal, de Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive invocate de pârâtul MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE și în consecință s-a respins acțiunea față de acesta.
S-a respins excepția prescripției dreptului la acțiune invocată de pârâtul I. Ș. JUDEȚEAN C. .
S-a admis acțiunea formulată de reclamantul SS D. Î. T. în numele membrului de sindicat C. M., în contradictoriu cu pârâții Ș. CU C. I - V. G., I. Ș. JUDEȚEAN C. și M. E. NAȚI. ALE
și în consecință:
A fost obligată pârâta Ș. CU C. I - V. G., în calitate de angajator, la plata sumei de bani reprezentand diferența dintre ajutorul financiar pentru achiziționarea de cărți și programe educaționale pe suport electronic aferente
anului 2009 și suma efectiv plătită cu acest titlu, actualizată în funcție de coeficientul de inflație până la data efectivă a plății.
A fost obligat paratul I. Ș. JUDEȚEAN C. să aloce pârâtelor unități de învățământ sumele necesare achitarii drepturilor salariale obiect al prezentei cauze
A fost obligat pârâtul M. E. NAȚI. ALE să aloce pârâtului I. Ș. JUDEȚEAN C. sumele necesare achitarii drepturilor salariale obiect al prezentei cauze.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că reclamantul a formulat prezenta acțiune în numele membrului de sindicat C. M., iar din Adeverința nr.306/_ a rezultat faptul că cel reprezentat de către reclamant deține
funcția de cadru didactic titular în cadrul pârâtei de rd.1 si că a primit ajutorul financiar prevăzut de Legea nr. 315/2006 doar în cuantum de 130 lei (f.8).
Pârâții I. Ș. Județean C. si M. E., Naționale au recunoscut că în anul 2009 s-au acordat membrilor de sindicat reprezentați doar suma de 130 lei, conform circularei M.E.C.I. nr. 128/CB/_ (f.11).
Conform art. 1 și art. 2 din Legea nr. 315/2006, începând cu data de _
, cadrele didactice titulare si/sau suplinitoare din învățământul preuniversitar, beneficiază de un ajutor financiar în vederea achiziționării de cărți sau de programe educaționale pe suport electronic necesare îmbunătățirii calități activității didactice în cuantum de 100 Euro calculat la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Națională a României la data plății.
Aceste sume se alocă potrivit art. 4 din lege de la bugetul de stat prin M.
E., C. T. si S. (fost M. E., C. si Inovării).
In conformitate cu prevederile art. 2 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 315/2006, aprobate prin H.G. nr. 453/2007, ajutorul financiar se acordă de către unitatea de învățământ preuniversitar la care cadrul didactic își desfășoară activitatea; in cazul în care cadrul didactic își desfășoară activitatea in mai multe unități de învățământ, ajutorul financiar se acordă de către unitatea de învățământ la care se păstrează si se completează carnetul de muncă.
Autorul financiar se acordă potrivit art. 2 din normele anterior menționate anual pe bază de cerere, formulate de către beneficiar si înregistrată până la data de 01.11 pentru anul următor la unitatea de învățământ la care beneficiarul exercită funcția de bază, iar plățile se efectuează începând cu luna ianuarie a anului următor.
Prin prevederile art. 5 din Normele metodologice de aplicare a Legii 315/2006 s-a reglementat procedura premergătoare plății acestui ajutor, iar potrivit prevederilor art. 6 din Norme responsabilitatea privind asigurarea ajutorului financiar revine directorului la nivelul instituției de învățământ, inspectorului școlar general responsabil de curriculum la nivelul I. ui Ș. Județean al Municipiului B. și Direcțiilor de specialitate din cadrul M. ui
E. C. T. și S. .
D. analiza textelor legale anterior menționate a rezultat că aparent pârâtul Ministerul Finanțelor Publice nu este răspunzător de plata acestui ajutor însă el are obligația de a asigura sumele necesare, acordării ajutorului financiar prin intermediul pârâtului M. E., C. T. si S. potrivit art. 4 din Legea 315/2006.
Reclamantul a solicitat pârâtului Ministerul Finanțelor Publice alocarea de la buget a sumelor necesare efectuării plăților în condițiile în care printre atribuțiile acestuia, reglementate de Legea 500/2002, se regăsește si aceea de coordonarea acțiunilor privind pregătirea proiectelor legii bugetare, ale legilor de rectificare, precum si a legilor privind aprobarea contului general de execuție. In
acest context este nereală afirmația cum că s-a cerut finanțarea de către un ordonator principal de credite a unui alt ordonator principal de credite.
Ca atare, pârâtul Ministerul Finanțelor Publice are calitate procesuală pasivă, el trebuind a fi obligat să vireze în contul pârâtului M. E., C.
, T. si S. sumele necesare plătii ajutorului prev.de Legea 315/2006.
Aceste prevederi legale nu condiționează plata ajutorului pentru achiziționarea de cărți si programe educaționale pe suport electronic de limita creditelor bugetare aprobate, ea fiind introdusă prin Normele metodologice de aplicare aprobate prin H.G. nr. 453/2007 care, fiind un act de aplicare a legii, nu poate modifica dispozițiile acesteia.
Așadar suma de 130 lei alocată celui reprezentat de către reclamant, la sfârșitul anului 2009, reprezintă echivalentul a 30 Euro si prin neplata diferenței privind echivalentul în lei a sumei de 70 euro au fost încălcate prevederile Legii 315/2006 si ale art. 40 alin.2 lit.c din Codul Muncii, potrivit cărora angajatorul are obligația de a acorda salariaților toate drepturile ce decurg din lege, din contractul colectiv de muncă aplicabil si din contractul individual de muncă.
Pe de altă parte, conform art. 253 din Codul Muncii, "angajatorul este obligat, în temeiul normelor si principiilor răspunderii civile delictuale să-l despăgubească pe salariat în situația în care acesta a suferit un prejudiciu material, din culpa angajatorului în timpul îndepliniri obligațiilor de serviciu sau în legătură cu serviciul";.
Față de cele ce preced, instanța în temeiul art.208 si următoarele din Legea nr.62/2011, având în vedere că pârâții nu și-au îndeplinit obligațiile prevăzute de art. 5 alin.1-6 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 315/2006 aprobate prin HG nr. 453/2007, a admis acțiunea reclamantului conform dispozitivului sentinței.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâtul I. Ș. JUDEȚEAN
C., solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii atacate și rejudecând cauza, pronunțarea unei noi hotărâri prin care să se respingă cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul SS din Î. T. împotriva I. UI JUDEȚEAN C. .
În motivarea recursului recurentul arată că, în opinia sa, hotărârea instanței de fond este criticabilă cel puțin sub motivul de nelegalitate reglementat de dispozițiile art. 304 pct. 9 din Codul de procedură civilă, sens în care înțelege să reitereze aspectele învederate prin întâmpinare la instanța de fond.
În primul rând, se apreciază faptul că instanța de fond a respins în mod neîntemeiat excepția prescripției dreptului material la acțiune, invocată de instituția recurentă, prin Notele de ședință depuse la dosarul cauzei. În acest sens, se reiterează aspectele învederate la instanța de fond.
Potrivit dispozițiilor art. 3 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 315/2006 privind stimularea achiziționării de cărți sau de programe educaționale pe suport electronic, necesare îmbunătățirii calității activității didactice, în învățământul preuniversitar, aprobate prin H.G. nr. 453 din mai 2007, ajutorul financiar se acordă anual pe bază de cerere formulată de beneficiar și înregistrată până la data de 1 noiembrie pentru anul următor la unitatea de învățământ la care beneficiarul exercită funcția de bază, iar plățile se efectuează începând cu luna ianuarie din anul următor.
Având în vedere faptul că reclamantul solicită obligarea unității de învățământ angajatoare (pârâtă de rd.1) la "plata sumelor de bani reprezentând diferența dintre ajutorul financiar pentru achiziționarea de cărți și programe educaționale pe suport electronic aferente anului 2009 și suma efectiv plătită cu acest titlu", în conformitate cu dispozițiile art. 268 alin. (1) lit. c) din Codul
muncii, coroborate cu dispozițiile art. 137 din Codul de procedură civilă, consideră că este justificată excepția prescripției dreptului material la acțiune.
Excepția mai sus invocată, este motivată raportat la faptul că cererea de chemare în judecată formulată de reclamant a fost înregistrată la Tribunalul Cluj, la data de_, iar potrivit prevederilor art. 3 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 315/2006 ajutorul financiar se acordă anual pe bază de cerere formulată de beneficiar si înregistrată până la data de 1 noiembrie (2008) pentru anul următor la unitatea de învățământ la care beneficiarul exercită funcția de bază, iar plățile se efectuează cu luna ianuarie din anul următor (2009).
Recurentul mai invocă faptul că în raport de prevederile art. 3 din Normele metodologice, a solicitat în probațiune instanței investite cu soluționarea cauzei, să pună în vedere unităților de învățământ, pârâte în prezenta cauză, să depună, în copii (certificate pentru conformitate cu originalul) cererile tuturor cadrelor didactice, membri de sindicat reclamante în prezenta cauză, care au solicitat ajutorul financiar reglementat de Legea nr. 315/2006, însă această cerere a rămas nesoluționată de instanța de fond.
Pe fondul cauzei, recurentul învederează faptul că, prin adresa nr. 10566/2009, I. Ș. Județean C. a transmis M. ui E., C. și Inovării - Direcția Generală Buget, Finanțe, Patrimoniu și Investiții, necesarul sumelor restante pe anul financiar 2009 la art. 57.02.01 - Ajutoare sociale în euro 100, în conformitate cu dispozițiile art. 5 alin. (2) din Normele metodologice.
M. E., C. și Inovării, prin adresa nr. 128/CB/15 noiembrie 2009, a comunicat în urma suplimentării bugetului MECI la art. 57.02.01, Ajutoare sociale în bani, suma alocată pentru județ în parte reprezintă 33% din contravaloarea a 100 Euro pentru fiecare beneficiar al acestui conform Legii nr. 315/2006, urmând ca inspectoratele școlare să transmită fiecărei unități școlare din program să întreprindă măsuri pentru ca plata beneficiarilor programului național 100 Euro să se efectueze în limita a 130 lei din contravaloarea a 100 Euro pentru fiecare beneficiar în parte.
Ca urmare a acestei adrese, I. Ș. Județean C. a procedat la punerea în aplicare a măsurii dispuse de M. E., C. și Inovării, în limitele alocării bugetare stabilite de M. E., C. și Inovării, fapt confirmat, de altfel, și de către reclamantul S. Liber Î. ului Preuniversitar C. ean, prin cererea de chemare în judecată.
Potrivit dispozițiilor art. 5 alin.(3) din Normele metodologice, sumele necesare plății ajutorului financiar, ce reprezintă echivalentul în lei a 100 euro, se asigură din bugetul M. ui E., C., T. și S., capitolul
65.01. - Î., art. 57.02.01. - Ajutoare sociale în bani, în limita creditelor bugetare aprobate.
În drept, recurentul a invocat prevederile art. 302, art. 304 pct. 9 și art.
3041cod proc. civ..
Intimatul reclamant, prin notele de ședință depuse la dosar, a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Analizând recursul prin prisma motivelor invocate, Curtea reține următoarele:
În ceea ce privește excepția prescripției dreptului material la acțiune,
Curtea notează că aceasta a fost soluționată irevocabil prin decizia civilă nr.
4845/R/2012 pronunțată de Curtea de Apel C. în dosarul nr._ .
Astfel, prin decizia menționată a fost casată parțial sentința civilă nr. 8960/2012 pronunțată inițial de Tribunalul Cluj în acest dosar, respectiv în aceea ce privește soluționarea acțiunii formulată în contradictoriu cu pârâții Ș. cu clasele I - V. G., I. Ș. Județean C. și M. E. C. T. și S., cauza fiind trimisă spre rejudecare în aceste limite.
Prin decizia civilă menționată instanța de recurs a statuat în sensul că acțiunea a fost formulată de reclamant înainte de împlinirea termenului de prescripție, astfel încât s-a constatat că în mod greșit a fost admisă excepția prescripției dreptului material la acțiune prin sentința civilă nr. 8960/2012.
În raport de prevederile art. 315 cod proc. civ., hotărârea instanței de recurs în privința acestei excepții s-a impus cu titlu obligatoriu pentru judecătorul fondului, astfel încât nu mai putea fi repusă în discuție această excepție, iar reluarea criticilor referitoare la modul de soluționare a acestei excepții în această etapă procesuală apare ca fiind inadmisibilă.
Susținerile din recurs în sensul că membrul de sindicat reprezentat de reclamant nu a urmat procedura prevăzută de HG nr. 453/2007 pentru achiziționarea de cărți sau programe educaționale, în sensul formulării unei cereri până la data de 1 noiembrie a anului anterior, urmează să fie înlăturate întrucât cadrului didactic reprezentat i s-au achitat parțial drepturile prevăzute de art. 1 din Legea nr. 315/2006, fapt ce confirmă respectarea procedurii pentru plata acestor drepturi.
Se mai reține totodată că la dosar a fost depusă adeverința nr. 306/2012 emisă de unitatea de învățământ angajatoare în care se menționează că reclamantul C. M. a depus cererea privind acordarea ajutorului financiar prevăzut de Legea nr. 315/2006 pentru anul 2009 în termenul prevăzut de art. 3 alin.1 din Normele metodologice.
În consecință, având în vedere că angajatorul și-a asumat răspunderea privind realitatea datelor înscrise în adeverința menționată, Curtea constată că în mod corect a apreciat instanța de fond că această adeverință face dovada depunerii în termenul legal a cererii pentru acordarea ajutorului financiar, nefiind necesar astfel a se anexa la dosar și copie a cererii respective a cadrului didactic.
Curtea mai reține că potrivit prevederilor art. 4 din Legea nr. 315/2006 sumele necesare acordării ajutorului financiar în vederea achiziționării de cărți sau de programe educaționale pe suport electronic, necesare îmbunătățirii calității activității didactice, se asigură de la bugetul de stat prin Ministerul Educației și Cercetării.
Potrivit dispozițiilor art. 5 alin. 3 din HG nr. 453/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 315/2006, "sumele necesare plății ajutorului financiar prevăzut la art. 1 alin. (2) se asigură din bugetul M. ui E.
, C. și T., capitolul 65.01 "Î. ", art. 57.02.01 "Ajutoare sociale în bani", în limita creditelor bugetare aprobate";, nerezultând prin urmare în mod expres plafonarea legală a acestui ajutor financiar, care nu este unicul ajutor cuprins în capitolul bugetar menționat.
În acest sens, art. 5 alin. 6 din HG nr. 453/2007, prevede că "Plata ajutorului financiar se face de către unitățile de învățământ, integral, pe baza documentelor justificative, sau în avans, într-o singură tranșă, cu încadrare în cuantumul stabilit la art. 1 alin. (2).";, care, potrivit acestei din urmă dispoziții legale, este de 100 de Euro.
Prin urmare, ajutorul financiar solicitat prin acțiune nu este susceptibil de plafonare în raport de mențiunea legală citată a plății sale integrale în cuantum de 100 de euro. Legea nr. 315/2006 nu adaugă nici o condiție la beneficiul acordării ajutorului financiar în vederea achiziționării de cărți sau de programe educaționale pe suport electronic, textul legii fiind imperativ: "se acordă un ajutor financiar…";, "ajutorul financiar … se acordă anual, la solicitarea cadrelor didactice, și reprezintă echivalentul în lei a 100 euro";, "sumele necesare acordării ajutorului financiar se asigură de la bugetul de stat, prin Ministerul Educației și Cercetării";.
Ca urmare, obligația de a asigura încadrarea în limitele bugetare a acestor cheltuieli se conturează ca o sarcină a decidenților în conturarea bugetului din care se asigură acest ajutor financiar, neputând fi opusă beneficiarilor ajutorului ca o limitare a dreptului lor, în lipsa unor dispoziții legale exprese de acest gen.
În raport de aceste considerente Curtea reține că în mod temeinic și legal instanța de fond a constatat că cererea reclamantului pentru plata diferenței neachitate din ajutorul cuvenit pentru anul 2009 este întemeiată.
Responsabilitatea privind asigurarea ajutorului financiar prevăzut la art. 1 alin. 2 din Legea nr.315/2006 revine directorului la nivelul instituției de învățământ, inspectorului școlar general responsabil de curriculum la nivelul
inspectoratului școlar județean/al municipiului B. și direcțiilor de specialitate la nivelul M. ui E., C. și T. .
Pe de altă parte, potrivit dispozițiilor art. 5 alin. 5 din Normele metodologice aprobate prin HG nr. 453/2007 "Inspectoratele școlare județene/al municipiului
vor aloca lunar către unitățile școlare sumele necesare efectuării plății ajutoarelor într-un cont de disponibil deschis în afara bugetului local.";
În raport de aceste dispoziții legale, Curtea constată că în mod corect
instanța de fond a admis acțiunea în contradictoriu și cu acest pârât, obligând I. Ș. al J. C. să aloce unității de învățământ pârâtă în cauză sumele necesare achitării sumelor cuvenite cadrelor didactice, chiar dacă acest pârât și-a îndeplinit obligațiile prevăzute de art. 5 alin. 2 din aceleași norme metodologice, în sensul că a solicitat necesarul de deschideri de credite bugetare pentru plata integrală a ajutorului solicitat de către reclamant.
Pentru considerentele expuse, Curtea apreciază ca hotărârea atacată este legală și temeinică, astfel că, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. 1 C.proc.civ., va respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul I. Ș. al J. C. .
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul I. Ș. al J.
împotriva sentinței civile nr. 1984 din 7 februarie 2013 a Tribunalului C. pronunțată în dosar nr._ *, pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 16 aprilie 2013.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
D. C. G. G. -L. T. I. T.
GREFIER
N. N.
Red.G.L.T./M.N/2 ex./_
Jud.fond.-E. B.
