Decizia civilă nr. 2981/2013. Obligație de a face. Litigiu de muncă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ NR. 2981/R/2013
Ședința publică din 10 iunie 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE: S. D. JUDECĂTOR: C. M. JUDECĂTOR: L. D.
GREFIER: C. M.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâtul I. T. DE M.
S. împotriva sentinței civile nr. 6292 din 17 decembrie 2012, pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosarul nr._, privind și pe reclamanta intimată S. R.
S., și pe pârâta intimată V. R. A., având ca obiect obligație de a face modificare decizie.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se constată lipsa părților de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat reclamantei intimate și pârâtei intimate și este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că prin motivele de recurs pârâtul recurent I. teritorial de M. S. a solicitat judecarea cauzei și în
lipsă, în conformitate cu prevederile art. 242 C.pr.civ.
Curtea constată recursul în stare de judecată și reține cauza în pronunțare în baza actelor de la dosar.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 6292 din_ a Tribunalului S. pronunțată în dosar nr._, a fost admisă cererea formulată de reclamanta SC R. SRL
Z. - în contradictoriu cu pârâții: V. R. A. și I. T. de M. S.
- și s-a dispus modificarea Deciziei nr.3/_ - în sensul că temeiul de drept al desfacerii contractului de muncă este art.79 alin.7 Codul Muncii și nu 55 lit. b - cum greșit s-a trecut.
A fost obligat ITM S. - să efectueze cuvenitele mențiuni în Revisal.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele
:
În data de_ - între reclamanta V. R. A. a intervenit un contract individual de muncă - pe perioadă nedeterminată.
Ulterior - la_ - a depus o cerere prin care solicita a se lua act de demisia sa. Pe baza acesteia a și fost emisă Decizia nr.3/_ . Din eroare, în conținutul acesteia temeiul de drept a fost menționat art.55 lit. b Codul Muncii în loc de 79 alin.7 Codul Muncii.
În Registrul general de evidență al salariaților a și fost operată această decizie. Ulterior reclamanta a sesizat că temeiul de drept este greșit indicat.
Prin urmare s-a admis cererea formulată de reclamanta SC R. SRL - Z. și a dispus modificarea Deciziei nr.3/_ - în sensul că temeiul de drept al
1
desfacerii contractului de muncă este art.79 alin.7 Codul Muncii și nu 55 lit.b - cum greșit s-a trecut.
În baza art.4 coroborat cu art.8 alin.6 din H.G. 500/2011 - instanța a obligat pârâtul I.T.M. S. - să efectueze cuvenitele mențiuni în Registrul general de evidență al salariaților.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâtul I. T. DE M.
S.
, solicitând modificarea sentinței civile atacate, în sensul omiterii obligării I. ui T. de muncă Salar la efectuarea mențiunilor cuprins în sentință.
În motivarea recursului, pârâtul susține că prin sentința atacată I.
T. de M. S. a fost obligat să facă mențiunile constatate de către instanța în "REVISAl";, acesta fiind în imposibilitatea de a duce la îndeplinire aceasta hotărâre deoarece în conformitate cu prevederile H.G. 500/2011, obligativitatea completării și modificării datelor din registrul general de evidenta a salariaților unei firme revine angajatorului sau după caz prestatorului de servicii și nicidecum I. ui T. de M. care axe numai posibilitatea de a vizualiza datele existente intr-un registru fără a putea face modificări în acesta;
Recurentul a mai invocat că nu este corect să fie obligat să facă modificări cu privire la temeiul legal al încetării raporturilor de muncă ale unei persoane deoarece până la data de 30 decembrie 2010, în temeiul art. 2 din Legea 130/1999 (la ora actuala abrogata), privind unele măsuri de protecție a persoanelor încadrate în muncă, inspectoratele teritoriale de munca aveau obligația, de a păstra și completa carnetele de munca în funcție de actele depuse de către angajator:
Ori, în situația de față pârâta a îndeplinit aceasta obligație, înscriind în carnetele de muncă datele înaintate de către angajator, (decizia nr.3/_ ), nerăspunzând de temeiul legal al încetării contractelor de muncă.
Atâta timp cât deciziile de încetare au fost semnate și la rubrica angajat, au cuprins un temei legal de încetare, angajatorul prin înregistrarea lor la I.T.M. și-a asumat veridicitatea celor menționate în cuprinsul acestora.
Examinând hotărârea în raport de motivele invocate Curtea de A. constată următoarele:
Nerecurarea hotărârii de către pârâta V. R. nu împiedică instanța de recurs să examineze cauza în întregul său, deoarece în desfășurarea raporturilor
juridice de muncă dintre angajator și salariat un rol important îi revine I. ui T. de M. în calitate de garant al respectării legislației de muncă și, totodată, actor principal în sancționarea abaterilor de la exigențele legale.
În această calitate, recurentului, organ al autorității de stat, înzestrat cu atribuții privind înregistrarea contractelor de muncă și încetarea acestora, îi este recunoscută posibilitatea de a cenzura actele sau acțiunile angajatorului, iar în exercitarea acesteia poate să opună apărări proprii pretențiilor formulate pe cale principală.
În acest context, pârâtul recurent a formulat critici sub aspectul validității deciziei de încetare a raporturilor de muncă, semnate de angajator și de salariat, situație în care instanța de recurs este datoare să examineze soluția de anulare a deciziei contestate.
Astfel, se constată că decizia nr. 3/_ emisă de reclamantă (fila 4 recurs) în forma înregistrată la ITM S. se întemeiază pe dispozițiile art.55 lit. b Codul muncii, fiind semnată atât de angajator (reclamantul SC R. SRL) cât și de angajat (pârâta V. R. ).
Curtea de A. reține că decizia de încetare a raporturilor juridice de muncă prin acordul părților (art.55 lit. b Codul muncii) nu a fost contestată în termenul legal, astfel încât a rămas definitivă, bucurându-se de prezumția de legalitate și validitate.
2
Prin urmare, cererea angajatorului de anulare a deciziei nr. 3/_ întemeiată pe art.55 lit. b Codul muncii, este nefondată, soluția primei instanțe urmând să fie modificată.
Și cererea de obligare a pârâtului ITM S. la efectuarea modificărilor în REVISAL este neîntemeiată atât ca efect al respingerii cererii principale, pe care se grefează, cât și prin sine însăși, în raport de lipsa atribuțiilor recurentei de a înscrie modificări în REVISAL, conform art.6 din HG nr.500/2011..
La data încetării raporturilor juridice de muncă (_ ) erau în vigoare dispozițiile Legii nr.130/1999, care a instituit obligației recurentului de a păstra și completa carnetele de muncă ale anumitor angajatori, însă cererea reclamantei nu se întemeiază pe aceste dispoziții legale, neavând obiectul legat de rectificarea/completarea carnetului de muncă, astfel încât o atare solicitare formulată prin întâmpinarea depusă de reclamantă în recurs este inadmisibilă în raport de dispozițiile art.294 coroborat cu art.316 C.pr.civ.
Pentru considerentele expuse anterior, Curtea de apel în temeiul art.312 alin.3 raportat la art.304 pct.9 C.pr.civ. va admite recursul pârâtului ITM S., va modifica în tot hotărârea în sensul respingerii acțiunii.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII,
D E C I D E:
Admite recursul declarat de pârâtul I. T. DE M. S. împotriva sentinței civile nr. 6292 din_ a Tribunalului S. pronunțată în dosar nr._, pe care o modifică în întregime și în consecință respinge ca nefondată acțiunea formulată de SC R. SRL Z. în contradictoriu cu pârâții
V.R.A. și ITM S. .
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 10 iunie 2013.
PT. PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
D. PT. C. M. L. D.
În C.O. semnează În C.O. semnează
VICEPREȘEDINTELE INSTANȚEI VICEPREȘEDINTELE INSTANȚEI
A. I. A. A. I.
GREFIER,
C. M.
Red.L.D./Dact.S.M.
2 ex./ _
Jud.fond: P. R. a M. lena
3
