Decizia civilă nr. 3372/2013. Salarii și drepturi bănești. Litigiu de muncă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ NR. 3372/R/2013
Ședința publică din data de 4 septembrie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: C. M. JUDECĂTORI: S. -C. B.
I. -R. M.
G.: G. C.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâtul A. C. R. împotriva sentinței civile nr. 366 din 7 martie 2013 pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosar nr._, privind și pe reclamantul intimat M. F., având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat și este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 4 septembrie 2013, prin fax, s-au depus la dosar din partea pârâtului recurent note scrise.
Cauza fiind în stare de judecată rămâne în pronunțare, având în vedere că prin cererea de recurs s-a solicitat judecarea în lipsă.
C U R T E A
Asupra recursului civil de față:
Prin acțiunea înregistrată sub nr. 8523/100/_ pe rolul T. ui Maramureș, reclamantul M. F. a chemat în judecată A. C. R. solicitând obligarea pârâtului la plata drepturilor salariale restante către reclamant, aferente lunilor martie și aprilie 2012, în sumă de 2784 lei, actualizate cu dobânda legală.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că a fost angajatul pârâtei în funcția de director al ACR Filiala Maramureș, în baza contractului individual de muncă nr. 26/_, încheiat pe perioadă determinată, de la data de_ și până la_ .
Conform statelor de lichidare, salariul aferent lunilor martie și aprilie a fost de 2784 lei, care nu a fost plătit de către angajator.
Prin adresa nr.34/_, reclamantul a solicitat pârâtului ca plata drepturilor salariale restante să se facă în contul indicat, deschis pe numele său la Banca Comercială R. ă, iar prin notificarea nr.73/_, a revenit cu solicitarea de plată, fără ca pârâta să-și îndeplinească obligația de achitare a salariului conform art.166 Codul muncii și lit. j pct.1 din contractul individual de muncă încheiat între părți.
În probațiune, reclamantul a depus la dosar înscrisuri.
Intimatul, deși legal citat, nu a depus întâmpinare, cererea acestuia de amânare sosită după dezbaterea cauzei nefiind luată în considerare de către prima instanță. Pentru respectarea drepturilor procesuale ale intimatului s-a
amânat pronunțarea hotărârii, intimatul nedepunând nici un înscris și nici concluzii scrise.
Prin sentința civilă nr.366 din 7 martie 2013 pronunțată de Tribunalul Maramureș,
s-a admis acțiunea civilă formulată de reclamantul M. F., în contradictoriu cu pârâtul A. C. R. și în consecință pârâtul a fost obligat să plătească reclamantului suma de 2.784 lei reprezentând drepturi salariale aferente lunilor martie și aprilie 2012, cu dobândă legală de la data pronunțării prezentei și până la achitarea integrală.
S-a respins cererea reclamantului privind obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut următoarele:
Reclamantul a fost angajat al pârâtei în perioada_ -_, cu un salariu lunar brut de 1.700 lei (fila nr.2 dosar de fond).
Pentru lunile martie și aprilie 2012 reclamantul nu a încasat indemnizația salarială cuvenită conform pontajului aferent (filele nr.6-7 dosar de fond), drepturile cuvenite fiind de 2784 lei, astfel cum a rezultat din foile de lichidare (fila 8 și fila 11 dosar de fond).
În consecință, în temeiul art. 166 Codul muncii, s-a constatat întemeiată acțiunea, intimatul (căruia îi revenea sarcina probei) nefăcând dovada contrară celor susținute de reclamant.
Cererea reclamantului de obligarea a pârâtului la plata cheltuielilor de judecată a fost respinsă, raportat la nedovedirea ei cu înscrisuri în condițiile legii. Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâtul A. C. R. ,
considerând-o ca fiind nelegală și netemeinică, pentru următoarele motive:
Recurentul consideră că în mod nelegal instanța de judecată a respins cererea sa de amânare a judecății cauzei în vederea pregătirii apărării, transmisă prin fax în termenul legal, la data de_, înainte de primul termen de judecată-_ -când au avut loc dezbaterile asupra cauzei.
Se mai arată că motivarea instanței în sensul amânării pronunțării cauzei nu este fondată, întrucât recurentul a verificat portalul instanțelor de judecată, acesta nefiind actualizat după primul termen de judecată, respectiv_, astfel încât nu a avut posibilitatea reală de a fi informat corect despre stadiul procesului.
Se consideră că a fost astfel încălcat principiul dreptului la apărare prin soluționarea cauzei fără a se ține seama de cererea de amânare formulată și transmisă în termen, înainte de primul termen de judecată. Dreptul la apărare este garantat și prevăzut atât prin Constituția R. iei, codul de procedură civilă cât și prin art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Pe fondul cauzei, recurentul arată că A. C. R. este o asociație de nivel național, având un sediu central în B. și filiale, în fiecare județ din țară, inclusiv în municipiul B., iar veniturile asociației se realizează in conformitate cu prevederile art.46, art.47 și art.48 din Ordonanța Guvernului nr.26/2000 cu privire la asociații și fundații, cu modificările și completările ulterioare. Pentru realizarea scopului și obiectivelor asociației, aceasta trebuie să se auto-finanțeze, în caz contrar riscând să se desființeze.
Recurentul susține că din acest motiv organele de conducere au hotărât ca fiecare filială să realizeze un nivel de venituri care sa acopere în tot sau măcar în parte propriile cheltuieli, inclusiv pe cele cu salariile. În mod firesc, s-a mai stabilit ca pentru nerealizarea indicatorilor de plan, propuși anual de fiecare filială, nivelul salariilor să fie diminuat, iar pentru depășirea indicatorilor de plan, salariații să beneficieze de sporuri la salarii.
Se susține că, prin aceste dispoziții, s-a urmărit cointeresarea directorilor - în primul rând, în calitatea lor de manageri locali, dar și a angajaților din filiale -
pentru ca toți aceștia să-și asigure un nivel cât mai mare a veniturilor salariale. În același timp, acest sistem oferă garanția că asociația nu se va desființa ca urmare a lipsei de capital.
Astfel, recurentul arată că organele sale de conducere au dispus ca salariile să se plătească astfel: suma netă se achită salariaților pe plan local exclusiv din încasările realizate în fiecare filială, iar contribuțiile datorate bugetelor publice se achită de către aparatul central, din sume transmise de filiale sau din realizările la nivel central.
În acest context, se apreciază că drepturile salariale ale reclamantului au fost calculate în raport cu prevederile contractului de muncă dar și a veniturilor realizate de acesta, raportate la planul de realizări pe care acesta și l-a asumat.
Se mai menționează faptul că pentru salariile neridicate suma netă restantă este de 2784 lei, drepturile salariale fiind corect, iar plățile datorate bugetelor publice, de angajator pentru reclamant, au fost achitate la termen din fondurile aparatului central, urmând ca sumele nete care i se cuveneau reclamantului să se rețină de acesta din propriile realizări.
Așadar, recurentul susține că intimatul-reclamant nu a putut ridica sumele nete, care i se calculaseră și care i se cuveneau, datorită lipsei lichidităților în cadrul filialei. Ca salariat al ACR, conform contractului de muncă, reclamantul avea obligația de a îndeplini atribuțiile ce îi revin conform fișei postului, de a realiza cel puțin norma de muncă, de a răspunde de îndeplinirea acestora fașă de ACR. Reclamantul nu și-a îndeplinit norma de muncă, nu și-a îndeplinit sarcinile curente și nu a manifestat inițiative personale în activitatea filialei.
În drept, se invocă disp art.304 pct.9 Cod proc.civilă.
Analizând recursul formulat de A. C. R., prin prisma motivelor de recurs invocate și a dispozițiilor legale aplicabile în cauză
, se reține că acesta este nefondat, pentru următoarele considerente:
Conform disp.art.271 alin.1 din Codul muncii republicat
, cererile referitoare la soluționarea conflictelor de muncă se judecă în regim de urgență
, iar conform
ar t.272 d in acel aș i Cod,
sarcina probei în conflictele de muncă revine angajatorului, acesta fiind obligat să depună dovezile în apărarea sa până la
prima zi de înfățișare.
Potrivit disp.art.129 Cod.proc.c iv il ă,
părți le au îndatorirea ca, în condițiile
legii, să urmărească desfășurarea și fi nalizarea procesului. De asemenea, ele au
obligația să îndeplin e ască actele de proc edură în condițiile, ordinea și termenel e
stabilite de lege sau de judecător, să -și exercite drepturile procedurale conformdispozițiilor art.723 alin.1 - cu bună-credință și potrivit scopului în vede rea căruia
au fost recunoscute de lege-
, precum și să-și probeze pretențiile și apărările.
Curtea constată că, în speță, astfel cum rezultă din dovada de îndeplinire a procedurii de citare aflată la fila nr.23 dosar de fond, pârâtul-recurent a primit, la
data de _,
citația pentru primul termen de judecată-care a fost stabilit în cauză, la data de _ -termen mai mult decât suficient pentru ca acesta, cu respectare a d ispoz iț iilor ar t.129 Cod. proc. c iv il ă, respec tiv, cu exercitarea drepturilor
procedur ale cu bună-cred inț ă ș i po tr iv it scopulu i în veder e a c ăru ia au f ostrecunoscute de lege, luând în considerare și prevederile disp.art.271 alin.1 dinCodul muncii republicat
-care impuneau soluț ion are a aces tu i conf lic t de munc ă cuceleritate-s ă îș i an g ajeze ap ăr ător în c auz ă ș i s ă îș i preg ăte asc ă în mo d
corespunz ător ap ăr are a.
Mai mult, dispozițiile art.1141alin.2 Cod. proc. civilă impuneau ca angajatorul-p âr ât s ă depun ă l a dos ar în tâmp in are, pr in c are s ă -ș i prec izeze poz iț ia
f ață de acț iune a f ormu l ată, cel mai târz iu cu 5 z ile în ain te de ter menul s tab il it
pen tru judec ată.
Cur te a cons tată c ă, î n speț ă, p âr âtul -recu ren t nu a respec tat aces te d ispoz iț ii
leg ale, nedepun ând î n tâmp in are în ter me nul an ter ior s tab il it ș i tr imiț ând pr in f ax o
cerere în vederea pr eg ătir ii ap ăr ăr ii ș i ang ajăr ii unu i ap ăr ător ab ia l a d ata de _
, or a 16:22, cerere c are a ajuns l a d os ar, as tf el cu m re zul tă d in menț iun ile
ef ectu ate pe cerere a depus ă l a f il a nr. -29 dos ar de f ond, "După dezb ater i";.
Potrivit disp.art.156 alin.1 Cod.proc.c iv il ă, ins tanț a v a pu te a d a un s ingur
ter men pen tru l ips ă de ap ăr are, te me in ic mo tiv ată.
În speț ă, Cur te a con s tată c ă cerere a de amân are an ter ior me n ț ion ată nu es te
def el mo tiv ată.
Conf or m d isp. ar t.156 al in.2 Cod.proc.c iv il ă, c ând ins tanț a re f uză amân are a
judec ăț ii pen tru aces t mo tiv, v a amân a, l a cerere a p ărț ii, pro nunț are a în vedere a
depunerii de concluzii scrise.
Se reț ine c ă, deș i ce rere a de amân are a judec ăț ii c auze i nu e r a mo tiv ată de
c ătre p âr ât, to tuș i pr ima ins tanț ă a amân at pronunț ar e a c auz e i p ân ă l a d ata de (.. .)
, pen tru a d a pos ib il itate a p ărț ilor de a de pune concluz ii scr ise.
Curtea reține că în acest termen, pe care pârâtul l-a avut la dispoziție, acesta nu a înțeles să depună concluzii scrise și nici nu a depus la dosar înscrisuri doveditoare, deși sarcina probei îi revenea în cauză.
Prin urmare, Curtea constată ca fiind nefondate motivele de recurs invocate de către recurent privind încălcarea dreptului la apărare în acest proces, neputându-se constata încălcarea dreptului la un un proces echitabil garantat de art.6 din Convenția EDO.
În ceea ce privește motivele de recurs privind fondul cauzei, se reține că, având în vedere data încheierii contractului individual de muncă nr. 26/_
(fila nr.2 dosar de fond), aplicabile în cauză sunt dispoziț iile Codului muncii,
astfel cum acestea au fost modificate prin Legea nr.40/2011.
Astfel, conform art.16 alin.1 din Codul muncii republicat, contractul
individual de muncă se încheie în baza
consimțământului părților, în formă
scrisă,
în limba română. Obligația de încheiere
a contractului individual de muncă în formă scrisă revine angajatorului. For ma scr is ă e s te obl ig ator ie pen tr u
înche iere a v al ab il ă a con tr ac tulu i.
Conform alin.2 al aceluiași articol, anterior începerii activității, contractul individual de muncă se înregistrează în registrul general de evidență a salariaților, care se transmite inspectoratului teritorial de muncă.
Po tr iv it d isp. ar t.17 al in.1 ș i 3 din Cod
, anterior încheierii sau modificării contractului individual de muncă, angajatorul are obligația de a informa
persoana selectată î n vederea angajării ori, după caz, sal ariatul,
cu privire la
clauzele esențiale
pe care intenționează să le înscrie în contract sau să le modifice, printre acestea un rol însemnat avându-l: "salariul de bază, alte
elemente constitutive ale veniturilor salariale, precum și periodicitatea plății
salariului la care salariatul are dreptul";(lit.k).
Conform alin.2 al art.17
, obl ig aț ia de inf or mare a
persoanei selectate în vederea angajării sau a salariatului se cons ider ă îndepl in ită de către angajator la
mo me n tul se mn ăr ii c on tr ac tulu i ind iv idu al de munc ă s au a ac tulu i ad iț ion al, dup ă
caz.
As tf el, Curte a reț ine c ă, în cond iț iile ar t.16 al in.1 ș i ar t.17 d in Codul munc ii
republ ic at, p ărț ile, în ur ma acordulu i lor de vo inț ă, au menț io n at în con tr ac tul de
mu nc ă c ă recl aman tul, în c al itate de d ire c tor al F il iale i ACR M ar amu reș, v a ave a u n
s al ar iu de b az ă lun ar bru t de 1700 le i, d ata pl ăț ii s al ar iu lu i f iind "20 a lun ii
ur măto are";, f ăr ă a f i prev ăzu te al te con d iț ii cu pr iv ire l a s al ar iz are a intimatului,
respectiv, cele men ționate de către re curent prin motivel e de recurs privind
achitarea salariului angajaților filialelor în raport cu realizarea indicatorilor de
plan și în limitele veniturilor realizate de către filiale.
Prin urmare, în prezentul conflict de muncă angajatorul nu poate proba
existența altor prev ederi contractuale pe care susține că le -ar fi negociat cu
salariatul reclamant, peste clauzele menționate în scris -ca o condiție de
validitate-în contractul individual de muncă.
Pentru aceste consi derente, având în v edere faptul că, pot rivit pontajelor
depuse la dosar de către reclamant pentru lunile martie și aprilie 2012 (filele
nr.6.7 dosar de fo nd), acesta a prest at muncă în aceas tă perioadă, co nform
contractului individual de muncă încheiat între părți, acestuia i se cuvine și
salariul convenit-astfel cum acesta a fost înscris în contractul individual de
muncă-element esențial în raporturile juridice dintre părți, reprezentând cauză
și, totodată, obiect al acestora.
Având în vedere ș i d isp. ar t.38 ș i ar t. 170 d in Codul mu nc ii republ ic at
, conform cărora salariatul nu poate renunța la drepturile ce îi sunt recunoscute, acceptarea fără rezerve a unei părți din drepturile salariale sau semnarea actelor de plată în astfel de situații neputând avea semnificația unei renunțări din partea angajatului la drepturile salariale ce i se cuvin în integralitatea lor, potrivit dispozițiilor legale sau contractuale, Curtea constată că în mod corect prima instanță a admis acțiunea formulată de către reclamant
.
Pentru aceste considerente, în temeiul disp.art.312 alin.1 Cod.proc. civilă, se va respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta A. C. R. și se va menține sentința pronunțată de către prima instanță.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta A. CLUB R. împotriva sentinței civile nr. 366 din_ a T. ui Maramureș, pronunțată în dosarul nr._, pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din_ .
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
C. M. S. -C. B. I. -R. M.
G.
G. C.
Red. C.M.;
Tehnored.: C.M./V.R.;
2ex./_
Jud.fond: Tribunalul Maramureș: D. W.
